Ne găsiți și pe:

Sănătate

Sfatul medicului. În sezonul rece se accentuează depresiile

Publicat

pe

Vremea rece influențează decisiv organismul, atrag atenția specialiștii, acționând la nivelul tuturor organelor. De aceea, și afecțiunile psihice se accentuează în această perioadă, iar persoane cu o sănătate mentală normală în cea mai mare parte a anului pot fi afectate de episoade depresive, cunoscute sub denumire de depresie de iarnă, melancolie de iarnă sau depresie sezonieră

Scăderea temperaturilor, vremea rece și închisă, precum și obișnuința de a sta mai multă vreme în casă sunt numai câteva dintre cauzele care duc la accentuarea bolilor cronice în perioada de iarnă, dar mai ales la apariția frecventă a depresiilor.

Petronela Nechita, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie Socola din Iaşi susține că respectarea orelor de somn, evitarea suprasolicitării, petrecerea a cât mai mult timp în aer liber, sportul sau alimentaţia corespunzătoare ar fi bune opțiuni pentru a combate aceste episoade sau măcar pentru a le diminua frecvența. De asemenea, potrivit medicului, tulburarea afectivă sezonieră este asociată cu un dezechilibru chimic al creierului. „Pe măsură ce anotimpurile se schimbă, oamenii suferă o schimbare a ceasului biologic sau a ritmului circadian. Această tulburare reprezintă un tip de depresie care începe şi se termină la aproximativ aceeaşi dată în fiecare an. De asemenea, este legată de stresul adaptativ, determinat de scăderea duratei zilei şi de lipsa luminii solare”, a explicat medicul Petronela Nechita, pentru Agerpres.

Efortul de adaptare a organismului la variaţiile de temperatură, ritmul de somn‑veghe, umiditatea, ce survin pe fondul carenţelor de vitamine şi oligoelemente, au drept consecinţă scăderea imunităţii şi creşterea susceptibilităţii emoţionale. Persoanele predispuse la aceste stări de disconfort fizic şi psihic asociat cu schimbarea de anotimp sunt, spun medicii, cele mai sensibile. „Femeile sunt diagnosticate cu această condiţie mult mai frecvent, în procent de 70‑80%, decât bărbaţii, iar patologia este mult mai des întâlnită la adulţii tineri (în jurul vârstei de 30 de ani), deşi poate apărea la orice vârstă. Istoricul familial este, de asemenea, un factor ce poate creşte riscul de tulburare afectivă sezonieră”, consideră medicul psihiatru.

Printre simptomele cele mai întâlnite în cazul depresiilor sezoniere se numără: dificultatea trezirii dimineaţa, stare de rău matinală, tendinţa la supraalimentaţie şi hipersomnie, lipsa energiei, dificultăţi de concentrare, evitarea socializării, melancolie, nervozitate, oboseală. Aceste simptome debutează în timpul toamnei târzii sau la începutul iernii şi dispar în zilele însorite de primăvară sau vară.

Potrivit psihiatrilor, pentru a evita debutul sau agravarea acestor grupe de afecţiuni, se recomandă planificarea corespunzătoare a programului, cu respectarea orelor de somn şi evitarea suprasolicitării, evitarea substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale şi petrecerea a cât mai mult timp în aer liber.

De altfel, în ultimii ani, statisticile înregistrate la nivel național, arată o tendință în creștere a tulburărilor şi bolile mintale. Spre exemplu, conform datelor centralizate la nivelul județului Caraș‑Severin, în perioada 2012 – 2017, s‑a înregistrat o creştere cu 76,32%, în cazul bolilor și tulburărilor mintale.

„Printre cauzele acestei tendințe de creștere, luăm în considerare îmbătrânirea populaţiei, creşterea stresului psihic la care este supusă populaţia, din motive preponderent social‑economice, precum şi scăderea inhibiţiei tradiţionale privind accesarea serviciilor psihologice şi psihiatrice”, a declarat Daniel Botgros, purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică din Caraş‑Severin, Daniel Botgros.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sănătate

STUDIU. Consumul de pește poate preveni cancerul colorectal

Publicat

pe

Consumul a trei sau mai multe porţii de peşte pe săptămână reduce riscul dezvoltării cancerului colorectal, sugerează un nou studiu preluat marţi de Press Association.

Persoanele care consumă peşte cu regularitate prezintă un risc de a dezvolta cancer colorectal cu 12% mai mic decât cei care consumă mai puţin de o porţie pe săptămână, susţin experţii.

Concluziile studiului se referă la toate tipurile de peşte, iar persoanele care consumă doar porţii mici de peşte gras pot de asemenea să minimalizeze riscul de cancer colorectal cu 10%.

Studiul, realizat de o echipă din care au făcut parte şi experţi de la Universitatea Oxford şi Agenţia Internaţională pentru Cercetare în domeniul Cancerului (IARC), a fost publicat în revista Clinical Gastroenterology and Hepatology.

Cercetarea a fost finanţată de World Cancer Research Fund (WCRF) şi vizează intensificarea recomandărilor referitoare la consumul de peşte în rândul populaţiei.

În cadrul studiului, cercetătorii au examinat obiceiurile alimentare a 476.160 de persoane cu ajutorul unor chestionare referitoare la frecvenţa cu care consumă anumite alimente.

Întrebările au inclus detalii despre cantitatea de peşte consumată – inclusiv tipul de peşte consumat – alb, uleios, gras sau slab.

Pe perioada monitorizată în studiu, de 14,9 ani, 6.291 de persoane au dezvoltat cancer colorectal.

Potrivit rezultatelor cercetării, consumul oricărui tip de peşte într-o cantitate de 359,1 grame pe săptămână a dus la o scădere a riscului de cancer colorectal cu 12%, în comparaţie cu consumul unei cantităţi de peşte mai mici de 63,49 grame pe săptămână.

În plus, persoanele care au consumat doar 123,9 grame de peşte gras pe săptămână precum somonul şi sardinele au prezentat un risc cu 10% mai mic de a dezvolta cancer colorectal.

O porţie obişnuită de peşte are circa 100 de grame.

„Consumul de peşte pare să reducă riscul de cancer colorectal şi ar trebui încurajat ca parte dintr-o dietă sănătoasă”, au concluzionat cercetătorii.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, peştele gras şi peştele uleios sunt o sursă extrem de bogată de acizi graşi polinesaturaţi cu catena lungă n-3 (n-3 LC-PUFA), despre care se crede că ar avea efecte protectoare asupra organismului, prevenind procesele inflamatorii.

Peştele slab conţine de asemenea acizi graşi similari.

„Potrivit cercetării noastre, consumul de peşte pare să reducă riscul de cancer colorectal şi ar trebui încurajat ca parte dintr-o dietă sănătoasă”, a spus Marc Gunter, cercetător principal în cadrul IARC.

„Un punct slab al studiului este acela că datele privind alimentaţia colectate de la participanţi nu au inclus informaţii despre administrarea suplimentelor de ulei de peşte”.

”Aceste suplimente cu untură de peşte necuantificate ar putea de asemenea avea un efect asupra cancerului colorectal, fiind necesare studii suplimentare pentru a vedea dacă peştele sau uleiul de peşte influenţează riscul de cancer colorectal”.

Consumul fructelor de mare nu pare să aibă niciun efect asupra riscului de cancer colorectal.

„Acest studiu amplu este o dovadă ştiinţifică în plus care sugerează că peştele ar putea reduce riscul cancerului colorectal”, a precizat Anna Diaz Font, directoarea de finanţare în domeniul cercetării în cadrul WCRF.

„Motivele biologice pentru care consumul de peşte poate scădea riscul de cancer nu sunt pe deplin înţelese, dar una dintre teorii include acizii graşi specifici precum omega-3, care se găsesc aproape în mod exclusiv în peşte, având un efect protector prin intermediul proprietăţilor antiinflamatoare”.

Cancerul colorectal este a patra cea mai răspândită formă de cancer în Regatul Unit şi are a doua cea mai mare rată de mortalitate dintre toate cancerele.

Citeste mai mult

Sănătate

STUDIU. Două ore petrecute în natură, beneficiu real pentru sănătate

Publicat

pe

Două ore petrecute în natură îmbunătățesc semnificativ sănătatea, conform unui nou studiu demarat în Marea Britanie.

Studiul realizat de cercetători de la Universitatea din Exeter și publicat în Scientific Reports evidenţiază că personale care petrec cel puțin 120 minute în natură pe săptămână au o probabilitate semnificativ mai mare de a avea o stare de sănătate bună şi de a fi echilibrate din punct de vedere psihologic în comparaţie cu cei care nu petrec deloc timp în natură în decursul a şapte zile.

Cercetarea a fost fundamentată pe interviuri realizate cu 20.000 de persoane din Anglia despre activitatea lor din săptămâna precedentă.

Unul dintre autorii studiului, Mathew White, de la Școala Medicală din cadrul Universității din Exeter – Anglia, a declarat pentru The Guardian că beneficiile orelor petrecute în natură au vizat mai multe categorii: tineri, bătrâni, persoane cu venituri mici și mari etc.

„Ieșitul în natură pare să fie benefic pentru toată lumea. Nu trebuie să fie exerciții fizice – poate fi și doar statul pe o bancă”, a declarat White.

Pentru persoanele din zona rurală este mult mai simplu să găsească un loc unde să evadeze în natură pentru a se bucura de creația lui Dumnezeu. În schimb, cei din zona urbană nu au acest privilegiu, parcurile sau locurile unde natura este predominantă fiind mai rare.

Citeste mai mult

Sănătate

Cum ne pregătim organismul pentru anotimpul cald. Ce spun nutriționiștii

Publicat

pe

Vitaminele, mineralele şi nutrienţii din fructele şi legumele de sezon reprezintă „un combustibil” extrem de necesar organismului, menţinerea unei alimentaţii echilibrate, din care să nu lipsească antioxidanţii, fiind alegerea perfectă pentru finalul de primăvară şi pregătirea pentru întâmpinarea anotimpului cald, afirmă specialiştii în nutriţie.

„Când vorbim despre un stil de viaţă sănătos, alimentaţia echilibrată are un rol esenţial, deoarece astfel ne putem asigura energia necesară ritmului de zi cu zi. Este important ca prin alimentaţie să reuşim să asigurăm organismului inclusiv necesarul zilnic de antioxidanţi care poate fi obţinut atât din fructe şi legume, cât şi din băuturi preparate din ingrediente naturale. Berea este o astfel de băutură, care conţine antioxidanţi naturali, proveniţi în special din hamei, cel care are şi rol de conservant natural al acesteia, dar şi din orz”, spune dr. Corina Zugravu, preşedintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate şi Nutriţie.

Potrivit acesteia, datorită conţinutului de malţ şi hamei, berea consumată moderat (330 ml/zi pentru femei şi 660 ml/zi pentru bărbaţi) poate fi considerată inclusiv o sursă de antioxidanţi. Totodată, drojdia asigură proteine şi aminoacizi esenţiali, precum şi numeroase vitamine şi minerale.

Fiind o băutură slab alcoolizată, berea poate fi inclusă în dieta unei persoane care doreşte să îşi menţină silueta, mai ales la început de vară. De asemenea, morcovul, cireşele şi căpşunele conţin puternici antioxidanţi naturali.

Fiind una dintre cele mai consumate şi mai populare legume, morcovul este denumit şi alimentul minune, deoarece conţine un adevărat cocktail de vitamine (vitamina A, vitamine din grupul B şi vitamina C), minerale (calciu, magneziu şi potasiu) şi fibre. Sursă nutriţională importantă pentru funcţionarea optimă a organismului, morcovul contribuie şi la menţinerea siluetei, atât de râvnită înainte de începutul verii, ca urmare a conţinutului său extrem de mic de calorii.

Betacarotenul, antioxidantul din morcov, este unul dintre cei mai puternici antioxidanţi naturali, care ajută organismul să lupte împotriva radicalilor liberi. Mai mult decât atât, conţinutul de antioxidanţi din morcov poate contribui la prevenirea afecţiunilor cardiovasculare.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite