Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Psihologie

DEZVOLTARE PERSONALĂ. Ce este și cum ne poate ajuta antrenamentul autogen

Publicat

pe

Antrenamentul autogen, cunoscut și sub numele de terapie autogenă, utilizează răspunsul natural de relaxare a corpului pentru a contracara simptomele mentale și fizice nedorite. Prin utilizarea tehnicilor de respirație, a stimulilor verbali specifici și a meditației conștiente, antrenamentul autogen ne poate ajuta să reducem stresul, pentru a realiza relaxarea corpului și a minții. Antrenamentul autogen este adesea utilizat în psihologia sportului, dar poate oferi beneficii persoanelor care se confruntă cu o gamă largă de preocupări.

Istoric și dezvoltare
Antrenamentul autogen a fost dezvoltat în Germania de Johannes Schultz în anii 1920. Schultz a fost un psiholog care a studiat sub îndrumarea neurologului Oscar Vogt, fiind influențat de multe dintre ideile acestuia. Cei doi au cercetat somnul și hipnoza și au constatat că unii pacienți au experimentat senzații de greutate, căldură și alte semne de relaxare profundă în timp ce erau hipnotizați. Pe baza acestor constatări, Schultz a formulat o modalitate sistematică de a induce pacienților acest răspuns de relaxare, pentru a-și îmbunătăți starea de sănătate, creând în cele din urmă un antrenament autogen.  În 1926, Schultz a prezentat descoperirile sale cu privire la formarea autogenă Societății Medicale din Berlin. El și Wolfgang Luthe, au efectuat cercetări suplimentare cu privire la impactul antrenamentului autogen asupra diferitelor probleme de sănătate fizică și mentală. În 1932, Schultz a publicat “Autogenic Training”, primul dintre cele șapte volume despre terapia autogenă. Aceste volume, folosite și astăzi, au fost modificate ulterior de Luthe pentru a prelungi durata perioadei de antrenament și pentru a crește nivelul de siguranță pentru cei care practică această tehnică de relaxare auto-administrată.
Dr. Herbert Benson, fondatorul Institutului Medical Minte-Corp din Massachusetts, a inclus instruirea autogenă pe lista Institutului de tratamente utilizate pentru relaxare pentru prima dată în anii ’70. British Autogenic Society a fost înființată în anii 1980, iar în 1984 “British Journal of Medical Psychology” a recunoscut formarea autogenă ca un tratament rentabil pentru stres și anxietate.

Cum funcționează antrenamentul autogen?
Dezvoltat ca metodă de relaxare, antrenamentul autogen este comparat cu yoga, hipnoza și meditația prin faptul că influențează sistemul nervos autonom al corpului. Antrenamentul autogen este o metodă de relaxare confirmată și dovedită. Este un tip de autohipnoză: repetăm anumite fraze pe care le-am ales, cum ar fi: „brațul meu drept este greu”. Autosugestia funcționează asupra sistemului nervos vegetativ, care ne reglează tensiunea și respirația.
Potrivit cunoscutul psiholog român Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), autogen înseamnă „auto-generare”, scopul principal al acestei forme de terapie fiind acela de a ne instrui să folosim singuri răspunsul de relaxare al corpului, după cum avem nevoie. Vom învăța să folosim această metodă pentru a ne gestiona răspunsurile emoționale la stres și control, simptome fizice, cum ar fi tensiunea arterială, ritmul cardiac și respirația rapidă.

“În cadrul antrenamentul autogen utilizăm șase tehnici de bază, care vor fi accesate în decursul unui tratament într-un ritm lent și constant, care poate dura mai multe luni. Aceste tehnici sunt concepute pentru a stimula un sentiment de greutate în sistemul musculo-scheletic și o senzație de căldură în sistemul circulator. Terapeutul va direcționa atenția către lucruri precum bătăile inimii, respirația și alte senzații corporale. Sesiunile durează de obicei între 15 și 20 de minute, dar participanții, uneori denumiți „stagiari”, sunt încurajați să practice zilnic acasă, folosind tehnicile după cum este necesar”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

O sesiune tipică de formare autogenă
O sesiune tipică de antrenament autogen poate avea următorul format:
1. Cursantul va fi îndrumat să se așeze într-o poziție cât mai confortabilă: așezat în poziție verticală, înclinat sau culcat. Este foarte important ca postura aleasă să promoveze relaxarea calmă.
2. Terapeutul va începe să utilizeze indicii verbale pentru a ghida respirația cursantului și pentru a-i direcționa atenția asupra anumitor părți ale corpului. Indiciile verbale pot încuraja senzații de greutate și căldură, care pot duce apoi la o relaxare profundă. Terapeutul va conduce indicațiile, și va solicita cursantului să le repete sau să le spună în tăcere, în funcție de nivelul de pregătire pe care cursantul l-a primit.

Unele indicii verbale care pot fi învățate includ:

  • Sunt complet calm (spune o dată).
  • Brațul meu drept este greu (să zicem de șase ori).
  • Sunt complet calm (spune o dată).
  • Brațul meu drept este cald (să zicem de șase ori).
  • Sunt complet calm (spune o dată).
  • Inima îmi bate calm și regulat (de șase ori).
  • Sunt complet calm (spune o dată).
  • Respirația mea este calmă și regulată (de șase ori).
  • Sunt complet calm (spune o dată).

“Odată terminată ședința, terapeutul îl va ajuta pe cursant să „închidă” sesiunea de relaxare. O expresie care este frecvent utilizată este: „Brațele ferme – Respirați profund – Deschideți ochii”. Sesiunea se încheie, iar cursantul este va fi încurajat să practice ceea ce a învățat acasă, în afara sesiunii. Ultima sesiune se încheie atunci când terapeutul decide că procesul poate fi condus independent”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Fiecare ședință se va concentra pe o senzație diferită, generată în corp, fiind necesar să luăm rând următoarele etape:
1. Inducând greutate.  Indiciile verbale sugerează greutate în corp.
2. Inducând căldură.  Indiciile verbale induc sentimente de căldură.
3. Practica inimii. Indiciile verbale atrag atenția asupra bătăilor inimii.
4. Practica respirației.  Indiciile verbale se concentrează pe respirație.
5. Practica abdominală.  Indiciile verbale se concentrează pe senzațiile abdominale.
6. Practica capului. Indiciile verbale se concentrează pe răcoarea frunții.

Scopul fiecărei sesiuni este ca persoana să simtă un sentiment de calm la încheierea ei și să aibă un control mai bun asupra răspunsurilor emoționale, fiziologice și fizice nedorite la stimuli. Cei care practică antrenamentul autogen și îl utilizează în mod regulat îl pot găsi ca un tratament eficient pentru o gamă largă de probleme de sănătate fizică și mentală.

Pentru a practica singuri antrenamentul autogen sunt necesari următorii pași:
1. Respirăm de câteva ori lent și uniform. Dacă nu am făcut-o deja, petrecem câteva minute practicând respirația diafragmatică. Spunem în liniște: „Sunt complet calm”.
2. Ne concentrăm atenția asupra brațelor. Repetăm încet de șase ori: „Brațele mele sunt foarte grele”. Apoi spunem în liniște: „Sunt complet calm”.
3. Reorientăm atenția asupra brațelor. Repetăm liniștit și încet de șase ori: „Brațele mele sunt foarte calde”. Apoi spunem în liniște: „Sunt complet calm”.
4. Ne concentrăm atenția asupra picioarelor. Repetăm încet de șase ori: „Picioarele mele sunt foarte grele”. Apoi spunem în liniște: „Sunt complet calm”.
5.Redirecționăm atenția asupra picioarelor. Repetăm încet de șase ori: „Picioarele mele sunt foarte calde”. Apoi spunem în liniște: „Sunt complet calm”.
6. Repetăm liniștit și încet de șase ori: „Bătăile inimii mele sunt calme și regulate”. Apoi spunem în liniște: „Sunt complet calm”.
7. Repetăm încet de șase ori: „Respirația mea este calmă și regulată”. Apoi spunem în liniște: „Sunt complet calm”.
8. Repetăm liniștit și încet de șase ori: „Abdomenul meu este cald”. Apoi spunem în liniște: „Sunt complet calm”.
9. Repetăm liniștit și încet de șase ori: „Fruntea mea este plăcut de răcoroasă”. Apoi spunem în liniște: „Sunt complet calm”.
10. Ne bucurăm de senzația de relaxare, căldură și greutate. Când suntem gata, spunem în liniște: „Brațele mele sunt ferme, respir profund, cu ochii deschiși”.

Cum ne poate ajuta antrenamentul autogen?
“Deși este cunoscut ca fiind un tratament eficient pentru stres, antrenamentul autogen poate avea multe alte efecte benefice.  Cele mai multe studii confirmă că antrenamentul autogen este un tratament eficient pentru: (1) migrene, hipertensiune, astm, somatizare, anxietate, depresie, distimie, insomnie sau altele probleme de somn, (2) tratarea unor probleme de sănătate psiho-emoțională, psiho-somatică și fiziologică, cum ar fi: atacurile de panică, fobiile, durerea cronică, problemele stomacale, palpitațiile inimii etc, (3) dezvoltarea capacității de a face față stresului mai eficient atunci când acesta apare. Antrenamentul autogen ne ajută să ne simțim mai pozitivi, (4) dezvoltarea unui sentiment mai puternic de abilitare și control asupra vieții noastre. Practicarea  antrenamentului autogen ne ajută să experimentăm o mai mare încredere în sine și o stimă de sine crescută”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Cum are impact antrenamentul autogen asupra sănătății?
Exercițiile individuale ne induc o stare de relaxare profundă – baza pentru sănătatea fizică și mentală. Corpul nostru are o reacție detectabilă la simpla imaginație a căldurii sau a greutății: pielea se încălzește, mușchii se relaxează, pulsul încetinește. Devenim mai calmi, mai atenți și mai rezistenți. Stresul cronic, pe de altă parte, subminează funcțiile cheie ale corpului, cum ar fi sistemul imunitar.

„În deceniile de la începutul antrenamentului autogen, zeci de studii au sugerat eficiența acestuia. Antrenamentul autogen poate fi practicat individual, dar cel  mai bun mod de a obține rezultate reușite în urma antrenamentului autogen este să învățăm mai întâi tehnica de la un terapeut certificat. Există un anumit grad de risc asociat cu încercarea de formare autogenă fără sprijinul terapeutului. Dacă este utilizat incorect, ar putea duce la o severitate crescută a preocupărilor emoționale. Trebuie să ne asigurăm că tehnicile sunt predate eficient și administrate corespunzător. În plus, terapeuții experimentați sunt de obicei capabili să discearnă dacă instruirea autogenă este adecvată pentru preocupările prezentate. Experții în antrenamentul autogen au indicat mai multe probleme de sănătate fizică și mentală care nu ar trebui tratate cu această abordare: probleme cardiace severe, comportament delirant, paranoia și disociere, simptome de psihoză și diabet. Situația pandemiei actuale se joacă în mintea noastră. Izolarea și emoțiile negative, cum ar fi frica și anxietatea, cresc tensiunea mentală. Acest lucru poate avea un efect negativ asupra bunăstării noastre. Antrenamentul autogen combate stresul, anxietatea, problemele legate de somn și ne ajută să ne restabilim calmul interior”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică.
Imagine de Alfonso Cerezo de la Pixabay

Psihologie

SFATUL PSIHOLOGULUI.  Cum ne afectează tergiversarea și cum să nu mai amânăm lucrurile 

Publicat

pe

Toată lumea procrastinează. Ne amânăm atribuţiile până în ultima clipă, suntem rapid distrași de lucrurile din jurul nostru și desfăşurăm unele activităţi fără a face realmente ceva util.

Şi, de cele mai multe ori, nu ne simțim deloc bine pentru că nu am terminat lucrurile importante. Ne uităm la alții, care sunt mai activi decât noi, și începem să credem că suntem doar nişte oameni leneși, incapabili, care nu vor realiza niciodată nimic măreţ.

Lupta cu procrastinarea este ca o luptă cu un monstru lăuntric care nu moare niciodată – și această fiară trăiește în fiecare dintre noi.

Despre obiceiul de a amâna lucrurile, hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, afirmă: „Procrastinarea (tergiversarea) este o problemă cu care se confruntă mulți oameni în viața lor de zi cu zi. Este definită ca amânarea acțiunilor sau a sarcinilor importante în favoarea activităților mai puțin urgente sau plăcute. Cu toate că poate părea inofensivă la început, procrastinarea poate avea consecințe negative asupra stării de sănătate, a relațiilor și a performanței în diverse domenii ale vieții.”

Dar cum putem să depășim obiceiul de a amâna și să devenim mai eficienți în gestionarea timpului nostru?

Stabilește obiective clare și realiste.

Începe prin a-ți stabili obiective clare și realizabile. Divizează sarcinile mari în sarcini mai mici și setează termene limită realiste pentru fiecare dintre ele. Acest lucru te va ajuta să te concentrezi pe lucrurile pe care trebuie să le faci și să eviți sentimentul de copleșire care poate duce la procrastinare.

Renunţă la perfecționism.

Una dintre cele mai frecvente cauze ale procrastinării este perfecționismul, căci din cauza lui te poţi îndrepta direct către eşec. În loc să aștepți ca lucrurile să se întâmple așa cum îţi închipui, concentrează-te asupra acțiunilor. Succesul se obţine, de cele mai multe ori, prin limitarea câştigurilor minore la acţiunile propriu-zise.

Descoperă costul non-acțiunii.

Atât în economie, cât și în procesul de luare a deciziilor, avem tendința de a evita pierderile, în loc să obţinem câștiguri echivalente. Psihologii numesc acest fenomen aversiune pentru pierderi. Procrastinăm pentru că nu vrem să pierdem confortul pe care îl avem. Interesant este faptul că putem folosi acest lucru în favoarea noastră prin conştientizarea costului non-acțiunii. Gândeşte-te la ceea ce vei pierde – oportunități, bogăție, timp – dacă nu iei măsuri. Acest lucru poate deveni un stimulent, împingându-te înainte și scăpându-te din ghearele stagnării.

Trucul de 2 minute.

Mintea noastră are nevoie de o satisfacție instantanee. Vrem rezultate rapide şi bune fără a face eforturi. Este dificil să faci primul pas când ceea ce te aşteaptă este îngrozitor, adică două ore de muncă. În acest moment, nu te mai concentra asupra finalizării unei sarcini. În schimb, concentrează-te pe efectuarea acestei sarcini timp de doar două minute. Și gândeşte-te că cele două minute vor ușura următoarele două minute și, în cele din urmă, vei termina ceea ce trebuie să faci.

Înlătură stimulii care încurajează procrastinarea.

Adesea procrastinarea este un obicei. Fiecare obicei are declanșatorul său: atunci când apare declanșatorul, intrăm într-o rutină automată – în acest caz, amânăm munca sau ne lăsăm distraşi, apoi primim o recompensă – de obicei relaxarea sau iluzia de a fi productiv. Una dintre cele mai bune modalități de a elimina procrastinarea este de a identifica aceste declanșatoare și, apoi, de a schimba rutina. Deci, în loc să te laşi distras, citeşte o carte sau mergi la o plimbare atunci când nu te poţi concentra.

Recompensează-te.

Oferă-ți recompense pentru a-ți motiva munca și pentru a-ți menține concentrarea. Stabilește-ți obiective intermediare și oferă-ți mici recompense după ce le-ai atins. Aceste recompense pot fi orice, de la o pauză scurtă pentru o gustare preferată sau pentru a face o plimbare, până la o seară de relaxare cu prietenii sau o activitate pe care o iubești.

Începe chiar acum.

Uneori, cel mai greu pas este să începi. În loc să mai amâni, începe chiar acum. Chiar dacă începi cu o mică acțiune, acest lucru te va ajuta să intri în flux și să îți crești motivația pentru a continua.

„Majoritatea dintre noi ne putem identifica cu plictiseala, frustrarea și stresul pe care procrastinarea le poate provoca. Depășirea procrastinării nu este un eveniment care se petrece peste noapte, este un proces. Asta înseamnă că nu trebuie să faci totul imediat, ci să începi cu pași mici dar siguri, de la cele mai de bază activități.” concluzionează Eugen Popa.

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.

Citeste mai mult

Psihologie

SFATUL PSIHOLOGULUI. Care sunt cele 10 convingeri limitative care ne limitează viața

Publicat

pe

Crezurile negative sunt convingerile limitative care ne împiedică să trăim din plin, în bucurie, liniște interioară și echilibru, făra frici, fără limite care ne răpesc energia creatoare, iubirea și stima de sine.

Aceste crezuri adânci sunt convingeri pe care le susținem (despre noi înșine) care se reduc în mod esențial la „În adâncul sufletului nu sunt suficient de bun pentru că …”  Și de aici putem face o listă cu sute de “pentru că…”

Despre crezurile care ne limitează viața, Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, afirmă “Crezurile, credințele pe care le avem și valorile, principiile în care credem sunt factori decisivi în felul în care ne trăim viața și ne atingem scopurile. Atât timp cât tu nu ești conștient de crezurile tale, de valorile, de aspectele care îți construiesc viața, atunci ele sunt cele care te conduc pe tine. Dacă crezurile tale sunt negative, nesănătoase, neconstructive, atunci ai din start convingeri limitative care sunt adevărate piedici în calea fericirii și succesului personal.”

Iată o listă cu zece crezuri care te împiedică să-ți trăiești viața la adevăratul ei potențial:

Crezul că trebuie să ai dragoste sau aprobare din partea tuturor persoanelor semnificative din viața ta.

Crezul că trebuie să fii competent sau talentat într-un domeniu important.

Crezul că ceilalți oameni nu trebuie să acționeze în mod nedrept și că, atunci când o fac, ar trebui să-i învinovățești și să-i vezi ca indivizi răi, greșiți sau imorali.

Crezul că trebuie să vezi lucrurile ca fiind îngrozitoare, teribile și catastrofale atunci când ești frustrat sau tratat incorect.

Crezul că trebuie să te simți oribil când treci prin presiuni și experiențe dificile; și că nu ai capacitatea de a controla și de a-ți schimba sentimentele.

Crezul că, dacă ceva este periculos sau de temut, trebuie să încerci într-un mod extrem să-l eviți.

Crezul că poți evita cu ușurință să te confrunți cu multe dificultăți și responsabilități și să duci totuși o existență extrem de împlinită.

Crezul că trecutul tău rămâne extrem de important și că dacă ceva ți-a influențat la un moment dat puternic viața, trebuie să continue să te afecteze și astăzi.

Crezul că oamenii și lucrurile trebuie să fie mai bune decât sunt și că este îngrozitor dacă nu poți schimba anumite fapte ale vieții după cum ți se potrivesc.

Crezul că poți atinge fericirea maximă prin inerție și inacțiune sau bucurându-te pasiv și fără angajament.

De cele mai multe ori, crezurile limitative sunt un rezultat al mediului social, familiei, educației, religiei. Acestea încep să se contureze încă din copilărie și se ajustează corespunzător de-a lungul vieții. Dacă în copilărie este greu să conștientizezi și să respingi sau modifici orice credință negativă insuflată de familie și mediul social, acum ai toată puterea să schimbi și să alegi în ceea ce vrei să crezi. Prin crezurile tale îți creezi viața.

Cei mai mulți oameni care nu au succes nu sunt conștienți de faptul că au crezuri care le limitează puterea. Sunt și oameni conștienți de crezurile care le dăunează dar care aleg să nu încerce să le schimbe, rămân blocați în ceea ce sunt și ceea ce au. În oricare dintre situații, conștientizarea credințelor negative este esențială pentru evoluție și succes personal. Fără conștientizare nu există schimbare!

Orice credință negativă îți influențează viața. Poți alege să te supui sau poți alege să preiei controlul asupra ei. Le controlezi sau te controlează ele pe tine. În orice moment poți pune punct unui crez care te ține pe loc indiferent cât timp te-a însoțit în viață.

Despre cum ne descoperim și cum putem începe să schimbăm aceste crezuri, Eugen Popa afirmă: “În primul rând observi ce aspecte din viața ta te deranjează, în ce direcții din viața ta ești nefericit, neîmplinit. Iei pas cu pas cu elementele din viața ta care te deranjează, te folosești de ele și începi să le modifici în sensul în care îți dorești tu. Dacă analizezi cu atenție orice situație din viața ta vei găsi și sursa neîmplinirilor. Orice crez negativ poate fi combătut prin transformarea lui într-unul pozitiv. Focusează-ți toată atenția pe ceea ce vrei să obții. Vrei fericire, atunci concentrează-te pe starea de bine. E nevoie să înțelegi că ai o responsabilitate față de tine, de ceea ce gândești, de ceea ce alegi să faci. Orice acțiune are la bază unul sau mai multe crezuri. Ai responsabilitatea să alegi ce plantezi în mintea ta.”

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului.

Citeste mai mult

Psihologie

SFATUL PSIHOLOGULUI. Cum să facem față anxietății la început de an

Publicat

pe

Începutul unui nou an aduce cu sine așteptări mari și presiunea de a ne fixa obiective ambițioase. Această perioadă poate declanșa stres, sentimente copleșitoare și chiar anxietate.

“Economisește mai mulți bani, fă mai mult sport, urmează un nou plan de viață, lasă-te de fumat, gândește-te la o schimbare în carieră” și lista poate continua. Există o tentație de a petrece luna ianuarie copleșindu-ne cu gânduri legate de schimbare, reguli, reglementări și, de asemenea, o tendință evidentă spre restricții și limitări.

Pentru cei care se luptă deja cu anxietatea, aceste așteptări sporite pot fi și mai tulburătoare. Mai ales pentru că cercetările sugerează că mulți dintre noi nu ne îndeplinim rezoluțiile de Anul Nou.

Acest fenomen anual nu este doar în imaginația ta. Studiile arată că 42% dintre oameni se confruntă cu stres și anxietate crescute în această perioadă. Motivele sunt multiple:

Presiunea socială: societatea ne bombardează cu așteptări legate de rezoluții, realizări și obiective noi. Teama de a nu rămâne în urmă poate fi copleșitoare.

Tensiune financiară: cheltuielile de sărbători duc adesea la anxietăți financiare legate de îndeplinirea obiectivelor și menținerea stabilității.

Autoreflecție: Evaluarea anului trecut poate declanșa emoții negative cum ar fi regretul sau dezamăgirea unor oportunități ratate.

Incertitudine: tabla goală de Anul Nou poate fi descurajantă, plină de necunoscute și teamă de viitor.

“Mulți oameni simt presiunea să facă din anul care tocmai a început „cel mai bun an din istorie”, ceea ce poate duce la o anxietate paralizantă. Adăugați presiunea stabilirii rezoluțiilor de început de an, incertitudinea unui nou început, speranța că vor depăși dezamăgirile anului trecut și veți avea ingredientele perfecte pentru anxietate” explică hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză.

Iată câteva strategii eficiente de gestionare a stresului din această perioadă:

  • Setează-ți așteptări potrivite: concentrează-te pe stabilirea unor obiective realiste și realizabile care să se alinieze cu valorile și aspirațiile tale. Nu-ți fie teamă să faci mici schimbări treptate în locul unora radicale.
  • Concentrează-te pe progres, nu pe perfecțiune: orice schimbarea necesită timp, iar eșecurile sunt inevitabile. Învață din greșeli și continuă să mergi mai departe indiferent de obstacole.
  • Relaxează-te: fă-ți timp pentru tine, dar folosește-l pentru a face ceva care îți place. Nu vrei să fii prea rigid, dar să ai un plan cu ceea ce faci în fiecare zi te va ajuta să rămâi concentrat pe prezent
  • Concentrează-te asupra momentului prezent: nu te lăsa prins în caruselul cu regrete legate de trecut sau de anxietăți legate de viitor.
  • Înfruntă-ți temerile: cercetările sugerează că o confruntare directă cu lucrurile care ne fac anxioși poate ajuta la spargerea unui tipar de frică și evitare.

“Rezistă impulsului de a-ți face rezoluții, deoarece acestea sunt o modalitate extrem de ineficientă de a face schimbări în viața ta. În schimb, stabilește-ți  unul, maxim două obiective specifice și realiste pentru anul următor și – iată cheia – faci un plan specific și detaliat despre modul în care vei atinge acel obiectiv.”  recomandă Eugen Popa.

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite