Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Psihologie

Cum să ne întărim imunitatea și să ne vindecăm de anumite boli prin lumină și culori

Publicat

pe

Grounding sau earthing reprezintă o tehnică terapeutică modernă, care implică desfășurarea unor activități care ne “împământează” sau ne reconectează energetic cu pământul.

Această conductivitate electrică funcționează ca un mijloc de apărare a sistemului imunitar, exact în același mod în care o fac antioxidanții. Printre cele mai cunoscute terapii de tip earthing, amintim: mersul cu picioarele goale, relaxarea totală pe iarbă sau chiar scufundarea în apă.

În același timp, doctorul Vanessa Youness, fondatorul Clinicii YOUness, specializată în terapii naturiste, afirmă că terapiile de tip grounding sau earthing sunt folosite de foarte multe ori pentru afecțiunii precum: oboseala cronică, durerile cronice, anxietate sau depresie, tulburări de somn sau chiar boli cardiovasculare.

“Multe studii au demonstrat că, într-adevăr există beneficii reale ale grounding-ului asupra sănătății fizice, în special atunci când vorbim de fluxul sanguin, care determină fluiditatea celulelor roșii, care au un rol esențial în stabilirea gradului de sănătate cardiovasculară. Totodată, prin această metodă pot fi reduse durerile musculare, dar contribuie și la starea generală de spirit, având un efect vindecător asupra stărilor de anxietate sau de depresie. Putem exersa zilnic grounding-ul, făcând o plimbare de cel puțin 30 de minute prin iarbă, continuând cu încă 30 de minute de relaxare totală direct pe iarbă. De asemenea, scufundările în apă ne fac foarte mult bine, deoarece și apa are proprietăți asemănătoare pământului”, declară doctorul Vanessa Youness.

Cromoterapia, vindecarea prin lumină și culori

Corpurile noastre au nevoie de lumina soarelui pentru a trăi, iar, precum știm cu toții, acea lumină poate fi împărțită în diferite culori ale spectrului.

“Mai mult ca sigur, fiecare dintre noi, am experimentat deja faptul că un dezechilibru al oricăreia dintre aceste culori se poate manifesta prin simptome fizice și mentale. Terapia prin culori funcționează pe diferite puncte de energie pentru a vă ajuta să vă echilibrați corpul prin spectrul complet de lumină vizibilă, fiecare culoare răspunzând unei nevoi distincte. Spre exemplu, roșul susține funcțiile circulatorii și nervoase, poate crește pulsul, poate crește tensiunea arterială și, desigur, rata respirației. Portocaliul stimulează activitățile mentale și se identifică foarte ușor cu optimismul, galbenul trezește inspirația mentală și un sentiment de bucurie, verdele este asociat cu armonia și are un efect relaxant, iar albastrul promovează relaxarea și calmul”, conchide doctorul Vanessa Youness, fondatorul Clinicii YOUness și a Fundației YOUness – dedicată cercetării medicale.

Psihologie

DEZVOLTARE PERSONALĂ. Cum abordăm manipularea emoțională ca să nu ne afecteze viața de zi cu zi

Publicat

pe

Mulți dintre noi avem în viața noastră persoane care par mereu să se simtă nedreptățite, lipsite de putere și care dau vina de fiecare dată pe cineva pentru ceea ce trăiesc. Acestea cred, în general, că viața li se întâmplă în afara controlului personal. Poate că ești chiar tu unul dintre aceștia, poate lucrezi cu cineva așa sau poate că ești căsătorit cu unul.

Mentalitatea de victimă este o modalitate de a privi viața, o orientare automată către sentimente de nedreptățire. Această mentalitate îi face pe oameni să se simtă lipsiți de putere în fața circumstanțelor și să se asigure că, orice s-ar întâmpla, niciodată nu este vina lor (inclusiv trăsăturile de personalitate pe care nu au capacitatea de a le schimba în ei înșiși).

Angela Nuțu, psihoterapeut și coach: „Mentalitatea de victimă este convingerea că, în orice situație dată, ești victima. Este percepția și concluzia pe care o tragi în cazul în care te plasezi ca victimă și pe alții ca făptuitori. În cei 20 ani de coaching, am învățat că două lucruri nu îi plac niciunui om: 1) să fie numit „victimă” și 2) să interacționeze cu o „victimă”. Să clarificăm: există o diferență între a fi cu adevărat o victimă a traumei sau a unui eveniment tragic în viață, și a trăi cu o mentalitate de victimă (o atitudine sau dispoziție care determină modul în care o persoană vede, răspunde și interpretează situațiile). Am întâlnit mulți oameni care au trecut prin traume și care depun efortul necesar pentru a duce o viață productivă după acestea.”

Semnele unei mentalități de victimă includ adesea următoarele:

Dai vina pe alții pentru problemele și dificultățile tale

Ai o perspectivă negativă asupra vieții, anticipând și așteptând rezultate negative

Ești întotdeauna în căutarea validării, atenției și simpatiei celor din jurul tău

Fugi de responsabilități și îi lași pe ceilalți să decidă

Eviți să îți asumi răspunderea pentru acțiunile și alegerile tale

Ai constant sentimente de neputință, lipsă de putere și de control

Te autocompatimești

Ai o rezistență mare la schimbare

O mare parte din modul în care gândești și acționezi ca adult este rezultatul credințelor pe care le-ai creat despre tine și despre lume în timpul copilăriei. Persoanele cu o mentalitate de victimă în relații pot să fi avut modul de gândire al victimei modelat pentru ei de către îngrijitorii lor; mai ales dacă au avut un părinte anxios sau cu diverse dependențe.

Copiii crescuți de părinți cu probleme emoționale sau dependențe sunt adesea victime ale abuzului și/sau neglijării, ceea ce îi face să simtă că lumea nu este un loc sigur. Chiar dacă în cele din urmă cresc și pot avea grijă de ei înșiși ca adulți, ei rămân totuși cu acel sentiment de nesiguranță, mai ales atunci când sunt într-o relație. Uneori, acești indivizi cresc pentru a deveni codependenți în relații.

Desigur, dacă îți dai seama că ești prins într-o mentalitate de victimă, există câteva lucruri cu care poți începe chiar acum pentru a face schimbări pozitive în viața ta:

Recunoaște gândurile și comportamentele negative: În primul rând, începe prin a fi conștient de gândurile și comportamentele tale negative. Este important să recunoști și să înțelegi aceste modele de gândire pentru a începe să le schimbi.

Asumă-ți responsabilitatea: În loc să dai vina pe alții sau pe circumstanțe externe, începe să-ți asumi responsabilitatea pentru propria viață.

Încurajează schimbarea: Este important să ai curajul să faci schimbări pozitive în viața ta pentru a putea să începi să ieși din rolul de victimă.

Caută suport: Nu ezita să ceri ajutor și suport din partea prietenilor, familiei sau unui profesionist în domeniul sănătății mintale. Terapia cognitiv-comportamentală poate fi utilă în schimbarea gândirii și comportamentelor asociate cu mentalitatea de victimă.

Setează obiective și acționează: Stabilește obiective realiste și începe să faci mici pași către atingerea lor. Este important să dezvolți o mentalitate de creștere și să fii dispus să îți asumi riscuri și să înveți din eșecuri.

Fii atent la limbaj: Înlocuiește cuvintele negative cu afirmații pozitive și încurajatoare. Fii atent la modul în care vorbești cu tine însuți și începe cu transformarea dialogului intern.

“Depășirea unei mentalități de victimă necesită o combinație de conștientizare de sine, introspecție și angajament față de creșterea personală. Prin recunoașterea și contestarea modelelor negative de gândire, asumarea responsabilității pentru acțiunile proprii, căutarea suportului din partea celor din jurul tău și dezvoltarea unei mentalități mai puternice, este posibil să te îndepărtezi treptat de mentalitatea de victimă și să adopți o abordare mai proactivă și mai puternică față de viață. Este un proces care necesită timp, efort și autoreflecție, dar cu dedicare și suportul potrivit, poți face progrese semnificative în depășirea mentalității de victimă și în traiul unei vieți mai împlinite.” concluzionează Angela Nuțu.

Angela Nuțu este Psihoterapeut și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză. Are experiență de peste 10 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 15 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor. Membru Fondator al Asociației Române de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP și  Psihoterapeut.

Citeste mai mult

Psihologie

PSIHOLOGIE. Cum ne afectează Sindromul Impostorului

Publicat

pe

Într-o lume în care standardele și așteptările sunt mereu în creștere, mulți dintre noi ne confruntăm cu un fenomen psihologic insidios cunoscut sub numele de sindromul impostorului.

Această afecțiune îi face pe cei care o experimentează să se simtă ca și cum nu ar fi vrednici de succesele sau realizările lor, chiar și atunci când acestea sunt evidente pentru toți ceilalți.

Sindromul impostorului este experiența psihologică în care te simți ca un fals sau un impostor, în ciuda oricărui succes autentic pe care l-ai realizat. Poate apărea în contextul muncii, relațiilor, prieteniilor dar și în orice alt context al vieții.

Despre cum recunoști acest tipar psihologic, hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, afirmă: „Imaginează-ți că ai obținut un loc într-o echipă de proiect sau ai primit o promovare la locul de muncă. În loc să te simți mândru și împlinit, te cuprinde o senzație de disconfort și neliniște. Chiar dacă ceilalți îți spun că meriți pe deplin aceste reușite, tu te simți ca și cum ai fi un impostor care a reușit să se strecoare printre ceilalți. „Am avut noroc. Nu am făcut mare lucru.” Îți sună cunoscut? Pe scurt, acest sindrom se manifestă prin acel sentiment pe care îl ai atunci când simți că nu aparții unui loc sau unei situații, atunci când simți că parcă „nu meriți” sau că nu ți se cuvine ceva, teama de a nu fii „descoperit”, teama că ceilalți vor „afla”, „ce ești tu cu adevărat”, „adevărata” ta față”.

Sindromul impostorului este un fenomen psihologic care a fost descris pentru prima dată în anii 1970 de către psihologi Pauline Clance și Suzanne Imes, care au observat că mulți oameni de succes se simt, în secret, nesiguri în privința capacităților lor.

Studiile ulterioare au confirmat că sindromul impostorului este o problemă reală, care afectează o gamă largă de persoane, indiferent de statutul socio-economic sau realizările profesionale. Este adesea asociat cu perfecționismul și autodisciplina excesivă și poate avea un impact negativ asupra stimei de sine și bunăstării mentale.

Cum recunoști Sindromul Impostorului?

Autocritica excesivă: Persoanele care suferă de sindromul impostorului sunt adesea prea dure cu ele însele, punându-și mereu la îndoială abilitățile și realizările lor. Chiar dacă obțin rezultate bune, se vor concentra asupra defectelor și eșecurilor lor.

Perfecționismul exagerat: Cei afectați de acest sindrom se străduiesc întotdeauna să atingă standardele cele mai înalte și să nu facă niciodată greșeli.

Frica de eșec: Persoanele cu sindromul impostorului se tem constant că vor fi descoperite ca impostori și că vor eșua în cele din urmă. Această frică îi poate împiedica să-și asume noi provocări și să-și îndeplinească potențialul.

Compararea constantă: O persoană afectată de sindromul impostorului se compară mereu cu ceilalți și se simte mereu inferioară. Chiar și atunci când este apreciată sau recunoscută pentru realizările sale, va găsi întotdeauna pe cineva care pare să fie mai talentat sau mai capabil.

Disocierea succesului: Când au succes, persoanele afectate de sindromul impostorului îl atribuie adesea norocului sau circumstanțelor externe, refuzând să recunoască propriile lor eforturi și talente.

Teamă de a se promova: Ezită să-și promoveze propriile realizări sau să se afirme în fața altora, de teama că vor fi percepuți ca fiind aroganți sau că vor fi dezvăluiți ca impostori.

Stres și anxietate: Sindromul impostorului poate duce la niveluri ridicate de stres și anxietate, pe măsură ce persoanele se luptă să facă față presiunii de a se menține la nivelul așteptărilor lor exagerate.

„Sindromul impostorului nu are o încadrare clinică, ci este un tipar psihologic, care însă poate avea un impact semnificativ asupra stimei de sine și bunăstării mentale. Este important să recunoaștem și să conștientizăm aceste simptome pentru a putea să ne gestionăm mai bine sentimentele și să ne depășim fricile și îndoielile. Prin acceptarea și îmbrățișarea propriei noastre valori și realizări, putem învinge sindromul impostorului și să ne trăim viața cu încredere și autenticitate” recomandă Eugen Popa.

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.

Citeste mai mult

Psihologie

SFATUL PSIHOLOGULUI.  Cum ne afectează tergiversarea și cum să nu mai amânăm lucrurile 

Publicat

pe

Toată lumea procrastinează. Ne amânăm atribuţiile până în ultima clipă, suntem rapid distrași de lucrurile din jurul nostru și desfăşurăm unele activităţi fără a face realmente ceva util.

Şi, de cele mai multe ori, nu ne simțim deloc bine pentru că nu am terminat lucrurile importante. Ne uităm la alții, care sunt mai activi decât noi, și începem să credem că suntem doar nişte oameni leneși, incapabili, care nu vor realiza niciodată nimic măreţ.

Lupta cu procrastinarea este ca o luptă cu un monstru lăuntric care nu moare niciodată – și această fiară trăiește în fiecare dintre noi.

Despre obiceiul de a amâna lucrurile, hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, afirmă: „Procrastinarea (tergiversarea) este o problemă cu care se confruntă mulți oameni în viața lor de zi cu zi. Este definită ca amânarea acțiunilor sau a sarcinilor importante în favoarea activităților mai puțin urgente sau plăcute. Cu toate că poate părea inofensivă la început, procrastinarea poate avea consecințe negative asupra stării de sănătate, a relațiilor și a performanței în diverse domenii ale vieții.”

Dar cum putem să depășim obiceiul de a amâna și să devenim mai eficienți în gestionarea timpului nostru?

Stabilește obiective clare și realiste.

Începe prin a-ți stabili obiective clare și realizabile. Divizează sarcinile mari în sarcini mai mici și setează termene limită realiste pentru fiecare dintre ele. Acest lucru te va ajuta să te concentrezi pe lucrurile pe care trebuie să le faci și să eviți sentimentul de copleșire care poate duce la procrastinare.

Renunţă la perfecționism.

Una dintre cele mai frecvente cauze ale procrastinării este perfecționismul, căci din cauza lui te poţi îndrepta direct către eşec. În loc să aștepți ca lucrurile să se întâmple așa cum îţi închipui, concentrează-te asupra acțiunilor. Succesul se obţine, de cele mai multe ori, prin limitarea câştigurilor minore la acţiunile propriu-zise.

Descoperă costul non-acțiunii.

Atât în economie, cât și în procesul de luare a deciziilor, avem tendința de a evita pierderile, în loc să obţinem câștiguri echivalente. Psihologii numesc acest fenomen aversiune pentru pierderi. Procrastinăm pentru că nu vrem să pierdem confortul pe care îl avem. Interesant este faptul că putem folosi acest lucru în favoarea noastră prin conştientizarea costului non-acțiunii. Gândeşte-te la ceea ce vei pierde – oportunități, bogăție, timp – dacă nu iei măsuri. Acest lucru poate deveni un stimulent, împingându-te înainte și scăpându-te din ghearele stagnării.

Trucul de 2 minute.

Mintea noastră are nevoie de o satisfacție instantanee. Vrem rezultate rapide şi bune fără a face eforturi. Este dificil să faci primul pas când ceea ce te aşteaptă este îngrozitor, adică două ore de muncă. În acest moment, nu te mai concentra asupra finalizării unei sarcini. În schimb, concentrează-te pe efectuarea acestei sarcini timp de doar două minute. Și gândeşte-te că cele două minute vor ușura următoarele două minute și, în cele din urmă, vei termina ceea ce trebuie să faci.

Înlătură stimulii care încurajează procrastinarea.

Adesea procrastinarea este un obicei. Fiecare obicei are declanșatorul său: atunci când apare declanșatorul, intrăm într-o rutină automată – în acest caz, amânăm munca sau ne lăsăm distraşi, apoi primim o recompensă – de obicei relaxarea sau iluzia de a fi productiv. Una dintre cele mai bune modalități de a elimina procrastinarea este de a identifica aceste declanșatoare și, apoi, de a schimba rutina. Deci, în loc să te laşi distras, citeşte o carte sau mergi la o plimbare atunci când nu te poţi concentra.

Recompensează-te.

Oferă-ți recompense pentru a-ți motiva munca și pentru a-ți menține concentrarea. Stabilește-ți obiective intermediare și oferă-ți mici recompense după ce le-ai atins. Aceste recompense pot fi orice, de la o pauză scurtă pentru o gustare preferată sau pentru a face o plimbare, până la o seară de relaxare cu prietenii sau o activitate pe care o iubești.

Începe chiar acum.

Uneori, cel mai greu pas este să începi. În loc să mai amâni, începe chiar acum. Chiar dacă începi cu o mică acțiune, acest lucru te va ajuta să intri în flux și să îți crești motivația pentru a continua.

„Majoritatea dintre noi ne putem identifica cu plictiseala, frustrarea și stresul pe care procrastinarea le poate provoca. Depășirea procrastinării nu este un eveniment care se petrece peste noapte, este un proces. Asta înseamnă că nu trebuie să faci totul imediat, ci să începi cu pași mici dar siguri, de la cele mai de bază activități.” concluzionează Eugen Popa.

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite