Foarte bune rezultate s-au obținut în tratamentele pe bază de plante medicinale în cazul majorității tipurilor de nevroze, mai ales când sunt asociate cu o dietă echilibrată şi suplimentări de vitamine şi de săruri minerale.

Într-o societate cu o viaţă trepidantă, cu griji multiple pentru ziua de mâine, este posibilă apariţia stărilor nevrotice, cu tulburări psihice cauzate, în general, de factori negativi precum: stări de excitaţie nervoasă şi nelinişte, emoţii puternice şi repetate, suprasolicitări psihice, traume sufleteşti, supărări pe diverse motivaţii, eşecuri în activitate şi în dragoste, surmenaj intelectual, toate acestea fiind însoţite de insomnii, cu întrerupere bruscă şi repetată a somnului.

Nevroza astenică (neurastenia) este provocată în urma unor eforturi mari, care duc la oboseală accentuată, fizică sau intelectuală. Se manifestă prin astenie, ameţeală, vertij, dureri de cap, stare de epuizare, nesiguranţă la mers, excitaţie emotivă, stare de plâns nereţinut, nerăbdare, slăbirea vederii, lipsa de concentrare şi de energie, atenţie deficitară, priviri în gol, insomnie sau somn superficial şi neodihnitor, cu vise chinuitoare. La trezire, bolnavul va fi mai obosit decât la culcare, astfel că, în cursul zilei, reacţionează brusc la orice zgomot (apel telefonic, claxonatul maşinilor, sonerii, scârţâitul uşii etc.) şi are valuri de căldură ce alternează cu senzaţii de frig, dar şi palpitaţii, sufocare şi „noduri în gât”, tulburări sexuale, amorţeli ale membrelor, înţepături şi furnicături în mâini şi picioare.

Nevroza obsesivo-fobică (psihastenia) se caracterizează prin apariţia de obsesii şi fobii pe un fond de anxietate, cu nelinişte permanentă, nesiguranţă, dubii, melancolie şi idei fixe obsedante asupra unor boli imaginare (cancer, paralizie, epilepsie, persecuţii). Cea mai frecventă este frica nejustificată de orice (animale, oameni, obiecte colţuroase sau în mişcare, lumină puternică sau întuneric). Bolnavul se manifestă prin nelinişte, spaimă, pierderea memoriei, a atenţiei şi a voinţei de muncă, scăderea randamentului în orice activitate, are tremurături dese, crampe abdominale, răciri ale extremităţilor, ameţeli şi senzaţia de oprire a inimii.

Nevroza isterică (isteria) a fost cunoscută încă din Antichitate, manifestându-se prin excitaţii temporare, cu intensităţi exagerate în mod subiectiv de către bolnav, care ajunge până la convulsii. Are drept cauze acţiunile unor factori psihogeni (certuri, conflicte, discuţii contradictorii, bătăi). Criza durează câteva minute sau câteva ore, după care bolnavul îşi aminteşte numai o parte din evenimentele petrecute.

Tratamentele fitoterapeutice

Infuzie cu amestec format din fructe de păducel (o parte), flori de tei cu bractee (o parte), conuri de hamei (o parte), herba de talpa-gâştei (1,5 părţi) şi rădăcini de valeriană (1,5 părţi). Se bea o cană-două pe zi, având proprietăţi sedative şi antispasmodice, cu utilizări în stări de excitaţii nervoase, în liniştirea nervilor şi reglarea ritmului cardiac.

Tinctură în alcool 40 de grade cu herba de talpa-gâştei, flori şi frunze de păducel, flori de lavandă, rădăcini de valeriană şi conuri de hamei (în părţi egale) din care se iau 50 g amestec la 500 ml alcool 40 de grade; după macerare timp de 7 zile se consumă câte una-două linguriţe, de două-trei ori pe zi, cu 20 minute înainte de mese, pe o perioadă de o lună pe trimestru.

În tratarea nevrozelor apărute în urma suprasolicitărilor sistemului nervos, pe lângă speciile medicinale menţionate, utilizate separat sau în amestec, sunt eficiente şi alte plante administrate sub formă de infuzii: busuioc, muşeţel, sulfină, lavandă, măghiran, obligeană, sunătoare, roiniţă, rozmarin, mentă, salvie, soc, trifoişte de baltă, vâsc şi scoarţă de salcie.

Reţeta autorului pentru ceai şi tinctură: păducel, tei, hamei, talpa-gâştei, sulfină, lavandă, rozmarin, sovârv, valeriană şi busuioc.

Băi calde cu diferite plante în uz extern

Baie generală cu un amestec din flori de tei, rădăcini de valeriană, herba de sulfină (câte 20 g), puse într-o pungă de tifon care se îmbibă cu apă rece, apoi se fierbe cinci minute, iar decoctul se toarnă în cadă şi se fac 18-21 băi, la intervale de două zile, având efecte bune în stări de anxietate, nelinişte motorie şi palpitaţii.

Baie generală cu extract din ace de pin (150 g la o cadă de apă cu 37 grade C); baia durează 15-20 minute şi se repetă 15-20 zile consecutiv, în două-trei cure pe an, cu efecte în nevroză cardiacă cu palpitaţii, sufocări şi dureri precardiace. În locul extractului se poate folosi un amestec de uleiuri eterice de conifere (brad, pin, molid) în alcool de 70 grade; se toarnă câte 10 ml la o cadă şi se face zilnic o baie, înainte de culcare, într-o cură de 20 de şedinţe.

Baie generală cu scoarţă de salcie (200-300 g măcinată care se fierbe 30 minute într-un litru de apă); se strecoară şi se adaugă în apa din cadă încălzită la 37-38 grade C. Baia durează 20-30 minute într-o cură de 15-20 zile care se repetă după un interval cuprins între o lună și trei luni, având acţiune sedativă, antiinflamatoare şi antinevralgică.

Băi generale pentru copii cu nervozitate crescută, folosind infuzie cu 60 g flori de tei în trei litri apă clocotită; se lasă acoperit 15-20 minute, se strecoară şi se toarnă în cadă cu 8-10 litri apă caldă. Baia durează 10-15 minute, la temperatura de 37-38 grade C şi se repetă zilnic sau la intervale de 2-3 zile. După baie, copilul va fi îmbrăcat într-o pijama groasă şi se bagă în pat.

Perne pentru dormit, umplute cu cimbrişor, tei, lavandă şi busuioc.

Produsele apicole au calităţi calmante şi pot să intervină în liniştirea sistemului nervos, aducând un somn odihnitor. În fiecare dimineaţă se iau câte 10 g polen, înainte de micul dejun, timp de 30 de zile, iar seara, înainte de culcare, se ia câte o linguriţă de miere de albine, timp de cinci zile consecutiv.

Regimul alimentar

Se recomandă, în general, o cură de dezintoxicare cu crudităţi şi sucuri naturale care conţin alimente bogate în vitamine (B1 şi PP) şi oligoelemente. Urmează o perioadă cu consum de alimente dovedite a avea efecte terapeutice: lapte cu fulgi de ovăz, iaurt, salată, spanac, pătrunjel, usturoi, ceapă tocată cu miere, dovleac, caise, mere, pere, gutui.

Sunt interzise: mâncăruri grele, carne şi grăsimi animale, alcool, tutun, cafea, cacao. Mesele zilnice vor fi mai dese şi reduse în cantitate, iar seara se va evita masa copioasă, bogată în alimente prea greu de digerat, luată chiar înainte de culcare.

Regimul de viaţă

Se impune, mai întâi, o activitate ordonată, cu respectarea orelor de muncă, odihnă şi somn. În plus, se vor elimina cauzele care au declanşat şi întreţinut boala, respectiv stările de surescitare nervoasă, şocuri legate de inactivitatea profesională (şomaj), neînţelegeri cu vecinii şi colegii de serviciu, necazuri familiare, stres permanentizat, surmenaj fizic, stări depresive, muncă intelectuală până seara târziu, dormitul într-o încăpere supraîncălzită, cu pijama prea groasă, aer viciat, lumină şi zgomote.

Relaxarea corpului se realizează prin băi generale, duş scoţian cu temperaturi alternative (calde şi reci), comprese cu oţet de mere amestecat cu hrean ras puse pe frunte, tâmple şi ceafă.

Înainte de culcare se face un masaj pe degetele de la mâini şi picioare (câte 5 minute în fiecare seară) pentru a alunga insomnia. În dormitor sunt benefice arome de uleiuri eterice naturale (rozmarin, lavandă, busuioc, anason).

Tratamentul balneoclimateric în nevroze cu somnolenţă şi depresii psihice se poate face în staţiuni cu ape sulfuroase, mai indicate fiind Olăneşti, Govora, Călimăneşti, Căciulata, Borsec, Tuşnad, Covasna, Sovata, Voineasa, Stâna-de-Vale, Malnaş, Felix, Slănic Moldova şi Vatra Dornei.

Prof.univ.dr. Constantin Milică, Ziarul Lumina