Culoarea verde este prezentă pretutindeni în jur, este culoarea naturii, a apelor ce înconjoară insulele paradisiace în care cei mai fericiţi dintre noi îşi petrec vacanţele, este un simbol al unui mod de viaţă sănătos şi în armonie cu mediul înconjurător, dar poate fi şi o nuanţă asociată bolii sau invidiei, precum şi monştrilor groteşti care populează filme şi romanele grafice. CNN publică o serie de lucruri mai puţin cunoscute despre această culoare obţinută din amestecul de albastru şi galben, care este cel mai uşor vizibilă pentru ochiul uman.

Verdele ne ajută să vedem mai bine

Ochiul uman identifică cu cea mai mare uşurinţă culoarea verde din cauza modului în care lumina ajunge la acest organ capabil să transforme undele luminoase în culori. Atunci când ne uităm la un brotac verde, culoarea pe care o vedem este lumina reflectată de suprafaţa pielii batracianului, care este percepută de aparatul vizual drept verde. Atunci când vedem culorile, celulele fotoreceptoare cu conuri ale ochilor (responsabile pentru vederea diurnă), procesează lungimile de undă ale luminii percepute şi-i comunică creierului ce culori sunt observate.

Oamenii percep trei culori în mod primar (vedere tricomată) – albastru, verde şi roşu. Retina umană poate detecta lumina între lungimile de undă de 400 şi 700 nanometri – interval cunoscut drept spectrul vizibil. Fiecare culoare primară corespund unei lungimi de undă diferite, începând cu albastru, la pragul de jos (400 nanometri) şi până la roşu, care corespunde pragului de sus la 700 de nanometri. La mijlocul acestui spectru se află culoarea verde, care corespunde unei lungimi de undă de aproximativ 555 nanometri. Această lungime de undă este cel mai bine receptată de ochiul uman – datorită poziţiei sale în centrul spectrului vizibil, atât culoarea albastră cât şi cea roşie sunt percepute mai uşor şi mai bine datorită undelor luminoase verzi.

Verdele ne ajută să înţelegem mediul în care trăim şi să identificăm hrana

Verdele este culoarea predominantă pe „Planeta Albastră”. Înainte ca peisajul să fie modificat de marile aglomerări urbane, strămoşii noştri trăiau într-o lume aproape complet verde. Pentru primii hominizi care căutau hrană, abilitatea de a face diferenţa dintre fructele colorate şi frunzişul verde înconjurător a fost de o importanţă maximă pentru supravieţuire. Evoluţia vederii şi perfecţionarea abilităţilor de a detecta culori în detalii din ce în ce mai fine le-a oferit primilor hominizi un avantaj evolutiv faţă de alte mamifere care nu puteau discerne nuanţele de colorit la fel de bine.

Schimbările de colorit ale frunzişului, ale fructelor şi legumelor indică dacă sunt coapte, dacă sunt alterate sau otrăvitoare. Şi în prezent continuăm să ne folosim de acest instinct ancestral, fără să ne dăm seama, atunci când suntem la piaţă şi alegem fructele şi legumele pe care le cumpărăm. Spre exemplu bananele, galbene atunci când sunt coapte, sunt verzi la început din cauza prezenţei clorofilei. La fel cum frunzele şi ierburile sunt verzi din cauza clorofilei, la fel şi fructele au culoarea verde înainte de a se coace. Localizată în celulele plantelor, clorofila îndeplineşte rolul esenţial în procesul de fotosinteză, proces prin care plantele transformă lumina solară în energie pe care o folosesc pentru a creşte. Moleculele de clorofilă absorb lumina albastră şi roşie şi o reflectă pe cea verde. Cojile de banană sunt verzi până când clorofila din interiorul lor începe să se descompună, iar amidonul este transformat în zahăr. Astfel, cu cât coaja unei banane este mai galbenă, cu atât mai dulce este fructul.

Astfel, deşi nu mai trăim în păduri ca în urmă cu mii de ani, felul în care percepem şi interpretăm semnificaţia culorii verzi continuă să aibă un rol esenţial în modul în care ne hrănim.

Verdele ne ajută să fim mai sănătoşi şi mai calmi

Unii cercetători sunt de părere că percepţia culorii verzi ne ajută şi să ne calmăm. Lungimea de undă specifică acestei culori se află la mijlocul spectrului vizibil al luminii, fiind recepţionată cu cel mai mic efort, condiţii în care ne poate ajuta să ne relaxăm.

De asemenea, mediul natural, plin de verde, ne poate ajuta să trăim mai mult. Un studiu de anul trecut ajungea la concluzia că traiul în mijlocul naturii sau în apropierea spaţiilor verzi este legat de o creştere a speranţei de viaţă şi de o mai bună stare de sănătate psihică în rândul femeilor. Studiul a fost realizat de cercetători de la Harvard T.H. Chan School of Public Health din Brigham şi raporta riscul de mortalitate la prezenţa de spaţii verzi, păduri şi parcuri din jurul sau în apropierea locuinţelor a peste 100.000 de femei. Studiul s-a desfăşurat de-a lungul a 8 ani, iar concluziile sale indică faptul că participantele la cercetare care trăiesc în zonele cu cea mai multă verdeaţă au un risc de mortalitate cu 12% mai mic decât femeile care trăiesc în zonele cu cele mai puţine spaţii verzi.

Persoanele care trăiesc în zone cu multă verdeaţă au o sănătate psihică şi fizică mai bună, dispunând de mai multe oportunităţi de a socializa în mijlocul naturii. „Am fost surprinşi de cât de mari sunt beneficiile spaţiilor verzi pentru sănătatea mentală”, a subliniat Peter James, co-autor al studiului şi cercetător la Departamentul de Epidemiologie de la Harvard Chan School of Public Health.

Pentru persoanele participante la studiu care trăiau în zonele cu cea mai puţină verdeaţă, maladiile respiratorii reprezintă a doua cea mai răspândită cauză de mortalitate.

„Deja ştiam că vegetaţia poate ameliora efectele schimbărilor climatice, însă acest studiu susţine că există şi potenţiale beneficii pentru sănătate”, a adăugat Peter James.

AGERPRES