Ne găsiți și pe:

Timp Liber

Antonia, Carla’s Dreams şi Loredana ne cântă Ziua Timişoarei. Vom avea trei zile de sărbătoare!

Publicat

acum 9 ani

pe

Primăria Timişoara, împreună cu Casa de Cultură a Municipiului, organizează un program special pentru a marca data de 3 August, ziua oraşului.

Manifestările vor debuta joi, 3 august, de la ora 9, în Piaţa Petru Maior cu o depunere de coroane la bustul colonelului Virgil Economu, cel care s-a aflat în fruntea trupelor române, care au intrat în Timişoara la 3 august 1919. De la ora 10, în Piaţa Unirii, va avea loc o ceremonie publică prin care se vor marca 98 de ani de la unirea Banatului cu România şi, totodată, de la instaurarea administraţiei româneşti în Timişoara. La ora 13, va avea loc întrunirea în Şedinţă Festivă a Consiliului Local al Municipiului Timişoara, în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Timişoara. De la ora 20, în Piaţa Victoriei, vor avea loc concerte cu: Vanotek, Antonia, The Motans şi Carla’s Dreams.

Pe tot parcursul zilei de vineri, 4 august, sunt programate manifestări sportive dedicate zilei oraşului nostru. În Piaţa Victoriei, începând cu ora 20, iubitorii de blues şi jazz sunt invitaţi la Festivalul Blues pentru Timişoara. 

Sâmbătă, 5 august, de la ora 20.00, timişorenii sunt aşteptaţi din nou în Piaţa Victoriei, la concerte cu: Phaser, The Weekend Band, un moment inedit Lorenzo Cristian Magic şi LOREDANA. 

Ziua Timişoarei, 3 August, a devenit ziua oraşului prin Horărârea de Consiliu Local  nr. 217 din 1999. Prin această hotărâre, se marchează ca zi a oraşului, momentul intrării trupelor româneşti în Timişoara, la 3 august 1919 şi instaurarea administraţiei româneşti. În ultimii ani, de Ziua Timişoarei, municipalitatea a oferit timişorenilor momente de bucurie şi destindere cu ocazia zilei oraşului lor. Vă aşteptăm, aşadar, alături de noi, să sărbătorim împreună ziua oraşului nostru!

 

Pogram:

3 august – joi

Piaţa Petru Maior, ora 9,  Depunere de coroane  la bustul colonelului Virgil Economu

Piaţa Unirii, ora 10- ceremonie publică organizată cu sprijinul Garnizoanei Timişoara, care va marca momentul intrării trupelor române în Timişoara în data de 3 august 1919

Sala de Consiliu a Primăriei, ora 13-Şedinţă Festivă – Decernarea Titlului de Cetăţean de Onoare doamnei Maria Pongracz Popescu – prozator, publicist, traducător şi istoric literar. Ca secretar-adjunct al filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România, a condus de-a lungul anilor cenacluri literare române, maghiare şi germane, contribuind decisiv la vitalitatea vieţii culturale timişorene. Titlul i se acordă pentru contribuţia esenţială la viaţa culturală a Banatului şi a Europei Centrale. Titlul de Cetăţean de Onoare va fi decernat şi dlui. prof. dr. ing. Nicolae Budişan, profesor emerit al Universităţii Politehnica Timişoara. Prestigios cadru didactic şi cercetător în domeniul electrotehnicii şi al automatizărilor, este un pionier în domeniul echipamentelor electrice şi de automatizare a sistemelor de conversie a energiilor neconvenţionale, Membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, primeşte titlul pentru remarcabila activitate ştiinţifico – didactică desfăşurată la nivel local, naţional şi internaţional. Titlul de Cetăţean de Onoare va fi decernat şi dlui. dr. ing Tiberiu Dimitrie Babeu, profesor universitar emerit al Universităţii Politehnica, cu o activitate didactică impresionantă, şi o bogată activitate de cercetare ştiinţifică. Este membru titular (fondator) al Academiei de Ştiinte Tehnice din România şi face parte din numeroase societăţi/asociaţii profesionale şi ştiinţifice, din ţară şi din străinătate. Titlul de Cetăţean de Onoare i se acordă pentru tot ceea ce a făcut pentru promovarea municipiului de pe Bega în întreaga lume. Domnul Constantin Lupaşcu, un exemplu de dăruire şi profesionalism, distins veteran de război, care a luptat în cel de-al doilea război mondial, va primi Titlul pentru faptele de eroism din perioada 15 ianuarie 1944 – 21 august 1944 şi 22 august 1944 – 25 octombrie 1945, când a fost prizioner de război în U.R.S.S., fiind decorat ulterior cu medalia Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial.

Galeria Pro Armia, Piaţa Libertăţii, ora 18-Vernisajul expoziției de pictură dedicată Zilei Timişoarei – Asociația Artiștilor Plastici “Romul Ladea”

Piaţa Victoriei, ora 20,  concerte Vanotek, Antonia, The Motans, Carla’s Dreams. Ora 24-Foc de artificii

4 august – vineri

Program acţiuni sportive  ”Cupa oraşelor înfrăţite„ – turneu de minifotbal cu echipe de amatori -Baza Sportivă Colterm, orele 9-17. Participă echipe de amatori, care reprezintă Municipiul Timişoara şi echipe invitate din oraşele înfrăţite şi partenere cu Timişoara.

Parteneri: Asociaţia Judeţeană de Fotbal Timiş, Sport Club Municipal Timişoara. Turneu de minifotbal  pentru echipe de copii, Baza Sportivă Colterm, orele 11-14 Participă echipe de copii de la cluburi locale – categoria de vârsta 10 ani. Parteneri: Asociaţia Judeţeană de Fotbal Timiş, Sport Club Municipal Timişoara. Cros nocturn – “Timişoara, primul oraş electrificat, primul cros noaptea alergat!”- ora 22.00 Crosul nocturn a ajuns la cea de-a şasea ediţie şi este organizat în sistem de participare open. Limita de vârstă a concurenţilor este de minim 18 ani. Cu excepţie, pot participa şi concurenţi cu vârsta de 16 ani, care trebuie să prezinte acordul scris al părinţilor. Formularele de înscriere se pot descărca de pe site-ul www.crosnocturn.ro. Crosul nocturn se va desfăşura pe un traseu de cca 4 km şi va avea startul la orele 22.00, de pe bulevardul C.D.Loga nr.1 (în faţa Primăriei Municipiului Timişoara), unde va avea loc şi sosirea. Traseul este următorul: str. 20 Decembrie 1989 – bulevardul Vasile Pârvan, pe sub pasajul Michelangelo, continuare pe bulevardul Corneliu Coposu, întoarcere la fântâna de la pasarela din Parcul Copiilor, bulevardul Corneliu Coposu, pe sub pasajul Michelangelo – bulevardul Vasile Pârvan, Podul Mihai Viteazul, str. 20 Decembrie 1989, finish Primărie, bulevardul C.D. Loga nr. 1, (vis a vis de Filarmonica Banatul).  Se vor acorda: tricouri şi diplome pentru toţi participanţii, vouchere pentru echipamente sportive. Crosul este realizat în parteneriat cu Asociaţia Atletic Club Maraton şi cu Sport Club Municipal Timişoara. Detalii: www.crosnocturn.ro

Piaţa Victoriei, ora 20- Blues pentru Timişoara – concerte Vali “Sir Blues” Răcilă

„Nu pot spune că lucrez cu suflete, ideea este că te bucuri împreună cu ei. Fac în aşa fel încât să ne bucurăm împreună. Eu caut ce e mai la îndemâna fiecăruia, cum se poate exprima. Până la urmă asta e tot ce contează, să ai cui să-i spui ceva.” Vali Răcilă. Valerian „Sir Blues” Răcilă este actor român, psiholog şi muzician. După o carieră de 22 de ani, ca actor la Teatrul „Mihai Eminescu“ din Botosani, a lucrat ca psiholog la Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Răcăciuni, judeţul Bacău, iar acum trăieşte în Sighişoara. Vali Răcilă nu este doar un star, este o adevărată legendă printre cunoscătorii de muzică. Este un exponent de seamă al blues-ului tradiţional, pe care îl cântă cu o naturaleţe şi cu o autenticitate uimitoare, pentru un artist care nu s-a născut în America. El apare pe scenă, de obicei, singur, dar, înconjurat de o adevărată colecţie de chitare, majoritatea de „vintage”, pe care le sonorizează cu feeling şi cu un bun – gust desăvârşit. Bega Blues Band & Invitaţii Bega Blues Band este cel mai longeviv grup de blues-jazz din România, cu o activitate de peste 30 de ani. Întemeiat de Bela Kamocsa și  Johnny Bota, a lansat în 1993 primul CD de blues – jazz din România, „Blues de Timişoara”.  Bega Blues Band a obținut, în anul 1992 “The Popularity Prize”, la Festivalul Privas din Franta, în 2004, premiul pentru cel mai bun grup de blues-jazz din România și Diploma de Excelență a Municipiului Timişoara „pentru întreaga activitate muzicală și pentru promovarea imaginii Timișoarei în țară și în lume”. După moartea regretatului Bela Kamocsa, Johnny Bota, fondatorul primei facultăţi de jazz din Timişoara, a devenit liderul trupei. În luna mai, Bega Blues Band, la invitaţia ICR, a concertat la festivalul “Jazz Weekend” de la Bruxelles. Componenţa: Maria Chioran-voce, Lucian Nagy-instrumente de suflat, Mircea Bunea-chitară, Toni Kűhn-tastaturi, Johnny Bota-bass, Lică Dolga-baterie. The Gamblers este o trupă din Sremska Mitrovica, Serbia, fondată în 1984, care practică rhythm and blues-ul, de fapt, o interpretare modernă a blues-ului, care combină stilul soul cu rock’n’roll. Inspirându-se din jazz, folk, blues, soul, The Gamblers par să adune fiecare aspect al muzicii americane şi să-l redea publicului într-o nouă formă, plină de prospeţime. Trupa The Gamblers a cântat la numeroase festivaluri şi evenimente muzicale de prestigiu din Serbia, din fosta Iugoslavie şi din Europa. Din formaţie fac parte: Marin Balenović – voce şi chitară, Aleksandar Stanulović – chitară şi backing vocals, Željko Bacalo-bass, Goran Nedić-saxofon, Borislav Voljanek-baterie şi Aleksandar Maksimović-claviaturi.

5 august -sâmbătă    Piaţa Victoriei, ora 20 concerte: Phaser, The Weekend Band, Lorenzo Cristian Magic, LOREDANA

22
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spiritualitate

Începe Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, cel mai lung din ultimii opt ani

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

7 iunie 2026

de

Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel va începe, anul acesta, luni, 8 iunie.

Perioada de pregătire pentru sărbătoarea celor doi mari Apostoli se va încheia în 28 iunie, în ajunul praznicului din 29 iunie, având astfel o durată de 21 de zile. Este cel mai lung post al Sfinților Apostoli din ultimii opt ani.

Durata acestui post este influențată de data Paștilor. În anul 2026, Învierea Domnului a fost sărbătorită în 12 aprilie, ceea ce determină o perioadă mai lungă de postire înaintea praznicului Sfinților Apostoli Petru și Pavel.

Un post cu multe dezlegări

Deși este o perioadă de înfrânare mai lungă, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este considerat unul dintre cele mai ușoare posturi de peste an din punct de vedere alimentar.

Potrivit calendarului bisericesc, din cele 21 de zile de post, 12 vor avea dezlegare la pește. Chiar prima zi a postului, 8 iunie, este cu dezlegare la pește.

Sărbătorile importante din perioada postului sunt Sf. Ap. Bartolomeu (11 iunie) și Nașterea Sf. Prooroc Ioan Botezătorul (24 iunie). Dezlegare la pește va fi și în zilele de prăznuire a sfinților români mucenici Nicandru și Marcian (8 iunie), Isihie (15 iunie) și Sfinții Mitropoliți Neofit Cretanul (16 iunie) și Grigorie Dascălul (22 iunie), precum și în zilele de week-end.

În cinstea Sfinților Apostoli

Numit în popor și „Postul Sânpetrului”, acest timp de pregătire este rânduit în cinstea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, doi dintre cei mai importanți vestitori ai Evangheliei și modele de credință, pocăință și jertfelnicie pentru întreaga Biserică.

Prin post, rugăciune și fapte bune, credincioșii sunt chemați să urmeze râvna apostolică a celor doi sfinți și să se pregătească duhovnicește pentru sărbătoarea lor. Pregătirea poate include participarea mai deasă la slujbele bisericii, citirea epistolelor Sfinților Apostoli Petru și Pavel, lecturarea cărților duhovnicești și intensificarea faptelor de milostenie.

Ca în toate perioadele de post de peste an, în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel nu se săvârșesc nunți religioase. Tradiția Bisericii consideră că perioada de postire, dedicată pocăinței și înfrânării, nu este compatibilă cu petrecerile care însoțesc în mod obișnuit astfel de evenimente.

Sursa: Basilica.ro

5
Citeste mai mult

Spiritualitate

Sfânta Treime – ziua în care biserica îl prăznuiește pe Sfântul Duh

Publicat

acum 3 săptămâni

pe

31 mai 2026

de

De Sfanta Treime, Biserica Ortodoxa prăznuiește pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi, precum indică Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii:

„În această zi, în Lunea Rusaliilor, prăznuim pe însuşi Preasfântul de viaţă Făcătorul şi întru tot puternicul Duh, Unul din Treime, Dumnezeu, Cel de o cinstire, de o fiinţă şi de o slavă cu Tatăl şi cu Fiul.

În ziua Cincizecimii S-a pogorât Duhul Sfânt, în chip de limbi de foc, peste Sfinţii Apostoli, în foişorul unde stăteau ei, şi s-a aşezat peste flecare dintr-înşii. Pentru cinstirea Sfântului Duh, dumnezeieştii Părinţi, care pe toate bine le-a tocmit, cu prilejul Cincizecimii, au rânduit o sărbătoare deosebită, în această zi a Rusaliilor.

Mântuitorul făgăduise înainte de patima Sa venirea Sfântului Duh, zicând: «De folos este ca Eu să Mă duc; că de nu Mă voi duce Eu, Mângâietorul nu va veni». Şi iarăşi: «Voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor va trimite vouă: Duhul adevărului, Care din Tatăl purcede». Iar după patimă, înainte de înălţarea la cer, iarăşi a zis: «Iar voi să rămâneţi în Ierusalim, până când vă veţi îmbrăca cu putere de sus». Deci, făgăduindu-le pe Mângâietorul, acum L-a trimis lor pe Acesta.

Pe când Ucenicii se găseau în foişor, în ziua Cincizecimii, cam pe la ceasul al treilea din zi, s-a făcut pe neaşteptate tunet din cer, în aşa fel, încât a străbătut mulţimea adunată la Ierusalim, din toată lumea; şi Duhul Sfânt S-a văzut în chip de limbi de foc, pogorând nu numai peste cei doisprezece Apostoli, ci şi peste cei şaptezeci de ucenici; şi aceştia au început să grăiască în limbi străine, fiecare din Apostoli grăind limbile tuturor neamurilor. Astfel, nu numai cel de alt neam auzea pe Apostol grăind în limba sa proprie, ci şi Apostolul înţelegea şi grăia limba fiecărui neam. Din pricina aceasta mulţimea socotea că sunt beţi, că neînţelegând cum fiecare Apostol poate grăi tuturor în limba fiecăruia, îl socotea pe acela beat. Alţii, însă, se mirau zicând: Ce înseamnă aceasta? Mulţimea, adunată la Ierusalim pentru praznic, era din toate părţile pământului: părţi, mezi şi elimiţi, care fuseseră robiţi puţin mai înainte, de Antioh.

Deci, Duhul Sfânt a venit după ce au trecut zece zile de la înălţare, iar nu îndată după înălţare, spre a face pe Ucenici să-L aştepte cu şi mai multă înflăcărare. Tradiţia zice că în fiecare zi venea să se închine acelui Trup îndumnezeit al lui Hristos câte una din cetele îngerilor. Deci, după împlinirea celor nouă zile, împăcarea fiind săvârşită prin Fiul, în a zecea zi a venit în lume şi Mângâietorul. În ce priveşte Pogorârea Duhului după cincizeci de zile de la Paşti, aceasta ar fi în amintirea Legii Vechi; că Israel a primit cele zece porunci după un timp de cincizeci de zile de la trecerea prin Marea Roşie. Să se mai ţină seamă şi de asemănări: Acolo era un munte, aici un foişor; acolo s-a văzut foc, aici limbi de foc; iar în locul tunetului şi negurei din Sinai, aici s-a auzit un vuiet de vifor năpraznic.

Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de limbi de foc, ca să arate că este în legătură cu Cuvântul cel viu; sau pentru că Apostolii trebuiau să înveţe mulţimile şi să le aducă la Hristos şi prin mijlocirea Cuvântului. S-a pogorât apoi, în chip de foc, ca să arate pe de o parte, că Dumnezeu este foc mistuitor, iar pe de alta, pentru nevoia de curăţire; şi S-a împărţit în limbi, pentru haruri. Şi precum odinioară a amestecat pe cei ce ştiau numai o limbă şi i-a împărţit în mai multe limbi tot aşa şi acum, celor ce cunoşteau numai o limbă, le-a dat să cunoască multe limbi, ca să adune pe cei ce erau de diferite limbi, risipiţi în toate laturile lumii. Faptul s-a petrecut într-o zi de sărbătoare, pentru a fi cât mai mulţi cei adunaţi şi ca prin ei vestea să se răspândească pretutindeni; apoi şi pentru ca cei ce se aflau acolo de Paşti şi văzuseră cele săvârşite atunci asupra lui Hristos, să aibă de ce să se minuneze. Faptul s-a petrecut apoi în ziua Cincizecimii, fiindcă se cuvenea ca tot în timpul în care se dăduse Legea cea Veche, să se reverse şi harul Duhului; după cum şi Hristos săvârşind un nou Paşte propriu, făcuse în loc de Paştile cel obişnuit, Paştile cel adevărat.

Duhul nu S-a aşezat pe buzele Apostolilor, ci pe capetele lor, căci capul este ocârmuitorul şi partea cea mai aleasă a trupului şi cuprinde în el mintea, de la care şi limba îşi trage graiul. Pe de altă parte, este ca şi cum Duhul Şi-ar lăsa glasul prin limbă, aşezându-Se asupra capetelor Apostolilor şi rânduindu-i astfel învăţători ai tuturor celor de sub soare. Vuietul care a avut loc şi focul s-a întâmplat din pricină că ele au fost şi în Sinai, arătând prin aceasta, că şi atunci şi acum Duhul este Acelaşi, dând Legea şi orânduind toate. Mulţimea s-a tulburat de vuietul suflării, fiindcă socotea că vine împlinirea tuturor celor prevestite de Iisus, iudeilor, cu privire la nimicirea lor. Se spune «ca de foc», ca să nu cugete cineva despre Duhul Sfânt că ar fi avut vreo însuşire trupească.

Apostolii au fost învinuiţi de beţie. Dar Petru, sculându-se şi vorbind în mijlocul mulţimii, a dovedit că lucrul acesta nu este adevărat, aducând mărturie cuvântului proorocului Ioil. Astfel a înduplecat dintre ei, cu cuvântul, ca la trei mii, să vină la Hristos”.

sursa: ziarullumina.ro

28
Citeste mai mult

Spiritualitate

Rusaliile – sărbătoarea prăznuită la 50 de zile de la Înviere

Publicat

acum 3 săptămâni

pe

31 mai 2026

de

Rusaliile sau Cincizecimea, una dintre cele mai vechi sărbători creştine, este prăznuită la 50 de zile de la Învierea Domnului, când Duhul Sfânt s-a coborât la apostoli, fiind cunoscută şi ca ziua întemeierii Bisericii, când s-au convertit la creştinism 3.000 de oameni.

Ortodocşii sărbătoresc, duminică şi luni, Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli, sărbătoare creştină care mai este cunoscută în popor ca Rusalii sau Duminica Mare.

Sărbătoarea Rusaliilor este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea sfinţilor apostoli. Până către sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh. Apoi, sărbătoarea a fost separată, Cincizecimea rămânând numai ca Pogorâre a Duhului Sfânt.

Când s-au împlinit cincizeci de zile de la Înviere, s-a auzit un tunet care a străbătut mulţimea adunată la Ierusalim din toată lumea. Duhul Sfânt s-a văzut în chip de limbi de foc, pogorând nu numai peste cei doisprezece apostoli, ci şi peste cei şaptezeci de ucenici. Apostolii au început să vorbească în limbile tuturor neamurilor şi să se înţeleagă între ei, iar mulţimea a crezut că sunt beţi. Atunci, Sfântul Apostol Petru a vorbit în mijlocul mulţimii, iar 3.000 de oameni s-au convertit la creştinism. Se crede astfel că Cincizecimea este sărbătoarea întemeierii Bisericii Creştine, pentru că cei 3.000 de oameni au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

Ce tradiții trebuie respectate

De Rusalii se mai leagă şi alte tradiţii şi obiceiuri, care diferă de la o regiune la alta. În unele zone, oamenii îşi împdobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile. Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor. Flăcăii le aduc din păduri, după care se sfinţesc la biserică, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane.

Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se zice că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.
Tot de Rusalii, în unele regiuni se dansează „Jocul Căluşarilor”. Se spune în popor că leacul cel mai folosit pentru cei atinşi de Rusalii este jocul căluşarilor.

În unele zone, femeile fac descântece pentru a alunga Ielelor, iar uşile se ung cu usturoi, pentru că se crede că aşa va fi păzită casa de rele şi ghinion tot restul anului.
Spiritele rele se mai alungă prin ritualuri gălăgioase şi pocnituri cu ramuri de tei.

În unele gospodării se prepară unsori care se dau pe ugerele vacilor, pentru a spori laptele.

În Ardeal este obiceiul cunoscut ca “udatul nevestelor”. Femeile sunt stropite cu apă, pentru a fi sănătoase şi frumoase tot restul anului.

În unele zone se spune că dacă de Rusalii este timp frumos, toată vara va fi frumoasă şi rodnică.

Rusaliile sunt, în credinţa populară, spiritele morţilor, numite în popor Iele sau zâne rele.

Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizeaza sărbatoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împaratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ şi încep să facă rele oamenilor.

Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: iele, zâne sau frumoase. Există superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească. Boala seamană, se spune în popor, cu o transă ce nu poate fi înlăturată decât de puterea dansului căluşarilor.

Superstiţii de Rusalii

Legendele spun că Ielele sau Rusaliile sunt fiinţe fantastice, care umblă prin văzduh şi pot lua minţile oamenilor dacă nu respectă ziua. Rusaliile, cunoscute sub diferite nume – iele, zâne, şoimane, împărătesele-văzduhului, ursoaice -, umblă îmbracate în alb, iar locurile în care dansează rămân arse şi neroditoare.

Se spune că Rusaliile răpesc uneori un tânar frumos ca să joace cu el, apoi îl eliberează, dar acesta nu trebuie să spună ce a văzut, pentru că altfel ar putea fi pedepsit.

În unele sate, oamenii cred că în zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, pentru că te prind şi te pedepsesc Ielele. De Rusalii, oamenii nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii, pentru că s-ar putea întâlni cu spiritele rele.

În unele zone se spune că cine nu respectă sărbătoarea Rusaliilor, va fi pedepsit de Iele, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”. De asemenea, nu este bine să te cerţi cu cineva în ziua de Rusalii, pentru că vei fi “luat din Rusalii”.

1
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite