Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Psihologie

PSIHOLOGIE. Abuzul emoțional în cuplu, cum se poate gestiona

Publicat

pe

Nu toate tipurile de abuz vin cu semne vizibile sau avertismente. Abuzul emoțional poate lua mai multe forme. Uneori se poate ascunde sub forma unor cuvinte dulci. Alteori, în valuri de tăcere completă.

Poate fi dificil să îți dai seama când ești victima abuzului emoțional. Poate nu recunoști unele dintre semne. Poate ai ajuns să crezi  că ești prea sensibil sau că toate relațiile sunt așa.

Dar când începi să te simți izolat, lipsit de putere sau fără valoare în relația ta, ar trebui să acorzi mai multă atenție și să înveți să identifici semnalele de alarmă.

Abuzul emoțional implică controlarea unei alte persoane prin folosirea emoțiilor pentru a critica, jena, rușina, învinovăți sau manipula. Deși cel mai des apare în relațiile de cuplu sau căsătorie, abuzul emoțional poate apărea în orice tip de relație – inclusiv între prieteni, membri ai familiei și colegi de muncă.

Angela Nuțu, psihoterapeut și coach: “Scopul principal al abuzului emoțional este de a controla cealaltă persoană prin discreditarea, izolarea și reducerea ei la tăcere. Este una dintre cele mai greu de recunoscut forme de abuz, deoarece poate fi subtilă și insidioasă. Totuși, în unele cazuri poate fi și evidentă și manipulativă. Abuzul emoțional în cuplu poate apărea treptat și subtil. La început, comportamentul agresorului poate fi confundat cu comportamente „normale” într-o relație, precum sarcasmul sau critica constructivă. Cu timpul, aceste comportamente devin tot mai frecvente și mai intense.”

Oricum ar fi, abuzul emoțional poate să îți submineze stima de sine, făcându-te să te îndoiești de propriile percepții și de realitate. În cele din urmă, te poți simți prins într-o capcană. Persoanele abuzate emoțional sunt adesea prea rănite pentru a mai suporta relația, dar și prea speriate pentru a pleca.

Cum recunoști abuzul emoțional?

Abuzul emoțional poate apărea chiar dacă nu toate semnele sunt prezente. Poate fi subtil și greu de detectat, dar dacă te simți rănit, frustrat, confuz, neînțeles, depresiv, anxios sau fără valoare în relația ta, este posibil să fii victima abuzului emoțional. Iată câteva semne importante:

Așteptări nerealiste: Persoana de lângă tine îți cere lucruri nerezonabile, așteaptă să îți sacrifici nevoile pentru ale sale și te critică constant.

Invalidarea: Îți respinge sau distorsionează percepțiile și sentimentele, te acuză că ești prea sensibil și obișnuiește să îți respingă opiniile.

Creează haos: Inițiază certuri inutile, face declarații confuze și se comportă imprevizibil, făcându-te să te simți nesigur.

Șantaj emoțional: Persoana de lângă tine te manipulează prin vinovăție, te umilește și folosește fricile tale pentru a te controla.

Superioritate: Obișnuiește să te învinovățească pentru greșelile sale și folosește sarcasmul pentru a te desconsidera. Face glume pe seama ta și are convingerea că știe mai bine decât tine.

Controlul și izolarea: Vrea să controleze cu cine te vezi, îți monitorizează activitățile digitale, te acuză de infidelitate și îți restricționează libertatea.

Recunoașterea acestor semne te poate ajuta să iei primele măsuri pentru a opri abuzul emoțional.

Cum poți aborda problema abuzului emoțional cu partenerul meu?

Abordarea problemei abuzului emoțional cu partenerul tău poate fi dificilă și delicată, mai ales că adesea apare refuzul de a comunica despre aceste aspecte din partea lui.

Este recomandat să alegi un moment potrivit și să comunici deschis și sincer despre sentimentele și nevoile tale.

Dacă nu te simți în siguranță sau nu ești confortabil să discuți această problemă cu partenerul, poți solicita ajutorul unui terapeut specializat în psihoterapie de cuplu.

Terapia de cuplu sau terapia individuală pot fi opțiuni eficiente pentru a aborda problemele de comunicare și de relaționare care stau la baza abuzului emoțional.

În unele cazuri, poate fi necesară intervenția legală sau separarea de partenerul abuziv.

„Pentru a preveni abuzul emoțional în cuplu, este important să promovăm relații sănătoase și respectuoase, bazate pe comunicare deschisă și egalitate. Este esențial să fim conștienți de limitele personale și să nu tolerăm sau justificăm comportamente abuzive din partea partenerului. Dacă observăm semne de abuz emoțional, este important să acționăm și să căutăm ajutor” concluzionează Angela Nuțu.

Angela Nuțu este Psihoterapeut și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză. Are experiență de peste 10 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 15 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor. Membru Fondator al Asociației Române de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP și  Psihoterapeut.

Citeste mai mult

Psihologie

Crăciunul în era consumerismului. Cum să scăpăm de stresurile din preajma sărbătorilor

Publicat

pe

De la începutul lunii decembrie, pare că toată lumea intră într-o frenezie. Pe măsură ce trece timpul, decorațiunile de Crăciun își fac apariția din ce în ce mai devreme în magazinele din întreaga țară.

Sărbătoarea generozității, conexiunii și păcii se transformă an de an în exces, agitație și stres. Cultura consumerismului asociată Crăciunului are un impact semnificativ asupra psihicului nostru, influențând atât starea noastră de bine, cât și percepția asupra sărbătorii. Acest fenomen este alimentat de așteptările sociale, marketingul agresiv și presiunea de a „trăi sărbătorile perfect.”

Angela Nuțu, psihoterapeut și coach: „Sărbătorile de iarnă reprezintă o perioadă plină de contraste emoționale. Pe de o parte, ele promit bucurie, conexiune și liniște, dar, în realitate, pentru mulți dintre noi, sunt asociate cu stres, presiuni sociale și epuizare emoțională. De la începutul lunii decembrie, suntem bombardați cu mesaje de marketing care ne îndeamnă să cumpărăm: cadouri „perfecte,” brazi „ideali” și decorațiuni „ca în reviste.” În această goană, mulți dintre noi simțim o presiune constantă să facem mai mult, să cheltuim mai mult și să arătăm că „ne descurcăm..”

Schimbarea de la tradiție la consumerism a fost graduală și strategică. În anii 1930, imaginea lui Moș Crăciun a fost popularizată de campanii publicitare ale unor branduri de renume, care au transformat un simbol din folclor într-o figură comercială. Aceasta a fost doar începutul unei exploatări sistematice a spiritului Crăciunului pentru a încuraja consumul.

După al Doilea Război Mondial, creșterea economică a dus la o accentuare a consumerismului. Crăciunul a devenit un pretext ideal pentru a vinde produse, de la cadouri și haine până la decorațiuni și tehnologii de ultimă generație.
Normele sociale și culturale au contribuit și ele la acest fenomen. A oferi cadouri scumpe sau a organiza mese festive a devenit un simbol al succesului și al afecțiunii, făcându-i pe mulți să se simtă obligați să cheltuiască mai mult decât își permit.

În acest fel pentru tot mai multe persoane, Crăciunul a devenit o perioadă de:

Stres financiar: Cheltuielile exagerate pe cadouri, decoruri și petreceri pot crea un dezechilibru în buget, ducând la anxietate și chiar la sentimente de vinovăție.

Perfecționism: Dorința de a avea „sărbători perfecte” pune o presiune uriașă asupra noastră.

Singurătate: Pentru cei care nu au familie sau prieteni apropiați, Crăciunul poate amplifica sentimentul de izolare. Rețelele sociale și reclamele care glorifică imaginea „Crăciunului în familie” contribuie la accentuarea aceastei dureri emoționale.

Anxietate socială: Întâlnirile de familie sau evenimentele festive pot fi copleșitoare pentru cei care se confruntă cu probleme de relaționare sau cu traume nerezolvate.

Există însă și câteva modalități simple prin care poți depăși această perioadă cu mai puțin stres și mai multă liniște interioară și bucurie.

Iată câteva sugestii care te pot ajuta să depășești agitația și consumerismul specific sărbătorilor, păstrând în același timp bucuria și pacea specifice acestor zile:

Planifică bugetul și respectă-l. Stabilește o sumă clară pentru cadouri și cheltuieli festive. Evită achizițiile impulsive care pot adăuga și mai mult stres financiar.

Alege cadouri personale și semnificative. Optează pentru daruri care arată afecțiune și implicare, precum experiențe, obiecte handmade sau gesturi simbolice.

Fii conștient de propriile așteptări. Mulți dintre noi pun presiune pe sine să aibă sărbători perfecte. Încearcă să fii conștient de aceste așteptări și să le relativizezi. Întreabă-te ce înseamnă cu adevărat pentru tine sărbătorile și care sunt momentele care te fac să te simți cu adevărat bine, nu doar ce se presupune că trebuie să faci.

Recunoaște presiunile sociale. Învață să spui „nu” invitațiilor sau cerințelor care îți depășesc limitele emoționale sau financiare.

Fă o pauză de la tehnologie. În perioada sărbătorilor,  rețelele sociale și e-mailurile pot crea o stare constantă de anxietate. Încearcă să îți limitezi timpul petrecut online și fii mai prezent în ceea ce se întâmplă în viața ta.

„Aceste mici schimbări de perspectivă ne pot ajuta să trecem prin această perioadă a sărbătorilor într-un mod mai calm, mai echilibrat și mai conștient de ceea ce contează cu adevărat. Pentru a trece cu bine peste acest „vârtej” de consumerism și agitație, trebuie să învățăm să stabilim limite clare, să ne concentrăm pe ceea ce este cu adevărat important și să punem accent pe calitatea relațiilor, nu pe cantitatea lucrurilor materiale”, concluzionează Angela Nuțu.

Angela Nuțu este Psihoterapeut și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză. Are experiență de peste 10 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 15 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor. Membru Fondator al Asociației Române de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP și  Psihoterapeut.

Citeste mai mult

Psihologie

PSIHOLOGIE. Perfecționismul – o mască a traumelor emoționale. Cum îl tratăm

Publicat

pe

În cultura modernă perfecționismul este adesea văzut ca o calitate. Mulți oameni îl asociază cu ambiția, performanța și succesul, însă, în spatele acestei fațade aparent pozitive, se poate ascunde o suferință profundă.

Perfecționismul nu este doar o dorință de a excela, ci poate fi un semn al unei traume nerezolvate, un mecanism de apărare împotriva fricii de eșec, respingere sau inadecvare.

Perfecționismul se manifestă printr-o dorință constantă și copleșitoare de a atinge standarde nerealist de înalte, atât în viața personală, cât și profesională. Persoanele perfecționiste își setează obiective imposibil de atins și tind să fie excesiv de critice cu ele însele atunci când nu le îndeplinesc. Aceste standarde sunt deseori imposibil de susținut, iar eșecul de a le atinge generează sentimente de rușine, vinovăție și neputință.

Despre teama de abandon, hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, afirmă “În multe cazuri, perfecționismul nu este un simplu stil de personalitate, ci un simptom al unei traume emoționale nerezolvate. Trauma nu trebuie neapărat să fie legată de un eveniment major, ci poate să provină din experiențe negative repetate din copilărie, cum ar fi critica constantă, lipsa afecțiunii sau a sprijinului emoțional, abuzurile sau nevoia de a fi „perfect” pentru a primi iubire și aprobare.

Persoanele care au trăit astfel de traume pot dezvolta convingerea că valoarea lor depinde de performanțele lor sau de percepția altora. Astfel, perfecționismul devine un mecanism de protecție împotriva durerii emoționale. „Dacă fac totul perfect, nu voi fi criticat” sau „Dacă sunt impecabil, voi fi acceptat și iubit” sunt gânduri frecvent întâlnite în mintea celor care au suferit traume.”

Cum se leagă trauma de perfecționism?

Perfecționismul este adesea răspunsul subconștient al unei persoane la traumele nerezolvate. În copilărie, mulți perfecționiști au învățat că trebuie să fie „perfecți” pentru a evita criticile sau pedepsele. Aceste experiențe timpurii le-au modelat convingerile despre sine și despre lumea din jur, determinându-i să creadă că singura modalitate de a evita respingerea sau durerea este să atingă mereu perfecțiunea.

De asemenea, trauma poate distorsiona percepția unei persoane asupra valorii proprii. În loc să vadă eșecurile ca pe o parte firească a vieții, ele sunt văzute ca dovezi ale inadecvării personale. Această convingere duce la o nevoie obsesivă de a dovedi constant că sunt „suficient de buni”.

Semne că perfecționismul ascunde o traumă

Frica de eșec extremă: Persoanele perfecționiste se tem intens de eșec. Eșecul nu este doar o greșeală minoră, ci o dovadă a lipsei lor de valoare. Această frică paralizantă le poate împiedica să încerce lucruri noi sau să își asume riscuri.

Autocritica exagerată: Cei care suferă de perfecționism tind să fie extrem de critici față de ei înșiși. Chiar și cele mai mici greșeli sunt percepute ca dezastre personale, iar vocea interioară este adesea una aspră și nemiloasă.

Nevoia constantă de aprobare: Perfecționiștii caută validare externă pentru a se simți demni și valoroși. În lipsa acesteia, se simt nesiguri și anxioși. Acest lucru poate fi legat de traumele din copilărie, când iubirea și aprecierea erau condiționate de comportament sau performanță.

Procrastinarea: Paradoxal, perfecționismul duce adesea la procrastinare. Teama de a nu putea face ceva perfect poate face ca o persoană să amâne sarcinile importante, de teama eșecului.

Oboseala emoțională și burnout-ul: Efortul constant de a menține standarde imposibile poate duce la epuizare emoțională și burnout. Perfecționiștii rareori simt satisfacție sau bucurie în realizările lor, deoarece întotdeauna consideră că „se putea mai bine”.

Cum poate fi tratat perfecționismul?

Acceptarea vulnerabilității: Învață să accepți că nu trebuie să fii perfect pentru a fi valoros. Eșecurile și imperfecțiunile fac parte din natura umană și sunt oportunități de creștere personală.

Reconfigurarea standardelor personale: Revizuirea standardelor și stabilirea unor așteptări mai realiste sunt esențiale. Odată ce înțelegi că perfecțiunea nu este o condiție pentru a primi iubire și respect, vei putea să îți stabilești obiective care sunt realizabile și sănătoase.

Exercițiul autocompasiunii: Învățarea autocompasiunii este crucială. Persoanele perfecționiste trebuie să își dezvolte o voce interioară mai blândă, care să le ofere sprijin și înțelegere în loc de critici aspre.

Terapie pentru traumă: Vindecarea traumelor din trecut este un pas esențial pentru a înțelege de unde provine perfecționismul. Prin identificarea și procesarea acestor experiențe dureroase, persoana poate începe să construiască o relație mai sănătoasă cu sine însăși.

„Perfecționismul poate părea, la suprafață, o dorință de excelență, dar în realitate, este adesea un mecanism de apărare dezvoltat în urma unei traume emoționale. Pentru a-l depăși, este necesară conștientizarea legăturii sale cu trauma și lucrul activ asupra vindecării emoționale. Prin terapie și schimbarea modului de gândire, persoanele perfecționiste pot învăța să își accepte imperfecțiunile și să își trăiască viața într-un mod mai autentic și mai sănătos”, ne asigură Eugen Popa.

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.

Citeste mai mult

Psihologie

SFATUL PSIHOLOGULUI. Cum prevenim afectarea sănătății mintală toamna

Publicat

pe

Pe măsură ce zilele devin mai scurte și se întunecă mai devreme, mintea și corpul nostru încep să se adapteze la noul anotimp.

„Fiecare anotimp vine cu specificul său și, odată cu acesta, cu o serie de emoții și stări care ne pot lua prin surprindere. De exemplu, toamna, cu zilele sale mai scurte și lumina solară redusă, poate declanșa stări de melancolie sau chiar anxietate”,  ne spune hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză

Iată câteva lucruri surprinzătoare despre cum îți afectează venirea toamnei corpul și mintea:

Energie

Pe măsură ce toamna avansează, zilele devin mai scurte și ești expus la mai puțină lumină solară. Acest lucru îți dereglează ritmul circadian și poate afecta ciclurile de somn. Este posibil să observi că dormi mai mult decât în timpul verii. De fapt, un studiu de la Harvard Medical School arată că în octombrie, oamenii dorm în medie cu aproximativ 2,7 ore mai mult pe noapte, cea mai mare medie din an. Această nevoie crescută de somn se numește hipersomnie și este exact opusul insomniei.

Pentru că în timpul zilei de toamnă primești mai puține raze ultraviolete, corpul tău devine confuz și are nevoie de mai mult somn pentru a se recupera. Cu toate acestea, din cauza lipsei de raze ultraviolete, ritmul tău circadian este perturbat, iar calitatea somnului suferă. Așa că, deși dormi mai mult, te trezești totuși obosit.

Soluția? Încearcă să ieși la aer curat și să te expui la soare, dacă poți, și oferă-ți mai mult timp pentru somn. Dacă reușești, un pui de somn scurt la prânz poate fi o modalitate excelentă de a-ți crește nivelul de energie în mijlocul zilei. Fii blând cu tine și înțelege că poate dura câteva săptămâni până te obișnuiești.

Starea de spirit

Schimbarea sezonului înseamnă adesea o schimbare a programului pentru mulți dintre noi. Școala a început, programul de lucru poate deveni mai încărcat și poate părea că viața ta scapă de sub control. Cei care se confruntă cu anxietate raportează adesea o creștere a simptomelor în timpul toamnei.

Lipsa luminii solare poate crea, de asemenea, simptome asemănătoare depresiei la multe persoane. Dacă simți că nu ai suficientă energie, te simți trist sau observi o creștere a gândurilor negative, este posibil să experimentezi Tulburarea Afectivă Sezonieră.

Soluția? Expunerea la cât mai multă lumină solară posibilă va avea un impact pozitiv asupra anxietății crescute și va ajuta la creșterea nivelului de vitamina D în corp, ceea ce poate ușura simptomele tulburării sezoniere. Adăugarea unor plante adaptogene, cum ar fi ashwagandha în rutina ta poate ajuta corpul să se adapteze la stres și anxietate și să îți susțină starea de spirit pe parcursul schimbării sezonului.

Fii blând cu tine și acordă-ți timp pentru odihnă și îngrijire personală. Nu te forța prea tare cu lista de sarcini și asigură-te că îți lași timp pentru relaxare.

Sănătate

Toamna semnalează corpului tău că vine iarna. Din punct de vedere evolutiv, iarna este o perioadă dificilă când pământul este sterp și mâncarea este rară. Corpul tău este programat să consume mai multe alimente bogate în energie, cum ar fi grăsimile și carbohidrații, iar metabolismul poate încetini în încercarea de a stoca această energie pentru iarnă.

Așadar, dacă te trezești poftind la înghețată sau visând la o porție mare de paste, să știi că este o reacție normală la toamnă. Dar dacă simți că pierzi controlul asupra alimentației sau că acumulezi greutate nedorită, iată câteva soluții:

Soluția? Concentrează-te pe produse de sezon, cum ar fi cartofii dulci, dovlecii, merele, verdețurile și mâncăruri confortabile precum supele și tocănițele de casă. Oferă corpului tău alimente sănătoase și satisfăcătoare, iar poftele tale vor fi potolite cu mâncare hrănitoare.

Rămâi activ. Chiar și cu zilele care se scurtează și temperaturile care scad, este important să rămâi activ în timpul toamnei. Încearcă să-ți adaptezi rutina obișnuită pentru a face față schimbărilor de apetit și energie.

Asigură-te că bei suficientă apă la temperatura camerei. Deshidratarea poate fi mai frecventă în lunile mai reci, deoarece lipsa căldurii nu ne semnalează setea la fel de eficient.

Strategii pentru a atenua impactul schimbării de anotimp asupra sănătății tale mintale:

  1. Fii activ: Participă la activități fizice, atât în interior, cât și în aer liber. Exercițiile fizice au un efect pozitiv documentat asupra sănătății mintale.
  2. Adoptă o rutină: Stabilirea unor rutine poate oferi stabilitate și structură, ajutându-te să faci față schimbărilor.
  3. Rămâi conectat: Relațiile sociale îți pot îmbunătăți starea de spirit și sănătatea mintală.
  4. Mindfulness și meditație: Aceste practici te pot ajuta să reduci stresul și să îți îmbunătățești claritatea mentală.
  5. Implică-te în activitățile de sezon: Participarea la activități specifice toamnei te poate ajuta să adopți o atitudine pozitivă față de schimbări..

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite