Ne găsiți și pe:

Psihologie

Sfatul psihologului. Cum să facem cumpărături raționale

Publicat

pe

Avem de luat multe decizii – mai mici și mai mari – în fiecare zi, variind de la ceea ce ar trebui să mâncăm pentru prânz la ceea ce ar trebui să facem cu viața noastră. Deși credem despre noi că suntem raționali și fiecare decizie luată e bine gândită se pare că tot ceea ce facem, pornind de la deciziile serioase legate de investitii economice până la achiziționarea unui produs, sunt acțiuni mai putin raționale decât de imaginam.
În opinia cunoscutului hipnoterapeut Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, consumatorii sunt mai motivați să creadă că un produs este mai bun dacă este pur și simplu plasat alături de unul mai scump și, totodată, nu facem cumpărături și nu accesăm servicii doar pentru consum, ci și pentru a ne gestiona imaginea publică și pentru identitatea noastră personală (cum ne simțim cu ceea ce am ales). Așadar, pentru că vrem să ne simțim inteligenți cu alegerilor noastre, avem tendința de a supraevalua lucrurile odată ce le deținem (eu sunt un cumpărător inteligent, foarte inteligent!) – un fenomen cunoscut sub numele de “efect de dotare”.
Specialistul este de părere că sunt cel puțin 5 forțe care ne influențează deciziile de achiziție:
1. Așteptările ne modifică experiența. “Așteptările ne afectează adesea percepția, iar acesta este motivul pentru care oamenii care iau un placebo în loc de un analgezic real își pot diminua disconfortul după ce iau pilula – pentru că se așteptă să funcționeze. Această înțelegere se aplică și modului în care produsele sunt comercializate în general. Cu cât așteptările sunt mai mari, cu atât experiența va fi mai bună. Când te aștepți la puțin, șansele să crezi că ai primit puțin sunt foarte mari. Asta e în mare parte rolul publicității, să crească așteptările pentru a crea în final o experiență perpepută cât mai benefică”, explică hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză.
2. Totul este relativ. “Cei mai mulți oameni știu ce vor doar dacă văd lucrul respectiv într-un context. Nu știm ce cameră foto nouă ne dorim până nu o vedem la un fotograf celebru pe site. Nu știm ce ne-am dori în plus la telefonul pe care-l avem până nu găsim unul cu mai multe caracteristici. Totul este relativ și se bazează pe câteva idei simple, precum: avem tendința de a compara lucrurile, suntem înclinați să ne concentrăm atenția asupra unor lucruri ușor de comparat, evităm comparațiile care ne-ar putea solicita prea mult atenția“, declară hipnoterapeutul.
3. Oamenii nu sunt siguri de prețul real al unui produs. “Specialiștii în marketing știu de mult că prețul pe care un consumator este dispus să îl plătească este relativ, și nu reflectă nici pe departe costurile de producție. Acesta este motivul pentru care cineva ar plăti 30 de lei pentru un hamburger la un restaurant de lux, dar nu ar plăti mai mult de 5 de lei pentru același burger la un restaurant fast-food. Ceea ce este mai puțin evident este cât de ușor poate fi modificat prețul pe care un consumator îl va plăti. Dacă la un fast-food o modificare de preț va fi imediat sesizată, în cazul unui restaurant unde prețul hamburgerului este deja mai mare, o creștere minoră de preț poate trece neobservată”, explică Eugen Popa.
4. Spiritul de turmă este slăbiciunea consumatorului obișnuit. Decizia de a cumpăra un obiect sau de a apela la un serviciu depinde într-o mare măsură și de ceea ce au ales cei dinaintea noastră. Spiritul de turmă se manifestă atunci când presupunem că un anume lucru este bun (sau rău)  pe baza comportamentului anterior al altor oameni, iar propriile noastre acțiuni le imită pe ale lor. Un restaurant plin sau o cafenea unde abia mai găsești un loc liber la bar vor fi întotdeauna mai atractive decât un alt restaurant care poate fi spațios și aierisit; și asta doar pentru că presupun întotdeauna că acolo unde au mers cei dinaintea noastră este și calitate”, declară hipnoterapeutul Eugen Popa.
5. “Gratuit” este întotdeauna mai scump. “Ai cumpărat vreodată 2 bucăți dintr-un produs pentru a-l primi și pe al 3 lea gratuit? Ai fi cumpărat același produs în condițiile în care nu ar fi existat oferta? “Gratuit” este un buton declanșator al reacției emoționale – o sursă de excitație irațională. Nimic din ceea ce este gratuit nu este de refuzat. Nici măcar articolele care sunt inutile pentru noi sau pe care nu le-am achiziționa dacă ar trebui să plătim un preț pentru ele. Și uite așa ajungi să cunoști și să interacționezi cu produse care în mod normal nu ar fi fost în aria ta de interes”, conchide hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză.

Psihologie

Sfatul psihologului. Auto-convingerea poate să devină auto-sabotaj

Publicat

pe

Psihicul nostru este nativ înzestrat cu dorința de a găsi în interiorul și în exteriorul nostru argumente pentru a dovedi că „avem dreptate”, atunci când credem un anume aspect, iar convingerile noastre ne focusează atenția asupra acelor aspecte din jurul nostru care le susțin.
Dacă avem convingerea că viață este grea, vom observa aspectele legate de obstacole, iar dacă avem convingerea că viață este ușoară, vom observa resurse și oportunități; și totul vine în sprijinul nevoii psihicului de a ne da dreptate.
În opinia cunoscutului psiholog Laura Maria Cojocaru, atitudinea de “auto-convingere” devine sabotaj în 2 cazuri:
(1) în relația cu sine. “Dacă insist să cred că nu știu, nu pot, nu mă descurc, nu merit etc., voi observa în jurul meu, în diverse contexte și în atitudinea oamenilor, exact elementele care-mi vor confirma convingerile. Ba chiar voi avea tendința că și aspectele neutre să le iau personal și să le interpretez ca fiind din zona de neplăcere. Și asta se întâmplă doar pentru că acolo este atenția și imaginația mea!”, explică psihologul;
(2) în relațiile cu ceilalți. “Dacă insist să cred că ceilalți nu mă văd, apreciază, înțeleg, acceptă, iubesc, susțin, respectă, că au ceva personal cu mine, voi observa în atitudinea lor exact elementele care-mi vor confirma convingerile. Mai mult, prin reacția mea la ceea ce spun, simt, fac ei, pot chiar să-i determin să-mi răspundă exact din „povestea” care-mi displace”, declară Laura Maria Cojocaru.
Când este utilă această atitudine de „auto-convingere”? 
Psihologul Laura Maria Cojocaru consideră că această atitudine de “auto-convingere” este utilă în viața noastră atunci când convingerile noastre ne ajută să creștem, să evoluăm, să ne menținem motivația către atingerea obiectivelor, să fim flexibili, să putem acceptă, ierta, iubi, respecta pe ceilalți sau chiar pe noi înșine. Astfel, “auto-convingerea” poate fi utilă atunci când alegem 5 aspecte de bază:
  1. Credința: să credem în noi înșine și în propriile resurse, să credem în viață, să credem că fiecare „problemă” are cel puțin o soluție.
  2. Flexibilitatea: să rămânem flexibili în a păstra ce este util în convingerile noastre și a schimba ce nu ne mai este de folos.
  3. Acceptarea: să acceptăm că părerea noastră nu este singură valabilă și că putem găși modalități de gândire care să ne aducă mai aproape de rezultat.
  4. Curiozitatea: să rămânem curioși în a descoperi noi și noi variante mai rapide, mai ușoare și mai plăcute pentru atingerea obiectivelor.
  5. Creativitatea: să ne folosim creativitatea pentru a construi ceva nou și mai bun, plăcut și/sau potrivit pentru noi.
Laura-Maria Cojocaru, președinte și fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) și președinte și fondator al Asociației ”Generația Iubire” este Psihoterapeut şi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică.

Citeste mai mult

Psihologie

Sfatul psihologului. Cum să recunoști o persoană lipsită de încredere în sine

Publicat

pe

Încrederea de sine este principalul obstacol în realizarea dorințelor oamenilor, iar efectele lipsei de încredere în sine se manifestă în 3 locuri: pe chip, prin fapte și prin iluzii.
În opinia psihologul Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, lipsa de încredere dereglează prezentul și viitorul omului, iar acesta poate ajunge să-și piardă familia, jobul și lucrurile dragi lui pentru că nu face efortul de a le menține, adică să investească energie și sugestii pozitive în ele.
“Astfel, omul care nu-și alege cuvintele interioare și trăiește în iluzii, va fi nemotivat și neantrenat pentru că sugestiile sale îi taie constant din orice elan ar avea. Omul care-și alege cuvintele interioare se apropie de realitate pentru că o modifică și o ajută prin însăși puterea cuvintelor sale. Omul care are încredere în el, înțelege că el este izvorul manifestărilor din viața sa. Omul care nu are, înțelege că alții sunt izvorul și alții trebuie să-i facă una sau altă. Prima merge spre sănătate, a două spre nebunie”, explică specialistul.
Totodată, psihologul Alexandru Pleșea afirmă lipsa de încredere a unui om este foarte ușor de identificat, deoarece se manifestă prin 3 modalități foarte vizibile din exterior:
1. Lipsa de încredere pe chipul omului. “Musculatura feței, mișcările gurii, nasul, fruntea, sunt primele care se disting atunci când purtătorul nu are încredere în el: mușchii feței sunt mai încordați; mișcările gurii mai mici, nedeschizându-se gura suficient atunci când se vorbește, pare că bolborosește cuvintele; nasul care nu trage aer mai puternic, nevitalizând interiorul; fruntea care emite primele linii sau riduri de la atâtea momente de încruntare, dileme sau situații grele de viață”, afirmă psihologul.
2. Lipsa de încredere de sine prin faptele omului. “Fără încredere, omul face mai puțin, iar cu încredere, mai mult. Încrederea este energia care materializează mai rapid dorința. În fapte, lipsa încrederii de sine se manifestă prin nematerializarea gândurilor și vorbelor, pentru că mintea este cea care pune piedică prin formarea ei precedentă: nu sunt suficient de inteligent, nu am suficiente Resurse, nu mă simt competent etc.”, explică Antrenorul Minții.
3. Lipsa de încredere de sine prin iluziile omului.  “Aceasta este întâlnită la cei mai mulți oameni în lume. Încrederea de sine fără iluzii este să faci tot ce este mai bine pentru tot ce ai în fața ta. Încrederea de sine cu iluzii este să faci ce poți pentru ce este în fața ta, gândindu-te la altceva în timp ce faci (dacă speli vase, te gândești la planul de mâine; dacă muncești, te gândești la ieșirea de diseară etc). Un astfel de comportament este împotriva dorințelor reale de a materializa, pentru că mintea stă ocupată cu ce nu este în fața omului. Astfel, încrederea de sine este iluzie”, conchide psihologul Alexandru Pleșea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minții.

Citeste mai mult

Psihologie

Sfatul psihologului. Cum să-ți faci un selfie ca la carte

Publicat

pe

Selfie a devenit la fel de omniprezent ca și McDonald’s – nu poți să călătorești nicăieri fără să vezi pe cineva care-și face selfie sau care flutură un selfie stick.
Selfie-ul poate fi distractiv și duce la unele dintre cele mai hazlii amintiri dintr-o excursie, atâta timp cât se respectă anumite reguli de bun simț.
Trei din patru persoane consideră în mare parte acceptabil din punct de vedere social să-ți faci selfie în timp ce vizitezi un obiectiv turistic sau la un concert. De cealaltă parte, între 60 și 81% consideră inacceptabil să-ți faci selfie în baie sau în timpul unei înmormântări, potrivit unui studiu dat publicității de Statista.com.
În cazul selfie-ului în transportul public, la sală de gimnastică și în timpul mesei într-un restaurant, opiniile sunt împărțite.
Psihologul Lenke Iuhoș consideră că, dincolo de locurile unde este de bun simț sau nu să îți faci selfie, tinerii ar trebui să cunoască o serie de reguli de etichetă în ceea ce privește selfie-ul:
1. Cere prima dată permisiunea. “Dacă dorești să faci selfie doar cu tine, nu ai cui să-i ceri aprobarea. Totuși, dacă îți dorești un selfie cu cineva, cere-i mai întâi permisiunea, deoarece persoana cealaltă se poate considera lezată de gestul tău, mai ales atunci când este luat pe nepregătite: poate nu este aranjată, poate nu are starea necesară etc. În același timp, dacă dorești să postezi acea fotografie, cere-i înainte aprobarea, iar dacă nu este de acord cu acest lucru, respectă-i decizia”, explică psihologul Lenke Iuhoș.
2. Alege să faci selfie în locuri sigure. “Site-urile de știri sunt pline de articole cu tineri teribiliști care au făcut selfie în cele mai periculoase locuri și mulți dintre ei și-au găsit sfârșitul acolo. Din nefericire, a devenit la modă în rândul șoferilor să-și facă selfie sau să transmită live în timp ce se află la volan. Nu este nimic cool într-un gest periculos sau stupid”, afirmă psihologul.
3. Nu exagera cu selfie-urile pe Facebook sau Instagram. “Dacă îți faci selfie atunci când te trezești, atunci când dejunezi, la sală de forță, la masă cu prietenii, în fapt în orice moment al zilei, e alegerea ta. Totodată, să nu crezi că oamenii chiar își doresc să fie la curent cu orice faci secundă de secundă, minut de minut, ba chiar se vor simți exasperați de aceste postări. Momentele speciale sunt speciale în primul rând pentru că sunt rare. Nu îți transforma viața într-un lung șir de banalități de tip soap opera. Alege să imortalizezi momentele din viață cu adevărat speciale și postați-le pe acelea. Dă-le șansa oamenilor să vadă mai mult decât un narcisist, dă-le șansa să vadă că împărtășești cu ei momentele deosebite”, declară psihologul Lenke Iuhoș.
4. Oferă bunătate în locul superficialității. “Când vezi pe cineva mai puțin norocos decât tine, nu te opri brusc pentru a-ți face un selfie cu acea persoană pentru a le arăta prietenilor ce persoană generoasă ești. În schimbul unui banal selfie, poți face un gest frumos: oferă-i o pătură unei persoane fără adăpost ca să nu-i fie frig la noapte, ajută o persoană cu handicap care dorește să ia un produs de pe un raft superior sau ține ușa pentru o mamă tânără care se chinuie să țină și pachetele, dar și copiii de mână. Nu fă paradă cu gesturile frumoase, păstrează-le în suflet”, conchide psihologul Lenke Iuhoș.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite