Din vechi timpuri, insomniile cronice sau rebele și stările de iritabilitate se tratau cu plante care nu produceau dependență. Efectul de provocare a somnului cu ceaiuri și tincturi este datorat unor substanțe active din plante, cu acțiuni tonice și reconfortante pentru sistemul nervos.

Insomnia este un simptom frecvent al unui dezechilibru nervos care constă din imposibilitatea de a adormi timp de câteva ore după urcarea în pat sau din trezirea bruscă după o scurtă și insuficientă perioadă de somn (o oră-două), cu menținere în stare de veghe timp de trei ore. Insomnia poate fi tranzitorie (câteva zile), pe termen scurt (sub 3 săptămâni) sau cronică (mai mult de 3 săptămâni). Din cauza crizelor frecvente, organismul nu-și poate reface complet forțele fizice și psihice, iar starea de oboseală se amplifică de la o zi la alta, devenind tot mai greu de suportat.

Pentru combaterea insomniei este important să se identifice cauzele declanșatoare. Se consideră că există aproximativ 70 de cauze care dereglează somnul, acestea fiind de natură organică, psihică sau de comportament: o durere în corp, inclusiv dureri de dinți, unele boli în curs de evoluție, cum sunt afecțiunile cardiovasculare, insuficiența cardiacă, ateroscleroza cerebrală sau tumorile pe creier, astmul bronșic, bronșite cronice cu tuse în timpul nopții, emfizemul pulmonar, afecțiunile gastro-ulceroase, dischinezia biliară, intoxicații medicamentoase.

La unele persoane, insomnia este provocată de disfuncții psihologice, stres, stări tensionale psihomorale, irascibilitate, excese intelectuale, muncă în schimburi sau în ture de noapte, oboseală excesivă, gânduri persistente privind nerealizările în activitate (școală, serviciu), depresii și supărări, migrene, emoții, nevroze, anxietate, fobie, manii, senilitate. Peste 70 % dintre persoanele cu depresie se plâng de insomnii.

Printre alți factori declanșatori ai insomniei pot fi menționați cei legați de programul diurn de muncă, odihnă și somn. Orele suplimentare provoacă oboseală și irascibilitate, întârziind momentul apariției unui somn normal.

Tulburările de somn, mai ales la copii, pot genera probleme dificile de ordin intelectual și comportamental: pierderea capacității de concentrare, de memorare și de integrare socială. De aceea, trebuie să se știe că premisa unei activități bune la școală este un somn suficient în noaptea precedentă.

Cum tratăm insomnia

Încă din vechi timpuri, insomniile cronice sau rebele și stările de iritabilitate se tratau cu plante, care nu produceau dependență (ca în cazul somniferelor și ale tranchilizantelor de sinteză chimică).
Efectul de provocare a somnului cu ceaiuri și tincturi este datorat unor substanțe active din plante (alcaloizi, flavonoide, uleiuri eterice, vitamine și săruri minerale), cu acțiuni tonice și reconfortante pentru sistemul nervos.
Sunt recomandate infuzii sau decocturi calde, cu specii separate sau în amestecuri, îndulcite cu miere de albine sau cu zahăr, consumate cu 30 minute înainte de culcare, preferabil după o baie caldă, simplă sau cu plante sedative.

Întrucât insomnia are origini diverse, tratamentele cu o singură plantă nu se potrivesc la toate persoanele și de aceea este necesară o testare individuală.

– Infuzie din flori de tei (o linguriță-două la 250 ml apă clocotită); se infuzează acoperit timp de 5 minute, se strecoară și se beau, zilnic, 2-3 căni, îndulcite cu miere de albine, dintre care una înainte de culcare, cu acțiuni imediat sedative;
– Infuzie din conuri de hamei (o lingură la 250 ml apă clocotită); se infuzează 10 minute și se beau două căni pe zi;
– Infuzie din flori de lavandă (o linguriță la 250 ml apă fiartă); se infuzează acoperit cinci minute și se beau câte două căni pe zi, având acțiuni calmante în insomnie, cefalee și afecțiuni cardiace pe substrat nervos;
– Infuzie din herba de talpa gâștei (trei linguri la 250 ml apă clocotită); se infuzează 10 minute, se strecoară și se iau câte 3-5 linguri pe zi, dintre care două linguri înainte de culcare;
– Infuzie din rădăcini de valeriană (o linguriță la 250 ml apă); după infuzare 10-15 minute se bea o cană înainte de culcare, având efecte sedative asupra sistemului nervos central;
– Infuzie din frunze, flori și fructe de păducel (o linguriță la 250 ml apă fiartă); se infuzează 10-15 minute, se strecoară și se bea seara, înainte de culcare;
– Infuzie din herba de sulfină, se bea o cană înainte de culcare.

Efecte sedative au și ceaiurile consumate din specii separate cu frunze de salvie și roiniță, flori de porumbar, herba de măghiran, rizomi de obligeană și scoarță de salcie.
De asemenea, există sute de rețete complexe, cu amestecuri de plante, în care sunt incluse, în diferite proporții, speciile medicinale recomandate ca sedative ale sistemului nervos, ca reglatoare ale ritmului cardiac și hipnotice în inducerea stării de somn.

Infuziile cu amestecuri includ, în principal, flori de tei și lavandă, herba de talpa gâștei și sovârv, conuri de hamei, capsule de mac, fructe de păducel și rădăcini de valeriană.

Regimul alimentar

Se va respecta programul meselor principale, cina luându-se cel mai târziu la ora 20, cu aproximativ trei ore înainte de culcare. Se vor consuma cantități reduse de hrană, atât cât să nu apară senzația de foame peste noapte. Așadar, se evită mesele copioase, cu alimente greu digerabile, care pot produce indigestii nocturne.
Sunt recomandate pentru masa de seară multe crudități (salată, varză albă, ceapă, ridichi, păstârnac, morcov, pătrunjel rădăcini), carne slabă și pește, iaurt, brânză de vaci, biscuiți sau cereale integrale cu lapte fierbinte, îndulcit cu miere de albine.

Efecte deosebite în producerea somnului are usturoiul, frecat în ulei, pentru a înlătura mirosul caracteristic.
Este demn de reținut că organismul are nevoie, pentru un somn normal, de calciu (2 g/zi) și vitamina B5 (acidul pantotenic), preluate din produse naturiste.
După masă se vor mânca fructe proaspete (mere, caise, piersici) sau se vor bea ceaiuri din flori de portocal și mai ales din coji proaspete sau uscate de mere (fierte 3-5 minute), având rol tonic pentru sistemul nervos. În locul merelor se indică zeama de la o lămâie amestecată cu o lingură de miere de albine, consumată cu o oră înainte de culcare.

Se interzic: carnea de porc, grăsimi animale, pește gras, șuncă, salam, cârnați, afumături, conserve, ouă, maioneză, condimente iuți, castraveți murați, băuturi alcoolice și cu coca-cola, tutun, ceai negru și, mai ales, cafea, cu efect de excitare a neuronilor.
După masa de prânz se va elimina sarea din alimentație, întrucât stimulează glandele suprarenale și amplifică pulsațiile sângelui din tâmple.

Regimul de viață

Bolnavul de insomnie cronicizată va face, în fiecare seară, plimbări în aer liber, cu mers lent sau jogging (30 minute). Urmează băile generale sau dușuri scoțiene, alternative (cald-rece, la 400-2000 C) la mâini, picioare și șezut.

Urcarea în pat se face înainte de ora 23.00, într-o încăpere bine aerisită, cu temperatură convenabilă, pe o saltea moale, pernă și plapumă confortabile, poziția capului este optim orientată spre nord sau est. Eventual, perna va fi umplută cu conuri măcinate de hamei, frunze de sulfină sau roiniță. Pentru a adormi ușor, este necesar ca picioarele să fie calde.

Este recomandat ca patul să fie în cameră cu întuneric deplin, liniște totală, cât mai departe de calorifer sau de alte surse de căldură excesivă.

Foarte eficiente pentru combaterea insomniei sunt tratamentele în stațiunile balneoclimaterice Borsec, Sinaia, Predeal, Poiana-Brașov, Vatra Dornei. În schimb, nu este indicat climatul marin din lunile călduroase.

Pr. Constantin Milică, Ziarul Lumina