Bolile de stomac depind mult de natura şi calitatea alimentelor ingerate, adesea încărcate de ingrediente chimice, cu acţiuni toxice. Fitoterapia poate interveni cu plante care au acţiuni stomahice, sedative, antispastice, antiseptice, antiinflamatoare, laxative sau diareice, vermifuge, carminative, coleretice şi colagoge.

La stomac apar atât tulburări banale, trecătoare, cu un uşor disconfort, cât şi dereglări deosebit de grave, însoţite de simptome violente.

– Greaţa este senzaţia neplăcută pe care o acuză unii bolnavi de stomac, ficat, pancreas şi apendice. Mai poate să apară la femei gravide în primele luni de sarcină şi la călătorii cu vaporul, cu avionul sau chiar cu automobilul (pe locurile din spate).

– Voma constă din evacuarea violentă prin gură a conţinutului stomacal şi din intestinul subţire, în urma unui act reflex de contracţie spastică a diafragmei şi a muşchilor abdominali. Dacă fenomenul se repetă, cauzele vomei trebuie căutate în indigestii, intoxicaţii alimentare, chimice sau alcoolice, afecţiuni gastroulceroase şi hepatobiliare, sarcină, emoţii puternice, frică, boli renale şi ale sistemului nervos, migrene, meningite, tumori cerebrale.

Fitoterapia poate interveni cu ceaiuri calmante şi uleiuri eterice cu proprietăţi fie emetice (vomitive), fie antiemetice.

Se recomandă infuzii sau decocturi dinfrunze de mentă, roiniţă, plop şi pelin, flori de tei şi lavandă, rădăcini de angelică şi valeriană, fructe de mărar, cimbrişor, măghiran şi ienupăr, scoarţă de stejar.

– Regimul alimentar este bazat pe supe de zarzavat, orez şi cartofi, pasate şi strecurate, sucuri de fructe şi băuturi reci, cu lămâie şi zmeură.

– Regimul de viaţă impune multă linişte şi respiraţie profundă. La sugari este obligatorie poziţia pe o parte pentru a evita asfixierea cu lichidul vomat.

– Balonările, numite şi meteorism, constau din acumulări excesive de gaze, atât în stomac, cât şi în intestine, ducând la dilatarea abdomenului, uneori cu dureri trecătoare sau persistente. Aerul este introdus în stomac prin înghiţire, în special la fumători, persoane nevrotice şi la cele care vorbesc mult în timpul mesei sau care consumă cantităţi mari de lichide în timpul mesei (apă gazoasă, bere, must) şi alimente bogate în glucide solubile şi celuloză (ceapă, varză, legume păstăi şi unele fructe). Sugarii înghit aerul odată cu laptele, fie la supt, fie la folosirea suzetei, ceea ce le provoacă dureri de stomac şi vărsături.

Persoanele balonate au dureri abdominale (colici), insomnie, indispoziţie, răsuflare greoaie şi stări de nervozitate.

– Tratamentul naturist include folosirea plantelor cu proprietăţi carminative sau specii aromatice cu uleiuri eterice şi taninuri care inhibă procesele fermentative: chimion, coriandru, mărar, fenicul, măghiran, anason, cimbru, mentă, muşeţel, angelică, busuioc, roiniţă, salvie, sovârv, ghimbir. Se fac infuzii care se beau călduţe şi neîndulcite, înainte de mese.

– Regimul alimentar la bolnavii cu dureri recomandă o cură de cinci zile cu legume (mărar, pătrunjel) şi sucuri de fructe (gutui, portocale), la care se adaugă suc de orz verde, suc de morcov şi o lingură de cărbune de tei. Înainte de mesele principale se vor mesteca două boabe de ienupăr sau jumătate de linguriţă de fructe de anason. Este bine să se ia cel puţin 5 6 mese pe zi, la ore regulate, fără stări de stres şi enervare, ceea ce va face să fie evitate balonarea şi scaunele neregulate.

– Regimul de viaţă implică aplicarea de comprese calde cu bitter suedez în timpul durerilor, schimbate la intervale de 15 minute, o baie caldă de şezut sau o cataplasmă cu pulbere de cărbune, aplicată pe abdomen câte o oră pe zi. În locul fumatului se vor face zilnic plimbări în aer liber şi gimnastică respiratorie.

– Sindromul dispeptic (indigestiile) este o boală cronică, cu tulburări digestive acute, greutate în capul pieptului, greaţă, arsuri stomacale, hiperaciditate şi balonări, mai frecvente după masa de prânz. Boala evoluează spre dureri violente (colici), lipsa poftei de mâncare, slăbirea în greutate şi pierderea forţelor fizice şi intelectuale. Greţurile de scurtă durată apar dimineaţa, pe nemâncate, şi se reiau la orele prânzului. În timpul nopţii survin arsuri stomacale, când bolnavul este trezit din somn.

– Tratamentul fitoterapeutic cuprinde specii vegetale cu proprietăţi carminative şi amare, cu acţiuni bacteriostatice sau bactericide. Aici pot fi amintite lichenul de piatră, anghinare, mătăciune, roiniţă, mentă, muşeţel, busuioc, tei, obligeană, fructe de ienupăr, frunze de nuc, afin şi mur, flori de gălbenele şi seminţe aromate (chimion, anason, fenicul, coriandru, angelică). În faza acută se bea o infuzie din fructe de păducel.

– Alimentaţia se va face în 4 5 mese pe zi, mai bogate în dulciuri şi paste făinoase (fulgi de cereale), dar sărace în grăsimi animale. Aportul de vitamine va fi asigurat prin consumul zilnic de legume (salată verde) şi fructe (2 3 mere rase la intervale de 3 4 ore). Bune rezultate dă şi consumul zilnic de suc de cartofi, iaurt şi polen uscat (o lingură rasă), luat pe nemâncate sau înainte de mese, după care se bea apă îndulcită cu miere.

– Intoxicaţiile sunt stări patologice destul de grave produse prin ingerarea diferitelor substanţe toxice. Cele mai frecvente sunt insecto fungicidele, verdele de Paris, soda caustică, barbituricele, ciupercile otrăvitoare, alimentele degradate şi excesul de alcool. În toate tipurile de intoxicaţii trebuie să se intervină rapid şi cu pricepere pentru îndepărtarea sau neutralizarea substanţei nocive şi pentru susţinerea funcţiilor vitale.

– Tratamentul fitoterapeutic recomandă speciile de plante medicinale cu proprietăţi detoxifiante şi depurative pentru curăţirea sângelui. Printre acestea menţionăm rădăcinile de pir, cicoare, brusture, osul-iepurelui, frunze de mesteacăn, teci de fasole, flori de porumbar, gălbenele, trifoi roşu, herba de trei fraţi pătaţi şi fructe de cătină şi ienupăr. Sunt eficiente curele cu tije de păpădie şi sucurile de morcov, sfeclă roşie, păstârnac, castraveţi, zmeură şi citrice. Pentru provocarea vărsăturilor se iau câteva linguriţe cu oţet de mere, apă cu sare şi decoct cu scoarţă de stejar.

– Afecţiunile de colon sunt tulburări dureroase care se instalează treptat la nivelul intestinului gros din cauza unor factori emoţionali, stări de stres, emoţii puternice, anxietate, suprasolicitate fizică şi intelectuală, astenie, insomnii, a meselor neregulate luate în mare grabă (fast food), a abuzului de medicamente chimice sau de laxative.

– Colonul iritabil manifestă contracţii neregulate care duc fie la constipaţie, fie la diaree, în funcţie de absorbţia apei din intestine. Boala apare la vârste diferite, atât la tineri, cât şi la adulţi, mai frecvent la persoanele nervoase.

– Rectocolita ulcero hemoragică este o afecţiune inflamatorie a colonului, declanşată, îndeosebi, de factori infecţioşi, endocrini şi alergici. Se manifestă prin inflamaţii ulcerative, uneori hemoragice, urmate de scaune cu sânge, puroi şi mucus. Prin evoluţie, boala duce la complicaţii importante, cum sunt chisturile pe colon, care pot duce la blocarea tranzitului intestinal şi la ocluzii intestinale. Mai apar perforaţii ale intestinului, fistule anale, artrite, erupţii cutanate, infecţii grave ale pielii, boli hepatice şi oculare. În situaţii extreme se ajunge la slăbirea rapidă a organismului, cu „topirea” masei musculare.

Terapia naturistă în combaterea rectocolitei ulcero hemoragice şi a colitelor abdominale recomandă respectarea unei alimentaţii uşoare, cu produse rapid digerabile în etajele superioare ale aparatului digestiv, astfel încât să se asigure un repaus intestinal şi evitarea suprasolicitării colonului.

Prof.univ.dr. Constantin Milică, Ziarul Lumina