Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Timp Liber

Crăciun veritabil vienez! Strauss Festival Orchestra Vienna va concerta pentru timișoreni!

Publicat

pe

Strauss Festival Orchestra Vienna sub bagheta maestrului Willy Büchler aduce, pentru al cincilea an consecutiv în Timișoara, fascinaţia muzicii autentice vieneze. Spectacolul veritabil vienez va avea în plus o componentă vizuală, prin grația corpului de balet Pegani, din care fac parte prim balerinii Romina Kołodziej și Vladimir Snizek. Spectacolul “Vienna Classic Christmas”, cu un program complet nou, are loc pe 18 decembrie, de la ora 19:30, la Opera Națională Română Timișoara.

Strauss Festival Orchestra Vienna este un ansamblu de top al Vienei, loial autenticității vieneze și având o caracteristică personală, care constă în farmecul și bucuria de a face muzică la cel mai înalt nivel artistic. Orchestra fascinează auditoriul din toată lumea cu îmbinarea desăvârșită a jovialității cu profunzimea artistică. Fondată în 1978 de legendarul dirijor Peter Guth, Strauss Festival Orchestra Vienna a primit în rândurile sale muzicieni excepționali, păstrându-și supremația între marile ansambluri vieneze de gen. Strauss Festival Orchestra Vienna, cunoscută publicului românesc după invitația în Festivalul Enescu, aduce de opt ani românilor Crăciunul în pași de vals, de fiecare dată cu spectacole sold-out. Primul spectacol sold-out din acest an este cel din 15 decembrie, de la Sala Palatului.

De la începutul mileniului, Strauss Festival Orchestra Vienna susține anual Concertul de Anul Nou în Sala Mare a renumitei Wiener Konzerthaus. Concertul de pe 1 ianuarie 2017 va fi condus de maestrul Willy Büchler, care va dirija Strauss Festival Orchestra Vienna și în turneul de Crăciun din România. Născut în Viena, maestrul Willy Büchler este personajul cheie al spectacolului, stăpânind nu doar scena, ci şi publicul, pe care îl invită să participe cu totul la spectacol. Capacitatea incomparabilă de a cuprinde muzicienii şi publicul şi de a dirija cu vioara în mână, continuând tradiţia lui Johann Strauss, i-au adus recunoașterea internaţională și prețuirea spectatorilor.

Spectacolul autentic vienez va aduce spectatorilor români o premieră care va completa tabloul fabulos al Vienei Imperiale – grația corpului de balet, care va crea o poveste diferită pentru fiecare piesă muzicală, cu o coregrafie semnată de celebra balerină Raffaela Pegani, o artistă cu o carieră îndelungată împreună cu Strauss Festival Orchestra Vienna. Romina Kołodziej a studiat la Opera de Stat din Viena și este prim-balerină la Teatrul Național Slovac din Bratislava. Vladimir Snizek este balerin, coregraf, manager, având o agendă încărcată, cu turnee în toată lumea.

Rafinament, eleganță, distincție într-un mirific spectacol de Crăciun, care îmbină auditivul, vizualul și emoționalul – spectacolul Vienna Classic Christmas, susținut de Strauss Festival Orchestra Vienna sub bagheta maestrului Willy Büchler! Duminică, 18 decembrie, ora 19:30, la Opera Națională Română Timișoara. Evenimentul face parte din Programul național cultural “Artă contra Drog” 2016, proiect derulat de Centrul Internațional și pentru Drepturile Omului – CIADO România și Asociația Culturală de Teatru, Muzică și Film „Dracula”.

Biletele se găsesc la Agenția de bilete a Operei și online pe www.vandbilete.ro.

 

Program:

 

Johann Strauß Sohn: Ouvertüre zur Operette „Waldmeister“

Johann Strauss Sohn: Frühlingsstimmenwalzer op. 410 (Ballett)

Johann Strauss Sohn: Tik-Tak-Polka op. 365

Eduard Strauß: Herz an Herz, Polka-Mazur op. 27

Johann Strauß Sohn: Schatz – Walzer op. 418

Johann Strauß Sohn: Tritsch – Tratsch – Polka op. 214 (Ballett)

Pause

Eduard Strauss: Sarazenen – Marsch op. 297

Eduard Strauß: Bahn frei! Polka schnell op.45 (Ballett)

Johann Strauß Sohn: Morgenblätter, Walzer op. 279

Johann Strauß Sohn: Annen – Polka op. 117

Eduard Strauss: Mit Vergnügen, Polka schnell op. 228

Johann Strauß Sohn: An der schönen blauen Donau, Walzer op. 314 (Ballett)

Josef Strauss: Plappermäulchen, Polka schnell op. 245

 

 

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spiritualitate

Ziua Sfântului Ioan Botezătorul încheie sărbătorile de iarnă

Publicat

pe

Creştinii îl consideră pe Sfântul Ioan Botezătorul cel mai mare dintre sfinţi, după Fecioara Maria. În calendarul ortodox, el are trei zile de pomenire: 24 iunie – naşterea sa (sărbătoarea numită Drăgaica sau Sânzienele), 7 ianuarie – ziua Sfântului Ioan ca botezător al Domnului şi 29 august – tăierea capului Sfântului Ioan.

Sfântul Ioan mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.

Potrivit învăţăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos.

Tradiţia spune că, în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. De asemenea, conform tradiţiei populare, după Sfântul Ion „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească.

De Sfântul Ioan, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”. În Bucovina, de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.

În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.

Peste 2 milioane de români îşi serbează onomastica, luni, când este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul.

Cele mai răspândite nume sunt Ioan, Ion, Ionuţ, Ioana, Ionela şi Oana, alături de derivatele lor Nelu, Ivan, Jana, Ionuţa, Nela, Onuţa, Ionelia şi Jan.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Boboteaza – ziua în care toată firea lumească să sfințește

Publicat

pe

Biserica Ortodoxă prăznuieşte în fiecare an, pe 6 ianuarie, Botezul Domnului nostru Iisus Hristos (Boboteaza sau Dumnezeiasca Arătare), zi specială în care firea apelor este sfinţită.

În 5 ianuarie, este Ajunul Botezului Domnului, o zi de post cu ajunare, ca pregătire pentru „împărtăşirea din lumina şi sfinţenia Duhului Sfânt”, zi în care vor fi oficiate mai multe slujbe speciale.

În ziua Botezului Domnului, luni, 6 ianuarie, va fi săvârşită Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și Sfinţirea cea mare a apei.

Agheasma Mare se consumă înainte de a lua anafura, deci pe nemâncate, de la Bobotează, timp de 9 zile, cât ţine praznicul Botezului Domnului

Boboteaza aduce credincioșilor binecuvântarea lui Dumnezeu prin Agheasma Mare, care în aceste zile este luată cu evlavie pentru gustare și binecuvântarea caselor, spre tămăduirea și sfințirea întregii făpturi.

Despre raţiunile pentru care Hristos-Domnul S-a botezat în Iordan de către Ioan Botezătorul ne vorbeşte deosebit de sugestiv Sfântul Ioan Gură de Aur: „Pentru aceasta S-a botezat Hristos, ca să arate că împlineşte toată Legea. Acestea sunt pricinile Botezului Domnului. De aceea şi Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de porumbel, căci acolo unde-i împăcarea cu Dumnezeu, acolo-i şi porumbelul. La corabia lui Noe a venit o porumbiţă cu o ramură de măslin, semn al iubirii de oameni a lui Dumnezeu şi al scăpării de potop; aici, la Botez, vine Duhul, în chip de porumbel, nu în trup de porumbel – trebuie ştiut bine lucrul acesta – ca să vestească lumii mila lui Dumnezeu, dar în acelaşi timp să arate că un om duhovnicesc trebuie să fie fără viclenie, fără răutate şi curat (…). Corabia aceea a lui Noe, după ce s-a terminat potopul, a rămas pe pământ; Corabia aceasta, după ce ne-a adus pacea cu Dumnezeu, a fost răpită în cer şi Trupul acela neîntinat şi neprihănit este acum la dreapta Tatălui. Toate acestea le-a lucrat Hristos-Domnul ca să avem parte de bunătăţile cele veşnice”1 (Cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur la praznicul Botezului Domnului). (sursa: basilica.ro)
Iată ce tradiții și superstiții se practică în popor în această zi sfântă!

Tradiții și superstiții

În tradiţia românească există numeroase practici legate de Bobotează, multe preluate în creştinism din tradiţii anterioare, menite să sporească fertilitatea, să purifice şi să ţină departe forţele răului.

În această zi se recomandă să mănânci neapărat piftie, grâu fiert şi să bei vin roşu, întrucât în ajunul Bobotezei trebuie pregătită o masă asemănătoare celei din Ajunul Crăciunului.

Fetele care vor să îşi vadă ursitul de Bobotează trebuie să îşi lege pe degetul inelar un fir roşu de mătase şi să îşi pună sub pernă busuioc, pentru a-l visa peste noapte.

Pentru a fi ferit de rele tot anul, ideal este să nu te cerţi cu cei dragi în această zi şi să nu dai nimic cu împrumut.

Vrei să afli cât vei trăi? Ei bine, în Ajun de Bobotează se spune că trebuie să iei atâţia cărbuni aprinşi câţi membri are familia şi să îi denumeşti pe fiecare în parte. Se crede că va avea viaţă lungă cel al cărui cărbune se stinge ultimul.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Programul slujbelor de Bobotează și Sfântul Ioan, la Catedrala Mitropolitană din Timișoara

Publicat

pe

Luni, 5 ianuarie – Ajunul Botezului Domnului

07:00 Ceasurile împărătești urmate de Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia

17:00 Pavecernița Mare cu Litia

Marți, 6 ianuarie – Botezul Domnului (Boboteaza – Dumnezeiasca Arătare)

07:45 Utrenia

09:30 Sfânta Liturghie arhierească urmată de Slujba Sfințirii Mari a apei (Agheasma Mare)

17:00 Vecernia și Litia

Miercuri, 7 ianuarie – Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului

08:00 Utrenia

10:00 Sfânta Liturghie

17:00 Vecernia

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite