Ne găsiți și pe:

Psihologie

Lansare de carte: „Despre hipnoză și regresii în vieți anterioare – povești din camera de terapie“

Publicat

pe

Cartea „Despre hipnoză și regresii în vieți anterioare – povești din camera de terapie“ scrisă de psiholog Ruxandra Bulzan va vedea lumina tiparului în câteva zile, urmând să fie disponibilă în format tipărit din 1 iunie.

Scopul acestei cărți este să aducă mai multă claritate și o perspectivă acordată cu realitatea din cabinet asupra hipnozei, hipnoterapiei și terapiei prin regresie. În carte se regăsesc cele mai frecvente întrebări primite de-a lungul anilor de la pacienții Ruxandrei Bulzan, întrebări pe care, cu siguranță, le-a avut fiecare dintre noi.

„Am scris această carte cu gândul la tine, dorindu-mi să te ajut să descoperi universul fascinant al istoriei sufletului tău. De-a lungul carierei mele de terapeut și trainer, am avut bucuria și onoarea să fiu martorul călătoriilor interioare de descoperire și transformare a mii de oameni. Această carte reprezintă o foarte mică parte a acestor experiențe de lucru și intenția ei este de a face lumină cu privire la domeniul hipnozei și terapiei prin regresie, concepte asupra cărora planează încă o mulțime de mituri nefondate, explică autoarea.

Cartea este structurată pe 9 capitole astfel:

Capitolul 1 – Hipnoza – între mit și realitate

Capitolul 2 – Reîncarnarea

Capitolul 3 – Regresia în vieți anterioare

Capitolul 4 – Vindecarea trecutului și transformarea prezentului

Capitolul 5 – Călătoria Sufletului: Viaţa dintre Vieți

Capitolul 6 – Criza spirituală

Capitolul 7 – Karma

Capitolul 8 – Despre entităţile ataşate și eliberarea lor în lumină

Capitolul 9 – Transformare şi vindecare

Cei care doresc să intre în posesia cărții pot să facă precomenzi online AICI.

Despre autor

Ruxandra Bulzan a urmat Facultatea de Psihologie și un master în psihologie clinică. Este hipnoterapeut certificat, terapeut Theta Healing și spiritual coach. A urmat câteva cursuri dedicate regresiilor în vieţi anterioare susţinute de dr. Brian Weiss și a finalizat un program de formare de lungă durată în cadrul Past Lives Regression Academy (UK). În cadrul aceleaşi Academii a urmat o pregătire pentru regresia în Viaţa dintre Vieţi.

În prezent este președintele asociației de Hipnoză şi Terapie prin Regresie și unul din cei 10 oameni certificaţi la nivel internaţional de către EARTh (Asociația Internațională de Terapie prin Regresie) să predea programe avansate aferente acestui tip de terapie.

Psihologie

DEZVOLTARE PERSONALĂ. Emoția – cărarea prin care omul călătorește mai ușor către ce-și dorește

Publicat

pe

Emoția ne ghidează trupul să mergem, să facem, să alegem și să acţionăm. Aceasta pretinde că știe uneori mai mult decât mintea, iar noi tindem să o credem.
În opinia psihologului Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții, limbajul nostru interior păstrează o anumită formă asupra realității, din care este greu să ieși.

“Emoția este cărarea prin care omul călătorește mai ușor către ce-și dorește. Vrea o stare de zmeu, se face puternic, vrea dragoste, o caută și își deschide inima, vrea să vadă căldura altora, se transformă în căldură interioară, și tot așa. Emoțiile nu sunt bune sau rele. Ele doar sunt, și corpul nostru reacționează într-un fel sau altul la ele. Doar că nefiind civilizate, educate, emoțiile ajung să ne controleze, sa ne domine comportamentul și de multe ori ne îndepărtează obiectivele. Cei mai mulți dintre noi suntem o adunătură de sentimente și senzații, care noi credem că sunt emoții. Ele nu sunt. Emoțiile sunt ceva de nivel înalt, pozitive și aducătoare de acea stare din care nu vrei să ieși. E ca și cum ești îndrăgostit de cineva în primele zile – săptămâni. Acea energie din tine, o numești emoție pozitivă, dragoste, îndrăgosteală, etc. Imaginează-ți acea emoție că este prezentă tot timpul în viață, și ai energie pentru tot ce vrei, poți și-ți dorești. In acest caz, devii tu liderul emoțiilor tale și le ghidezi către ce vrei. În cazul adunăturilor de sentimente și senzații care distrag omului atenția de la ce-i frumos și ce își dorește, omul nu mai este în controlul vieții sale”, afirmă psihologul Alexandru Pleșea.

Află ce emoții te “guvernează”!
Ca să testezi din care categorie faci parte, observă aceste lucruri:
– observă cu ce energie te trezești dimineața
– observă dacă poți lucra mai mult decât ceilalți
– observă dacă atunci când ești în natură, chiar simți natura
– observă dacă atunci când porți o discuție, poți avea energie să fii pozitiv și optimist până la capătul ei
– observă câte ore dormi pe noapte și dacă te trezești odihnit
– observă ce simți când stai între mulți oameni
– observă câte emoții negative ai într-o zi, notează-le
– observă la alții ce vrei sau ce nu vrei să fie în tine
– observă dacă te poți trezi cu o oră sau două mai devreme decât ceilalți
– observă dacă poți sta treaz când ai energie bună în jur
– observă ce oferi când ai pe cineva drag în jur
– observă cum vorbești și privești când ai oameni în jur

“Aceste observații conduc pe om către schimbări interioare puternice. Transformarea este rapidă, de la a fi sclavul unor sentimente și senzații, la a controla și ghida către un TU (EU) mai puternic, emoții și trăiri mai înalte. Procesul poate dura și o viață, doar depinde de efortul pe care îl faci omul. Un secret: Omul care exprimă emoții sau sentimente negative ca: îngrijorări, frici, anxietăți, frustrări, gânduri de răzbunare, gânduri la viitor sau trecut, lene, neacceptare, teamă, etc, poate ajunge sa nu ai aibă energie pentru el cât își dorește. Emoțiile negative trag energie din om. Emoțiile pozitive ca: empatia, altruismul, compasiunea, atenția, dragostea, răbdarea, voința, perseverența, etc, aduc energie și păstrează energia în TU (EU)”, explică psihologul Alexandru Pleșea.Un exercițiu de schimbare a emoțiilor pentru această săptămână:

1. Transferă atenția din minte către inimă.
2. Simte sentimentul de iubire – gândește-te la cineva pe care îți este ușor să îl iubești și concentrează-te la acel sentiment de iubire 15 minute.
3. Trimite acest sentiment de iubire și ție și celor din jur.
Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții, este sociolog, psihoterapeut, hipnoterapeut și trainer în programare neuro-lingvistică. A studiat natura minții umane în trei sisteme educaționale diferite – Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și România și de peste 10 ani organizează cursuri și traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să afle ce posibilități au când își folosesc resursele intelectuale și să arate abilitățile pe care mintea noastră încă le are latente.

Citeste mai mult

Psihologie

DEZVOLTARE PERSONALĂ. Cum să scăpăm de plictiseală

Publicat

pe

Dacă viața în esența ei naturală ar fi trăită ca valoare pozitivă și cu un conținut real, nu ar exista plictiseală … simpla noastră existență ne-ar împlini și satisface.
De cele mai multe ori, descoperim că simțim o plăcere, o senzație de bucurie deplină și de împlinire interioară mult mai evidente atunci când lăsăm lucrurile să curgă simplu, observând plusurile și bucurându-ne de lucrurile mărunte, decât atunci când ne străduim cu orice preț să facem ceva, să atingem un obiectiv sau când suntem angajați într-o activitate pur intelectuală.

Potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), plictiseala este un sentiment comun, iar a te simți nemulțumit de o activitate sau neinteresat de ea poate duce la plictiseală. “Plictiseala poate apărea atunci când ne simțim energici, dar nu avem unde să ne direcționăm energia. Poate apărea și atunci când avem dificultăți în concentrarea asupra unei sarcini. Plictiseala este o problemă frecventă în rândul copiilor și adolescenților. În unele cazuri, ei se pot plânge de plictiseală atunci când nu se simt în confort să rămână cu atenția asupra gândurilor sau sentimentele lor”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Care sunt simptomele plictiselii?
1.    Plictiseala este marcată de un sentiment de ”gol”, precum și de un sentiment de frustrare față de acest gol. Când ne plictisim, este posibil să avem o atenție limitată și lipsă de interes față de ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Este posibil să ne simțim apatici, obosiți, nervoși sau iritați.
2.    Plictiseala poate fi definită în termeni de atenție: conform Eastwood, apare atunci când nu suntem capabili să ne atragem atenția cu informații interne sau externe (gânduri și sentimente și, respectiv, stimuli de mediu) necesare pentru participarea la o activitate satisfăcătoare.
3.    Într-un studiu (Eastwood și colab., 2007), 204 studenți au completat chestionare despre susceptibilitatea lor la plictiseală și despre emoțiile lor și au răspuns inclusiv la întrebări despre descrierea sentimentelor și concentrarea externă. Studenții care au spus că au suferit de mai multă plictiseală s-au concentrat mai mult pe exterior și au raportat dificultăți în identificarea emoțiilor lor.

Ce cauzează plictiseala?
Potrivit psihologului Laura Maria Cojocaru, oamenii identifică și experimentează plictiseala în mod ușor diferit. Aceasta poate să apară din cauze ca:
1.    odihnă sau nutriție inadecvată
2.    nivel scăzut de stimulare mentală
3.    lipsa de alegere sau control asupra activităților zilnice
4.    lipsa unor interese recreative diversificate
5.    percepție slabă asupra timpului
6.    pierderea interesului
7.    instrucțiuni confuze
8.    frica de a greși
9.    repetarea unei activități pentru prea mult timp
10. senzația de a nu reuși noi activități sau noi abordări ale activității

Cine riscă să se plictisească?
Specialistul este de părere că aproape toată lumea experimentează plictiseala din când în când. Unele grupe de vârstă ar putea experimenta mai multă plictiseală decât altele.
a.    Copiii – un copil plictisit poate dori să fie angajat într-o activitate și poate fi ușor angajat atunci când îi oferim ceva „distractiv”, în timp ce un copil deprimat poate evita acest lucru.
b.    Adolescenții – ei se confruntă frecvent cu plictiseala. Deși li se oferă mai multă libertate de a alege ce să facă cu timpul lor, ei încă învață despre ei înșiși și despre interesele lor. Când nu știi clar unde, când și pe ce să te concentrezi, poți experimenta senzația de plictiseală.
c.    Adulții – dacă plictiseala interferează cu capacitatea noastră de a îndeplini sarcinile necesare sau ne îngreunează calitatea vieții, este indicat să discutăm cu un specialist, psihoterapeut, coach etc.

Cum este diagnosticată plictiseala și cum o putem trata?
“Plictiseala este un răspuns normal la unele situații. Însă, deși nu există teste pentru a diagnostica plictiseala, dacă aceasta durează perioade lungi de timp sau apare frecvent, poate fi un semn de depresie. Simptomele plictiselii și depresiei sunt uneori similare. Un psihoterapeut vă poate ajuta să faceți distincția între plictiseală și depresie și să beneficiați de abordarea și/sau tratamentul necesar. Nu există tratament specific pentru plictiseală (decât dacă implică o depresie). Cu toate acestea, există o mulțime de soluții dacă vă confruntați cu plictiseala. De exemplu, ar fi o idee să luați în considerare abordarea unor noi hobby-uri sau alte activități diversificate. A te alătura unui club cu o anumită tematică poate fi o modalitate bună de a împiedica apariția plictiselii. Cluburile de lectură, grupurile ”hobby” sau grupurile de dezvoltare personală sunt toate locuri excelente pentru a începe. Alăturarea la un grup comunitar sau de voluntariat care organizează diverse activități și ieșiri este o altă idee bună. În cazul copiilor, îi puteți ajuta să facă față sentimentelor de plictiseală atunci când apar. Când se plâng de plictiseală, încurajați-i să comunice. Abordați ceea ce simt fără a pune la îndoială validitatea sentimentelor lor. Făceți-vă timp pentru a-i ajuta să identifice cauzele plictiselii lor și să găsească soluții creative”, declară psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI)..

Pentru cele mai bune rezultate:
1.    Nu puneți la îndoială dacă „ar trebui” să se plictisească copilul dumneavoastră.
2.    Evitați să răspundeți la plângerile copilului dvs. de plictiseală cu nerăbdare sau anxietate.
3.    Puneți întrebări deschise pentru a le stimula creativitatea în găsirea de soluții interesante pentru ameliorarea plictiselii.
4.    Recunoașteți faptul că plângerea copilului dvs. de plictiseală poate fi modul lor de a încerca să vă atragă atenția sau de a cere să participe la o activitate.
5.    Ajutați-l pe copil să identifice orice alte probleme emoționale sau sentimente pe care le-ar putea identifica ca plictiseală.
6.    Ajutați-vă copilul să găsească o activitate antrenantă sau una la care să participați împreună.

Prevenirea plictiselii
Pentru a preveni plictiseala:
1.    Păstrați o evidență a circumstanțelor în care dumneavoastră sau copilul dvs. vă plictisiți. Rețineți momentul din zi, locul și activitățile care preced starea, astfel încât să puteți evita aceste circumstanțe sau să vă pregătiți pentru o posibilă plictiseală în viitor.
2.    Faceți sarcinile de rutină mai interesante prin adăugarea unui element unic.
3.    Combinați mai multe sarcini repetitive, astfel încât acestea să poată fi realizate împreună.
4.    Împărțiți sarcinile mai mari în unele mai mici și planificați pauze sau recompense la etapele cheie.
5.    Creați o listă de activități pe care să le faceți când vine plictiseala. Dacă copilul dvs. se simte plictisit, creați împreună această listă.
6.    Stabiliți o zonă specială în care singur/ă sau împreună cu copilul puteți desfășura activități rezervate ”luptei cu plictiseala”.
“Plictiseala este frecventă la toate vârstele, iar unele ”plictiseli” sunt inevitabile. Cu toate acestea, învățarea modului de a face față plictiseli de la o vârstă fragedă, ne dezvoltă abilități de rezolvare a problemelor care ne vor ajuta în viitor. Dacă plictiseala face parte dintr-o problemă mai mare, cum ar fi depresia, va trebui să contactați un specialist psihoterapeut/coach sau psihiatru, care să vă ofere o schemă de lucru personal sau de tratament. Dacă discutați cu un psihoterapeut despre sentimentele dvs., îl veți ajuta să vă înțeleagă nevoile și să se asigure că veți primi abordarea potrivită dumneavoastră”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică.

Imagine de Free-Photos de la Pixabay

Citeste mai mult

Psihologie

DEZVOLTARE PERSONALĂ. Meditația reglată ne scapă de stres

Publicat

pe

Viața în general poate fi solicitantă și agitată și, de la an la an, nivelurile de stres exponențial. Ce se întâmplă însă dacă am lua în calcul o modalitate de a ajunge la sursa emoțiilor și gândurilor noastre – creierul – și de a-l controla, astfel încât să putem atinge starea mentală dorită: memorie, concentrare, somn bun, relaxare, bucurie, liniște interioară etc.?

„Controlul minții” se referă în general la monitorizarea activității creierului și, în particular la schimbarea sau consolidarea tiparelor de unde cerebrale dorite.

Creierul este format din miliarde de celule specializate, printre care și neuronii. Neuronii comunică în permanență între ei, iar activitatea electrică emisă prin această comunicare poate fi detectată folosind o tehnică numită electroencefalografie sau EEG, cu senzori atașați la nivelul scalpului care se reglează în acele ”explozii” de energie și le înregistrează ca unde. Forma undei este diferită în stare de repaos față de momentul când cineva își folosește toată atenția și focalizarea asupra unui subiect, unei activități.

Potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), controlul undelor noastre cerebrale ar putea ajuta la optimizarea relaxării și productivității.

„După cum se știe, undele cerebrale pot fi modificate de diferiți stimuli externi, inclusiv stimularea auditivă.Iată câteva dintre beneficiile și funcțiile asociate cu frecvențele cheie ale undelor cerebrale: Gamma: învățare, concentrare și autocontrol, Beta: niveluri crescute de energie, concentrare, vigilență și gândire clară, Alfa: ajută la dureri de cap tensionate, memorie, anxietate ușoară și stări de flux creativ, Theta: poate ajuta procesarea emoțională, relaxarea profundă, intuiția, consolidarea memoriei, Delta/subdelta: poate ajuta la ameliorarea durerii, funcției imune, vindecării și somnului profund.

Creierul nostru folosește 13Hz (alfa crescut sau beta scăzut) pentru inteligența „activă”. Există persoane care prezintă deficiențe de învățare și probleme de atenție care au o deficiență de activitate de 13Hz în anumite regiuni ale creierului, care afectează capacitatea de a efectua cu ușurință sarcini de secvențiere și calcule matematice. Activitățile neuronilor cerebrali au informații bogate despre activitățile neuronale. Când neuronii sunt activați, ei produc impulsuri electrice. Până de curând, măsurarea undelor cerebrale a fost limitată la un mediu medical sau de laborator, deoarece necesită instrumente precum electroencefalografia (EEG) – prin care senzorii atașați la nivelul scalpului „citesc” undele cerebrale, similar cu modul în care monitorul ritmului cardiac ne citeste pulsul – sau neuroimagistica, care scanează creierul utilizând imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) sau altă tehnologie”, explică specialistul.

Cum ne controlăm undele cerebrale?

Psihologul Laura Maria Cojocaru este de părere că există o modalitate foarte simplă de a ne schimba undele cerebrale pentru a ne simți mai centrați și mai puțin stresați: meditația.

„S-a constatat că meditația regulată crește activitatea alfa și scade beta în stările de veghe, meditațiile mai scurte “începătoare”, fiind asociate cu undele alfa.

De asemenea, s-a demonstrat că îmbunătățește stările undelor gamma, ceea ce are sens, deoarece se crede că gama crește gradul de conștientizare și ne face să fim foarte în ton cu noi înșine și cu mediul nostru.” (Gândiți-vă la acest lucru ca mai mult la un scop avansat de meditație.). Dacă doriți să treceți la un anumit tip de undă cerebrală în timp ce vă angajați într-un anumit tip de sarcină – cum ar fi să atingeți undele alfa dacă nu puteți dormi sau atmosfera de flux theta în timp ce alergați – vă sugerăm să ascultați ritmurile binaurale, care sunt sunete în buclă care promovează stări specifice undelor cerebrale.

Le puteți găsi pe Youtube sau Spotify căutând tipul de undă cerebrală pe care o urmăriți, cum ar fi „bătăile theta binaurale”. Fie că suntem activi din punct de vedere mental, în stare de odihnă sau adormiți, creierul are întotdeauna un anumit nivel de activitate electrică.În timpul unui test, participanții au fost practicanți experimentați de meditație. Li s-a cerut să se odihnească, cu ochii închiși, timp de 20 de minute și să mediteze încă 20 de minute, în ordine aleatorie. Abundența și localizarea undelor cerebrale electrice lente până la rapide (delta, teta, alfa, beta) au furnizat un bun indiciu al activității creierului”, declară psihologul Laura Maria Cojocaru.

Atenție relaxată cu theta

Potrivit specialistului, în timpul meditației, undele theta au fost cele mai abundente în părțile frontale și medii ale creierului.

„Aceste tipuri de valuri provin probabil dintr-o atenție relaxată care monitorizează experiențele noastre interioare. Aici se află o diferență semnificativă între meditație și relaxare fără nicio tehnică specifică. Studiile anterioare au arătat că undele theta indică relaxare profundă și apar mai frecvent la practicienii cu meditație cu experiență. Sursa este probabil părțile frontale ale creierului, care sunt asociate cu monitorizarea altor procese mentale. Când măsurăm calmul mental, aceste regiuni semnalizează părțile inferioare ale creierului, inducând răspunsul de relaxare fizică care apare în timpul meditației”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).

Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite