Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Psihologie

Sfatul psihologului. Tot corpul este afectat în momente de panică

Publicat

pe

Frica, furia, confuzia, nesiguranța, revolta, ura, panica, incertitudinea – aceste reacțiile psiho-somatice în perioada de criză au devenit foarte dese și intense, iar dureri de cap, afecțiuni ale sistemului digestiv, afecțiuni ale rinichilor, ale urechilor, amețeală, greață, etc., toate sunt semne clare ale nivelului de stres sub care trăiește fiecare această perioadă de criză, este de părere Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică (INLPSI).

În opinia specialistului, capul are legătură cu ceea ce știm că suntem, ceea ce vrem să fim și cu ceea ce alegem să credem despre viață. Are legătură cu identitatea noastră, cum modul în care ne percepem pe noi înșine, ca fiind diferiți, unici, speciali.
Reacțiile psihosomatice la nivelul capului pot veni dintr-o respingere puternică a realității actuale, o rezistență la schimbare, inflexibilitate, dificultăți de adaptare și o pierdere a identității (ce poate veni din pierderea unei persoane dragi, pierderea job-ului, a unei relații, a scopului, etc).
„Ce poți face în acest sens? Urmărește timp de o săptămână șirul gândurilor tale și notează-le într-un carnețel. Recitește la câteva ore ce ai scris și apoi reformulează, tot în scris.
Spre exemplu: „Nu mai am job, mă simt inutil/ă.” => „Fac/Sunt … (mâncare, cumpărături/suport moral, iubitor/oare) pentru mine și pentru cei din jur” (poate fi util și în cazul atacurilor de panică – atunci când simți că începe agitația, începe să scrii și urmărește-ți respirația, pe măsură ce scrii). Citește reformulările și îmbunătățește unde simți nevoia. Recitește-le de fiecare dată când observi că gândurile tale merg în direcția nedorită. Astfel, îți vei ține focusul pe lucrurile pozitive, concrete și productive”, explică psihologul Andra Tănăsescu.
De asemenea, urechile au legatură evident cu ceea ce „auzim”. În această perioadă, multor persoane le este frică de ceea ce pot auzi, nu mai vor să audă sau pot simți frică de viitor (afecțiuni la urechea dreaptă). “Fie că este din revoltă, fie că este din frică, este important să ne detașăm și să lăsăm lucrurile să fie. Ce poți face? Observă care este cauza/activitatea care te face să simți frică sau furie și alege să faci altceva în loc. Spre exemplu: Observ că mă dor urechile când ascult știrile despre situația actuală. => Aleg să ascult muzică preferată în loc și să mă detașez”, spune psihologul.
Gura/Dinții – partea superioară are legătură cu partea noastră feminină, definită prin: atenția la detalii, creativitate, capacitatea de a construi visuri de viitor, empatie. Partea inferioară are legătură cu partea masculină, anume cu: capacitatea de a analiza, decide și acționa pentru îndeplinirea visurilor. Dezechilibrul între cele două aspecte sau incapacitatea temporară de a face ceva în direcția obiectivelor noastre se poate manifesta la nivelul gurii/dinților.
“Reamintește-ți că este o situație temporară. Totul va trece și lucrurile vor reveni la normal. Ai răbdare și profită de acest timp pentru a stabili obiective personale. Poate ți-ai dorit mereu să înveți ceva sau poate este momentul ideal să lucrezi la propria dezvoltare personală. Sau folosește timpul pentru a găsi strategii noi pentru afacerea ta. Scrie o listă de calități și defecte personale și observă-le. În ce situații pot fi defectele tale, calități? Notează-ți pe un carnețel. Poți continua prin a face o listă de realizări personale și o lista de realizări pe care vrei să le obții în viitor”, explică psihologul Andra Tănăsescu.
Nasul – este legat de instinctul nostru, de capacitatea de a simți persoane, situații, decizii potrivite sau nu pentru noi. O problemă în această zonă poate arăta refuzul nostru de a ne asculta instinctul, care știe ce ni se potrivește cu adevărat. “Profită de această perioadă pentru a face o instrospecție serioasă. Ce te face să te simți cu adevărat fericit/ă, împlinit/ă? Care este viața pe care îți dorești cu adevărat să o trăiești? Ce este cu adevărat important pentru tine, pentru a simți și a trăi viața pe deplin, cu bucurie și relaxare? Spre exemplu: „Mi-am pierdut jobul (business-ul) din cauza crizei.” => „Am timp să mă apuc să învăț…! / Fac toate lucrurile pe care le-am amânat!”, afirmă specialistul.
Gâtul – este expresia capacității și deschiderii noastre mentale către a explora mai multe aspecte ale obiectivului nostru, de a comunica cu cei din jur, de a cere ajutorul atunci când este necesar. Problemele apărute în zona gâtului reprezintă un semnal ce ne atrage atenția asupra flexibilității (lipsa ei, mai exact) de a vedea situațiile și soluțiile posibile din mai multe perspective.
“Riscul în această perioadă este să rămânem „fixați” asupra unei singure perspective (cea mai tragică, de cele mai multe ori) gâtul nostru manifestând dureri, „înțepeniri”, etc. Refuzul de a vorbi, izolarea față de ceilalți (nu cea în casă, ci în suflet), refuzul de a ne exprima emoțiile, de a spune ce ne doare, pot să ne dezechilibreze atât emoțional, cât și fizic și ne limitează capacitatea de a înțelege care este abordarea cea mai potrivită situației. Ce poți face? Vorbește despre ceea ce simți! Acum, mai mult ca niciodată, toți simțim frică, nesiguranță. Toți trăim în incertitudine și asta este foarte evidentă pentru toată lumea! Lasă rușinea de-o parte și deschide-ți sufletul! Fie că alegi să suni un prieten, pe cineva din familie, un psiholog/terapeut, un preot, un ghid spiritual, sau pe oricine altcineva, este important să o faci! Te va ajuta să pui în mișcare emoțiile și să te descarci. În felul acesta, poți preveni apariția oricărui blocaj sau afecțiune și îți vei putea păstra sănătatea, pe toate planurile existenței tale”, explică psihologul Andra Tănăsescu.
Ficatul – reprezintă sediul iertării, al acceptării și are de suferit atunci când reprimăm furia. Conflictul interior, furia orientată asupra propriei persoane sau asupra celor din exterior (a deciziilor guvernamentale, a situației, a celor care continuă să iasă la plimbare, etc), sentimentul neîmplinirii, critica, judecata, toate pot afecta buna funcționare a ficatului.
“Ca urmare a unui conflict între rațional și emoțional, ficatul poate avea de suferit, prin dereglarea bunei funcționări a acestuia. Dorința de a ieși confruntată cu interdicția de a o face, credințele contradictorii asupra situației, lipsa de credință în cursul firesc al lucrurilor, blochează capacitatea ficatului de a procesa și de a curăța toxinele din organism. Oprește-te din a te înfuria. Cei care ignora regulile vor ieși, indiferent că stai tu în casă și dai cu pumnii în masă, sau nu. Atâta timp cât nu poți influența situația în nici un fel, ce rost are să îți riști sănătatea, judecând și înfuriindu-te pe lucrurile care sunt în afara controlului tău? Protejează-ți mintea și sufletul și fă ceea ce știi că este mai bine. Odată ce ieșim din această situație, este important să fim cu toții sănătoși pe toate planurile, astfel încât să putem să ne revenim repede, lucrând în echipă”, ne sfătuiește psihologul.
Rinichii – reprezintă centrul exprimării de sine, al exprimării talentelor sau capacităților, al dorințelor sau credințelor. Mai mult decât atât, rinichii sunt „responsabili” de procesarea fricii și a tristeții. Dacă reprimăm ceea ce simțim, dacă renunțăm la noi înșine, pe motivul că „oricum, ce rost mai are”, atunci putem manifesta diferite dezechilibre în funcționarea rinichilor.
“Fă o listă cu toate fricile pe care le simți în acest moment și apoi scrie toate lucrurile care îți provoacă tristețe. Selectează care sunt lucrurile pe care le poți controla și asupra cărora poți acționa pentru a le schimba. Pe acestea, așează-le în ordinea priorităților și a posibilităților și setează-ți un interval de timp pentru a le realiza. Sub lista lucrurilor asupra cărora nu ai control, scrie toate beneficiile/lecțiile pe care ți le aduc. Observă modul în care, chiar și cele mai rele lucruri, îți transmit ceva despre tine, te ajută să te cunoști, să înveți și să evoluezi. Spre exemplu: „Observ că mă simt neputincios atunci când nu pot avea control asupra situației mele. => Mi-am limitat oportunitățile, căutând să am controlul mereu. Am oportunitatea de a încerca ceva cu totul nou și să obțin ceva mult mai bun decât mă așteptam inițial”, afirmă Andra Tănăsescu
Plămânii. Corpul se încarcă cu energie, cu viață, cu iubire, prin respirație. Atunci când ne „ținem respirația”, pot apărea afecțiuni la nivelul plămânilor. Stările de depresie, de doliu, de tristețe profundă, nemanifestată sau neverbalizată, precum și frica de a trăi sau de a „inspira viață” sunt poate unele dintre cele mai mari motive ale bolilor sistemului respirator.
“Știu că este o perioadă stresantă, din foarte multe puncte de vedere. Tristețea și frica sunt trăite la nivel global. Este important să fim conștienți de propriile emoții și să gestionăm într-un mod sănătos ceea ce se întâmplă cu noi. În cazul fricii, este important să ne reamintim că suntem în siguranță, mai ales dacă respectăm indicațiile date de autorități. Frica este bună, atunci când vine vorba să evităm lucrurile care ne pot dăuna sănătății sau ne pot pune viața în pericol. Dacă o ignorăm, nu rezolvăm nimic.
Deveniți conștienți de ceea ce simțiți și apoi preluați controlul! Sunt două variante din care puteți alege: Să lăsați frica să vă controleze sau să preluați volanul și să decideți voi încotro vă direcționați atenția și energia. În cazul tristeții și a suferinței sufletești, aveți răbdare cu voi. Dacă ați suferit pierderi, găsiți o persoană căreia să îi împărtășim durerea voastră! Este important să dați curs tristeții, să o manifestați! Dacă o țineți blocată, va provoca multe dezechilibre. Dați-i drumul, plângeți dacă aveți nevoie, scrieți despre asta într-un jurnal, sunați pe cineva apropiat sau apelați la un specialist”, ne recomandă specialistul.
Sistemul digestiv – reprezinta capacitatea de a „digera” experiențele pe care le trăim și de a accepta noul. Ura, mânia, frica, regretul legat de trecut, precum și grija, teama și îngrijorarea față de viitor, favorizează afecțiunile la nivelul stomacului, ale vezicii biliare și al intestinelor.
“Lasă controlul! Știu că e mai ușor de zis decât de făcut, însă lasă orice așteptări ai avut și planuri. Dacă e ceva ce îți dorești din tot sufletul, păstrează-l în minte, fără a te agăța de asta! Dacă va fi să fie, va veni la tine fără forță. În schimb, concentrează-te pe tot ce îți aduce bun această perioadă. Care sunt schimbările pe care le poți face, ce este nevoie să faci diferit și cum poți să-ți îmbunătățești viața de aici încolo? Ce poți face pentru alții? Contribuția personală ajută mult la eliminarea furiei și aduce în schimb sentimente de împlinire, realizare și de bucurie”, explică psihologul Andra Tănăsescu.
Într-un final, coloana vertebrală. Printre lucrurile care pot provoca reacții somatice la nivelul coloanei vertebrale sunt teama de viitor și lipsa de susținere financiară, lipsa de susținere afectivă, sentimentul că ești neînțeles și nesusținut, impresia permanentă că ai responsabilități greu de suportat sau teama de viitor.
“Coloana vertebrală reprezintă sprijinul, protecția și este asemeni unui „stâlp” de susținere al sinelui. Aceasta poartă amprenta împlinirilor noastre, a blocajelor și a temerilor, a refuzului de a evolua, de a iubi și a tuturor suferințelor. Revolta față de cei din jur, de propria persoană sau de „soartă”, lipsa de flexibilitate în fața neprevăzutului, provoacă afecțiuni la nivelul coloanei dacă nu sunt exprimate sau dacă sunt exprimate și trăite mult prea intens. Cere ajutorul! Lasă rușinea! Toți trecem, mai mult sau mai puțin, prin provocări și pentru majoritatea este greu! Dacă ne închidem în noi înșine, tot ce vom face va fi să ne îmbolnăvim.
Ieșiți la lumină și vorbiți despre ce se întâmplă cu voi. Sunt multe persoane care oferă servicii pentru cei care au nevoie. Căutați, sunați, cereți! Sunt restaurante care asigură mâncare pentru cei care nu își pot permite. Sunt companii care oferă servicii gratuite cui le sunt necesare. Sunt terapeuți din mai multe domenii care oferă sesiuni de suport emoțional în această perioadă! Ieșiți din mintea voastră și apelați la ceilalți cu încredere”, spune specialistul.

Aveți răbdare, totul va fi bine!

“Fiți atenți la voi în perioada asta. Urmăriți cu atenție reacțiile corpului vostru și căutați să înțelegeți ce schimbări sunt necesare, în gândire, comportament sau credințe. Aveți răbdare. Ajutați dacă puteți și dacă nu știți ce să faceți, ajutați prin a sta în casă, astfel încât să reducem cât putem de mult timpul petrecut în izolare și să ne putem reîntâlni cu toții afară, în condiții de siguranță și cu bucurie”, conchide psihologul Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică INLPSI.
Andra Tănăsescu, vicepreședinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică INLPSI, este Psiholog, Trainer NLP și Consultant Panorama Socială.
Foto: www. pixabay.com

Psihologie

Crăciunul în era consumerismului. Cum să scăpăm de stresurile din preajma sărbătorilor

Publicat

pe

De la începutul lunii decembrie, pare că toată lumea intră într-o frenezie. Pe măsură ce trece timpul, decorațiunile de Crăciun își fac apariția din ce în ce mai devreme în magazinele din întreaga țară.

Sărbătoarea generozității, conexiunii și păcii se transformă an de an în exces, agitație și stres. Cultura consumerismului asociată Crăciunului are un impact semnificativ asupra psihicului nostru, influențând atât starea noastră de bine, cât și percepția asupra sărbătorii. Acest fenomen este alimentat de așteptările sociale, marketingul agresiv și presiunea de a „trăi sărbătorile perfect.”

Angela Nuțu, psihoterapeut și coach: „Sărbătorile de iarnă reprezintă o perioadă plină de contraste emoționale. Pe de o parte, ele promit bucurie, conexiune și liniște, dar, în realitate, pentru mulți dintre noi, sunt asociate cu stres, presiuni sociale și epuizare emoțională. De la începutul lunii decembrie, suntem bombardați cu mesaje de marketing care ne îndeamnă să cumpărăm: cadouri „perfecte,” brazi „ideali” și decorațiuni „ca în reviste.” În această goană, mulți dintre noi simțim o presiune constantă să facem mai mult, să cheltuim mai mult și să arătăm că „ne descurcăm..”

Schimbarea de la tradiție la consumerism a fost graduală și strategică. În anii 1930, imaginea lui Moș Crăciun a fost popularizată de campanii publicitare ale unor branduri de renume, care au transformat un simbol din folclor într-o figură comercială. Aceasta a fost doar începutul unei exploatări sistematice a spiritului Crăciunului pentru a încuraja consumul.

După al Doilea Război Mondial, creșterea economică a dus la o accentuare a consumerismului. Crăciunul a devenit un pretext ideal pentru a vinde produse, de la cadouri și haine până la decorațiuni și tehnologii de ultimă generație.
Normele sociale și culturale au contribuit și ele la acest fenomen. A oferi cadouri scumpe sau a organiza mese festive a devenit un simbol al succesului și al afecțiunii, făcându-i pe mulți să se simtă obligați să cheltuiască mai mult decât își permit.

În acest fel pentru tot mai multe persoane, Crăciunul a devenit o perioadă de:

Stres financiar: Cheltuielile exagerate pe cadouri, decoruri și petreceri pot crea un dezechilibru în buget, ducând la anxietate și chiar la sentimente de vinovăție.

Perfecționism: Dorința de a avea „sărbători perfecte” pune o presiune uriașă asupra noastră.

Singurătate: Pentru cei care nu au familie sau prieteni apropiați, Crăciunul poate amplifica sentimentul de izolare. Rețelele sociale și reclamele care glorifică imaginea „Crăciunului în familie” contribuie la accentuarea aceastei dureri emoționale.

Anxietate socială: Întâlnirile de familie sau evenimentele festive pot fi copleșitoare pentru cei care se confruntă cu probleme de relaționare sau cu traume nerezolvate.

Există însă și câteva modalități simple prin care poți depăși această perioadă cu mai puțin stres și mai multă liniște interioară și bucurie.

Iată câteva sugestii care te pot ajuta să depășești agitația și consumerismul specific sărbătorilor, păstrând în același timp bucuria și pacea specifice acestor zile:

Planifică bugetul și respectă-l. Stabilește o sumă clară pentru cadouri și cheltuieli festive. Evită achizițiile impulsive care pot adăuga și mai mult stres financiar.

Alege cadouri personale și semnificative. Optează pentru daruri care arată afecțiune și implicare, precum experiențe, obiecte handmade sau gesturi simbolice.

Fii conștient de propriile așteptări. Mulți dintre noi pun presiune pe sine să aibă sărbători perfecte. Încearcă să fii conștient de aceste așteptări și să le relativizezi. Întreabă-te ce înseamnă cu adevărat pentru tine sărbătorile și care sunt momentele care te fac să te simți cu adevărat bine, nu doar ce se presupune că trebuie să faci.

Recunoaște presiunile sociale. Învață să spui „nu” invitațiilor sau cerințelor care îți depășesc limitele emoționale sau financiare.

Fă o pauză de la tehnologie. În perioada sărbătorilor,  rețelele sociale și e-mailurile pot crea o stare constantă de anxietate. Încearcă să îți limitezi timpul petrecut online și fii mai prezent în ceea ce se întâmplă în viața ta.

„Aceste mici schimbări de perspectivă ne pot ajuta să trecem prin această perioadă a sărbătorilor într-un mod mai calm, mai echilibrat și mai conștient de ceea ce contează cu adevărat. Pentru a trece cu bine peste acest „vârtej” de consumerism și agitație, trebuie să învățăm să stabilim limite clare, să ne concentrăm pe ceea ce este cu adevărat important și să punem accent pe calitatea relațiilor, nu pe cantitatea lucrurilor materiale”, concluzionează Angela Nuțu.

Angela Nuțu este Psihoterapeut și unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România, Vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Hipnoză. Are experiență de peste 10 ani în domeniul comunicării și al instruirii adulților și de peste 15 ani în domeniul antreprenoriatului și al afacerilor. Membru Fondator al Asociației Române de Coaching, Formator acreditat ANC, Trainer acreditat NLP și  Psihoterapeut.

Citeste mai mult

Psihologie

PSIHOLOGIE. Perfecționismul – o mască a traumelor emoționale. Cum îl tratăm

Publicat

pe

În cultura modernă perfecționismul este adesea văzut ca o calitate. Mulți oameni îl asociază cu ambiția, performanța și succesul, însă, în spatele acestei fațade aparent pozitive, se poate ascunde o suferință profundă.

Perfecționismul nu este doar o dorință de a excela, ci poate fi un semn al unei traume nerezolvate, un mecanism de apărare împotriva fricii de eșec, respingere sau inadecvare.

Perfecționismul se manifestă printr-o dorință constantă și copleșitoare de a atinge standarde nerealist de înalte, atât în viața personală, cât și profesională. Persoanele perfecționiste își setează obiective imposibil de atins și tind să fie excesiv de critice cu ele însele atunci când nu le îndeplinesc. Aceste standarde sunt deseori imposibil de susținut, iar eșecul de a le atinge generează sentimente de rușine, vinovăție și neputință.

Despre teama de abandon, hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză, afirmă “În multe cazuri, perfecționismul nu este un simplu stil de personalitate, ci un simptom al unei traume emoționale nerezolvate. Trauma nu trebuie neapărat să fie legată de un eveniment major, ci poate să provină din experiențe negative repetate din copilărie, cum ar fi critica constantă, lipsa afecțiunii sau a sprijinului emoțional, abuzurile sau nevoia de a fi „perfect” pentru a primi iubire și aprobare.

Persoanele care au trăit astfel de traume pot dezvolta convingerea că valoarea lor depinde de performanțele lor sau de percepția altora. Astfel, perfecționismul devine un mecanism de protecție împotriva durerii emoționale. „Dacă fac totul perfect, nu voi fi criticat” sau „Dacă sunt impecabil, voi fi acceptat și iubit” sunt gânduri frecvent întâlnite în mintea celor care au suferit traume.”

Cum se leagă trauma de perfecționism?

Perfecționismul este adesea răspunsul subconștient al unei persoane la traumele nerezolvate. În copilărie, mulți perfecționiști au învățat că trebuie să fie „perfecți” pentru a evita criticile sau pedepsele. Aceste experiențe timpurii le-au modelat convingerile despre sine și despre lumea din jur, determinându-i să creadă că singura modalitate de a evita respingerea sau durerea este să atingă mereu perfecțiunea.

De asemenea, trauma poate distorsiona percepția unei persoane asupra valorii proprii. În loc să vadă eșecurile ca pe o parte firească a vieții, ele sunt văzute ca dovezi ale inadecvării personale. Această convingere duce la o nevoie obsesivă de a dovedi constant că sunt „suficient de buni”.

Semne că perfecționismul ascunde o traumă

Frica de eșec extremă: Persoanele perfecționiste se tem intens de eșec. Eșecul nu este doar o greșeală minoră, ci o dovadă a lipsei lor de valoare. Această frică paralizantă le poate împiedica să încerce lucruri noi sau să își asume riscuri.

Autocritica exagerată: Cei care suferă de perfecționism tind să fie extrem de critici față de ei înșiși. Chiar și cele mai mici greșeli sunt percepute ca dezastre personale, iar vocea interioară este adesea una aspră și nemiloasă.

Nevoia constantă de aprobare: Perfecționiștii caută validare externă pentru a se simți demni și valoroși. În lipsa acesteia, se simt nesiguri și anxioși. Acest lucru poate fi legat de traumele din copilărie, când iubirea și aprecierea erau condiționate de comportament sau performanță.

Procrastinarea: Paradoxal, perfecționismul duce adesea la procrastinare. Teama de a nu putea face ceva perfect poate face ca o persoană să amâne sarcinile importante, de teama eșecului.

Oboseala emoțională și burnout-ul: Efortul constant de a menține standarde imposibile poate duce la epuizare emoțională și burnout. Perfecționiștii rareori simt satisfacție sau bucurie în realizările lor, deoarece întotdeauna consideră că „se putea mai bine”.

Cum poate fi tratat perfecționismul?

Acceptarea vulnerabilității: Învață să accepți că nu trebuie să fii perfect pentru a fi valoros. Eșecurile și imperfecțiunile fac parte din natura umană și sunt oportunități de creștere personală.

Reconfigurarea standardelor personale: Revizuirea standardelor și stabilirea unor așteptări mai realiste sunt esențiale. Odată ce înțelegi că perfecțiunea nu este o condiție pentru a primi iubire și respect, vei putea să îți stabilești obiective care sunt realizabile și sănătoase.

Exercițiul autocompasiunii: Învățarea autocompasiunii este crucială. Persoanele perfecționiste trebuie să își dezvolte o voce interioară mai blândă, care să le ofere sprijin și înțelegere în loc de critici aspre.

Terapie pentru traumă: Vindecarea traumelor din trecut este un pas esențial pentru a înțelege de unde provine perfecționismul. Prin identificarea și procesarea acestor experiențe dureroase, persoana poate începe să construiască o relație mai sănătoasă cu sine însăși.

„Perfecționismul poate părea, la suprafață, o dorință de excelență, dar în realitate, este adesea un mecanism de apărare dezvoltat în urma unei traume emoționale. Pentru a-l depăși, este necesară conștientizarea legăturii sale cu trauma și lucrul activ asupra vindecării emoționale. Prin terapie și schimbarea modului de gândire, persoanele perfecționiste pot învăța să își accepte imperfecțiunile și să își trăiască viața într-un mod mai autentic și mai sănătos”, ne asigură Eugen Popa.

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.

Citeste mai mult

Psihologie

SFATUL PSIHOLOGULUI. Cum prevenim afectarea sănătății mintală toamna

Publicat

pe

Pe măsură ce zilele devin mai scurte și se întunecă mai devreme, mintea și corpul nostru încep să se adapteze la noul anotimp.

„Fiecare anotimp vine cu specificul său și, odată cu acesta, cu o serie de emoții și stări care ne pot lua prin surprindere. De exemplu, toamna, cu zilele sale mai scurte și lumina solară redusă, poate declanșa stări de melancolie sau chiar anxietate”,  ne spune hipnoterapeutul Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză

Iată câteva lucruri surprinzătoare despre cum îți afectează venirea toamnei corpul și mintea:

Energie

Pe măsură ce toamna avansează, zilele devin mai scurte și ești expus la mai puțină lumină solară. Acest lucru îți dereglează ritmul circadian și poate afecta ciclurile de somn. Este posibil să observi că dormi mai mult decât în timpul verii. De fapt, un studiu de la Harvard Medical School arată că în octombrie, oamenii dorm în medie cu aproximativ 2,7 ore mai mult pe noapte, cea mai mare medie din an. Această nevoie crescută de somn se numește hipersomnie și este exact opusul insomniei.

Pentru că în timpul zilei de toamnă primești mai puține raze ultraviolete, corpul tău devine confuz și are nevoie de mai mult somn pentru a se recupera. Cu toate acestea, din cauza lipsei de raze ultraviolete, ritmul tău circadian este perturbat, iar calitatea somnului suferă. Așa că, deși dormi mai mult, te trezești totuși obosit.

Soluția? Încearcă să ieși la aer curat și să te expui la soare, dacă poți, și oferă-ți mai mult timp pentru somn. Dacă reușești, un pui de somn scurt la prânz poate fi o modalitate excelentă de a-ți crește nivelul de energie în mijlocul zilei. Fii blând cu tine și înțelege că poate dura câteva săptămâni până te obișnuiești.

Starea de spirit

Schimbarea sezonului înseamnă adesea o schimbare a programului pentru mulți dintre noi. Școala a început, programul de lucru poate deveni mai încărcat și poate părea că viața ta scapă de sub control. Cei care se confruntă cu anxietate raportează adesea o creștere a simptomelor în timpul toamnei.

Lipsa luminii solare poate crea, de asemenea, simptome asemănătoare depresiei la multe persoane. Dacă simți că nu ai suficientă energie, te simți trist sau observi o creștere a gândurilor negative, este posibil să experimentezi Tulburarea Afectivă Sezonieră.

Soluția? Expunerea la cât mai multă lumină solară posibilă va avea un impact pozitiv asupra anxietății crescute și va ajuta la creșterea nivelului de vitamina D în corp, ceea ce poate ușura simptomele tulburării sezoniere. Adăugarea unor plante adaptogene, cum ar fi ashwagandha în rutina ta poate ajuta corpul să se adapteze la stres și anxietate și să îți susțină starea de spirit pe parcursul schimbării sezonului.

Fii blând cu tine și acordă-ți timp pentru odihnă și îngrijire personală. Nu te forța prea tare cu lista de sarcini și asigură-te că îți lași timp pentru relaxare.

Sănătate

Toamna semnalează corpului tău că vine iarna. Din punct de vedere evolutiv, iarna este o perioadă dificilă când pământul este sterp și mâncarea este rară. Corpul tău este programat să consume mai multe alimente bogate în energie, cum ar fi grăsimile și carbohidrații, iar metabolismul poate încetini în încercarea de a stoca această energie pentru iarnă.

Așadar, dacă te trezești poftind la înghețată sau visând la o porție mare de paste, să știi că este o reacție normală la toamnă. Dar dacă simți că pierzi controlul asupra alimentației sau că acumulezi greutate nedorită, iată câteva soluții:

Soluția? Concentrează-te pe produse de sezon, cum ar fi cartofii dulci, dovlecii, merele, verdețurile și mâncăruri confortabile precum supele și tocănițele de casă. Oferă corpului tău alimente sănătoase și satisfăcătoare, iar poftele tale vor fi potolite cu mâncare hrănitoare.

Rămâi activ. Chiar și cu zilele care se scurtează și temperaturile care scad, este important să rămâi activ în timpul toamnei. Încearcă să-ți adaptezi rutina obișnuită pentru a face față schimbărilor de apetit și energie.

Asigură-te că bei suficientă apă la temperatura camerei. Deshidratarea poate fi mai frecventă în lunile mai reci, deoarece lipsa căldurii nu ne semnalează setea la fel de eficient.

Strategii pentru a atenua impactul schimbării de anotimp asupra sănătății tale mintale:

  1. Fii activ: Participă la activități fizice, atât în interior, cât și în aer liber. Exercițiile fizice au un efect pozitiv documentat asupra sănătății mintale.
  2. Adoptă o rutină: Stabilirea unor rutine poate oferi stabilitate și structură, ajutându-te să faci față schimbărilor.
  3. Rămâi conectat: Relațiile sociale îți pot îmbunătăți starea de spirit și sănătatea mintală.
  4. Mindfulness și meditație: Aceste practici te pot ajuta să reduci stresul și să îți îmbunătățești claritatea mentală.
  5. Implică-te în activitățile de sezon: Participarea la activități specifice toamnei te poate ajuta să adopți o atitudine pozitivă față de schimbări..

Eugen Popa este unul dintre cei mai cunoscuţi şi bine pregătiţi traineri din România şi preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză. De-a lungul carierei s-a specializat atât în metode de terapie și dezvoltare personală Occidentale (Hipnoză, NLP, Mindset, Habits, Psihologie Pozitivă) cât și Orientale (Meditație, Yoga, Spiritualitate), fiind astăzi un trainer holistic în toată puterea cuvântului. Studiile sale l-au purtat pe trei continente, în Europa, Asia și Statele Unite, iar până în prezent a susţinut conferinţe, traininguri şi workshop-uri în Thailanda, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Turcia, Grecia, Anglia, Germania etc., la care au participat mii de oameni.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite