Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Mărțișorul – vestitorul primăverii. Ce tradiții se păstrează în 1 martie

Publicat

acum 3 săptămâni

pe

Mărţişorul, care a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO la sfârşitul anului trecut şi care potrivit unei legende ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii, reprezentat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, căruia i-au fost adăugate ulterior alte ornamente.
Scopul mărţişorului este de a aduce vestea înnoirii, speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile oamenilor care îl dăruiesc sau îl primesc.

Tradiţii

Mărţişorul este dăruit mai întâi între oameni, apoi este oferit plantelor şi, prin extensie, întregului Univers. Astfel, prin răspândirea mărţişorului, omul doreşte să echilibreze principiile contrare şi complementare care îi guvernează Universul, precum viaţa-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificaţii cuprinse în albul şi roşul şnurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Pe vremuri, mărţişorul consta într-un bănuţ de aur prins de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana care îl primea îl purta la gât până când întâlnea prima roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, îmbelşugarea, iar firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă ca un crin şi rumenă ca o roză.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

O altă variantă de mărţişor autentic presupune ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.

În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.

În alte localităţi, mărţişorul era tricolor, în două variante cromatice – roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.

În prezent, mărţişorul este oferit şi virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animaţii haioase.

Legende legate de Mărţişor

O poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este corelat şi cu Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie. Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.

Se presupune că albul şi roşul au fost preferate, întrucât, în acele timpuri, venirea primăverii era întâmpinată cu ritualuri ce constau în sacrificii umane sau animale, cu scopul de a îmbuna zeii. Astfel, în ritual, roşul sângelui era asociat cu viaţa, fertilitatea, adoraţia şi sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Astfel, albul şi roşul, puse laolaltă, ar semnifica dorinţa despărţirii de iarnă.

Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Administrație

ATENȚIE! Plata impozitelor și taxelor locale se mai poate face cu bonificație până în 31 martie

Publicat

acum 2 zile

pe

20 martie 2025

de

Primăria Municipiului Timișoara reamintește contribuabililor că până la 31 martie 2025 pot beneficia de bonificația de 10% pentru plata integrală a impozitelor locale. Până la data de 18 martie au plătit peste 120.000 de contribuabili.

Încasările totale sunt de 80.112.727,69 lei, din care 55.704.712,26 lei provin de la persoanele fizice și 24.408.015,43 lei de la persoanele juridice. Din totalul plăților, 119.216 au fost efectuate de persoane fizice și 4.805 de persoane juridice.

Municipalitatea reamintește că a pus la dispoziție un sistem simplificat de plată a taxelor și impozitelor locale cu ROeID – identitatea electronică națională. Utilizatorii care își creează un cont pe portalul Municipiului Timișoara și folosesc ROeID pot accesa direct serviciile fiscale, fără formulare suplimentare și parole multiple. În plus, își pot asocia contului, prin împuternicire, persoane juridice pe care le reprezintă. Astfel, dintr-un singur cont pot plăti impozitele atât pentru persoane fizice, cât și pentru juridice. În portal, utilizatorul are acces facil la date despre impozitele de plătit pentru fiecare bun sau imobil și poate vizualiza toate plățile făcute către Direcția Fiscală.

De asemenea, pentru a facilita accesul tuturor timișorenilor la serviciile administrației locale, plata impozitelor pe clădiri, terenuri sau asupra mijloacelor de transport poate fi efectuată atât online, cât și fizic, la casieriile Direcției Fiscale de pe str. Demetriade nr. 1 (incinta Iulius Town) sau la oficiile poștale din oraș. Programul de lucru cu publicul al Direcției Fiscale este luni – joi, între orele 08:30 – 16:00 și vineri, între orele 08:30 – 14:00.

0
Citeste mai mult

Locale

Târgul de Paști, ediția 2025, la Timișoara. Programul evenimentelor principale

Publicat

acum 2 zile

pe

20 martie 2025

de

Timișoara se pregătește să întâmpine primăvara cu evenimente deosebite, la Târgul de Paște, desfășurat în perioada 23 martie – 23 aprilie 2025.

În Piața Libertății vor fi amplasate 16 truckuri și 32 de căsuțe cu produse alimentare și nealimentare.

Vizitatorii se pot bucura și de divertisment pentru toate vârstele: carusele, eurojumper, fotobooth și trenulețul Iepurașului (cu gara în Piața Unirii).

Evenimente principale:

DESCHIDERE

Duminică, 23 martie

18:00 – Studenții Facultății de Muzică și Teatru (UVT), coordonați de conf. univ. dr. Simona Negru și lect. univ. dr. habil. Daniel Zah

18:45 – Trupa Versus

19:45 – Proconsul

PROGRAM DETALIAT COMPLET:

Marți, 25 martie

17:00 – Folclor cu Carmen Biruescu, Gabi Zaharia, Camelia Ciocu, Ionela Bădălan, Andreea Miroșu și Mariana Zota

18:00-20:00 – Spectacol Ansamblul „Timișul” (Ziua Poliției Române)

Joi, 27 martie

17:30 – Hora Unirii, de Ziua Basarabiei

18:00 – Artistul de Mâine

19:10 – MRB School

Vineri, 28 martie

17:00 – Școala Ramona Iatan

18:00 – Lia Burg

18:20 – Recital de operetă (Studenții UVT)

19:00 – Jarvis Musical Voices

19:30 – Magnum Team

Sâmbătă, 29 martie

18:00 – Incubatorul de Arte

19:00 – Bela Luna Band

20:00 – Lidia Buble

Duminică, 30 martie

17:00 – Școala de Muzică „Cantodena”

18:00-20:00 – Ansamblul „Timișul” Tineret

Marți, 1 aprilie

17:30 – Aly Dance

17:50 – Grupul „Icoane bănățene”

18:00 – Școala Babel

18:40 – Palatul Copiilor

Joi, 3 aprilie

18:00 – Chromatik Art

19:00 – B Dance Squad

19:15 – Școala Diana & Denis Matei

20:00 – Vibes & Voices (Studenți UVT)

Vineri, 4 aprilie

17:00 – Generația Muzicii

18:30 – Image Club

18:40 – Extrem

19:05 – Incubatorul de Arte

20:05 – Active Dance Studio

Sâmbătă, 5 aprilie

18:00 – Nadayana

19:00 – Jais & Ionuț Dorobanțu

20:00 – Bega Blues Band

Duminică, 6 aprilie

18:00 – Anne Dance Studio

18:30 – Trupa Abyss

19:00 – Splendor Solis, Peregrinii

Marți, 8 aprilie

17:00 – Denisse Ballet School

17:30-20:30 – Palatul Copiilor

Joi, 10 aprilie

17:00 – Școala Dancing Stars Team

17:45 – Perfect Music Dumbrăvița

18:30 – Școala Ellias Meici

19:00 – Dinamic Dance

19:35 – Mini Mini Reflex

Vineri, 11 aprilie

18:00 – Clopoțeii Sfântului Nicolae

18:30 – Liceul de Artă „Ion Vidu”

19:15 – Corala Carmina Dacica

19:30 – Corul Avocaților Baroul Timiș

Sâmbătă, 12 aprilie

17:00 – Povești Disney în cântec și culori (Studenți UVT)

17:45 – Top Dance

18:25 – Tineri timișoreni talentați

20:00 – Trupa Phaser

Duminică, 13 aprilie

12:00 – Alaiul Floriilor, TEATRUL PE ROȚI

17:00 – Atelierul de Folk

17:30 – Beg Art

18:30 – Concert Flores (In Memoriam Ion Mătăsaru)

Luni, 14 aprilie

19:00 – Orchestra Simfonică UVT (Dirijor: Christian Câșleanu)

Marți, 15 aprilie

18:00-20:00 – Salon Orchestra, muzică ambientală

Luni, 21 aprilie

18:00 – Pseudonym

19:00 – Damian Drăghici & Brothers

Marți, 22 aprilie

20:00 – Cavaleria Rusticana (Opera Națională Română Timișoara)

Miercuri, 23 aprilie

19:00 – Pandora

20:00 – Holograf

Foto: Primăria Timișoara

0
Citeste mai mult

Din țară

Echinocțiul de primăvară. Începe primăvara astronomică

Publicat

acum 2 zile

pe

19 martie 2025

de

Dupa „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după “zăpada mieilor”, când calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, urmează echinocțiul de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice.

El se produce în 20 martie, la ora 11.01, când longitudinea astronomică a Soarelui revine la valoarea de zero grade, informează reprezentanții Observatoului Astronomic „Amirel Vasile Urseanu“.

După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .

La momentul echinocțiului de primăvara Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă și valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.

În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite