Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Timp Liber

Hamlet, în premieră la Teatrul Național

Publicat

pe

Cea mai cunoscută replică a lumii, ”A fi sau a nu fi? Aceasta este întrebarea” a fost rostită pe scena Teatrului Național din Timișoara.

Spectacolul Hamlet, de W. Shakespeare, sub direcția de scenă a Adei Lupu Hausvater, a avut primele reprezentații. Spectacolele, atât premiera cât și avanpremiera, marți și miercuri, s-au jucat sold-out. Urmează, luna viitoare, alte două reprezentații, în 9 și 23 iunie.

Naționalul timișorean propune publicului un spectacol curajos, modern, racordat la prezentul românesc prin traducerea „remix” a lui Peca Ștefan și muzica trupei Subcarpați.

În distribuția spectacolului îi regăsim pe actorii Matei Chioariu, Ion Rizea, Claudia Ieremia, Doru Iosif, Victor Manovici,  Cristina König, Flavius Retea, Cătălin Ursu, Bogdan Spiridon, Adrian Jivan, Florin Ruicu, Costel Tovarniţki, Raul Bastean, Benone Viziteu, Romeo Ioan, Claudiu Dogaru, Ionuţ Iova şi Marius Lupoian, dar și pe fondatorul proiectului Subcarpați – Marius Andrei Alexe, precum și pe Valentin Popescu, cunoscut publicului ca Vali Umbră.

Scenografia este semnată de Iuliana Vîlsan, unul din cei mai prolifici şi premiaţi artişti vizuali ai noului val, iar conceptul video aparține KOTKI visuals.

Următoarele două reprezentații sunt programate joi, 9 iunie și joi, 23 iunie.

 

 

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spiritualitate

Trei zile de vești bune la Timișoara!

Publicat

pe

Într-o lume în care la radio, la televiziune și pe rețelele de socializare sunt prezentate la nesfârșit aproape numai vești rele, un eveniment de trei zile destinat publicului larg va aduce în atenția participanților doar vești bune!

„Să anunțăm vestea bună!” – Aceasta este tema congresului regional din 2024 al Martorilor lui Iehova.

În România au fost alese 15 orașe mari pentru a găzdui în total 29 de congrese, pe parcursul a 11 săptămâni, la fiecare sfârșit de săptămână din perioada 14 iunie-25 august. În unele localități sunt planificate mai multe congrese, în săptămâni diferite.

În Timișoara , congresul se ține la Centrul Regional de Afaceri Timișoara , în perioada 21-23 Iunie  . Se preconizează o prezență de circa 1500 de persoane.

Acestea sunt așteptate să sosească din mai multe localități, cum ar fi: Timișoara, Reșița, Lugoj, Oravița,  și Deta.

Puncte principale de interes

Programul congresului va include discursuri, interviuri, puneri în scenă și materiale video menite să le aducă participanților mângâiere și încurajare din Cuvântul lui Dumnezeu, astfel încât aceștia să poată privi cu optimism viitorul.

Printre discursurile bazate pe promisiuni biblice, așteptate cu interes de delegați, se numără și următoarele:

De ce avem nevoie de vești bune? (vineri, ora 9:40);

Profeții mesianice împlinite (sâmbătă, ora 10:35) și

De ce nu ne temem de veștile rele (duminică, ora 11:15).

Unul dintre principalele puncte de interes, așteptat cu multă nerăbdare în acest an, este primul episod al producției video speciale „Viața lui Isus în lumina evangheliilor: Adevărata lumină a lumii”. Acesta va putea fi urmărit pe ecranele din fiecare locație, în două părți a câte 35 de minute, în zilele de vineri, de la ora 10:10 și sâmbătă, de la ora 9:50.

Un moment emoționant al zilei de sâmbătă va fi botezul în apă al noilor discipoli.

O invitație pentru oricine dorește să asiste

În perioada premergătoare fiecărui congres, congregațiile locale ale Martorilor lui Iehova vor desfășura o campanie de invitare a membrilor comunității la acest eveniment. Anul trecut, aproximativ 13 milioane de persoane au asistat la congresele regionale ținute în peste 6 000 de locații din întreaga lume.

Mai multe informații despre eveniment, inclusiv cu privire la cea mai apropiată locație de congres, pot fi găsite la adresa jw.org > Despre noi > Congrese.

Departamentul de informații publice al Martorilor lui Iehova

Citeste mai mult

Spiritualitate

Înălțarea Domnului. Cinstirea eroilor, sărbătoarea bisericească națională

Publicat

pe

Înălţarea Domnului Iisus Hristos este prăznuită la 40 de zile după Înviere, în Joia din săptămâna a 6-a după Paşti. Această sărbătoare este cunoscută în popor şi sub denumirea de Ispas.

În această zi creştinii se salută cu „Hristos S-a înălţat!“ şi „Adevărat S-a înălţat!“.

Timp de 40 de zile de la dumnezeiasca Sa Înviere din morţi, Hristos-Domnul S-a arătat ucenicilor Săi şi prin multe semne doveditoare i-a încredinţat că El este Mântuitorul Hristos înviat. La sfârşitul acestei perioade, S-a arătat pentru ultima oară ucenicilor Săi, le-a făgăduit trimiterea Duhului Sfânt şi, mergând în afara Ierusalimului, S-a înălţat sub privirile lor la cer, binecuvântându-i.

Atunci, doi îngeri s-au arătat zicând: „Bărbaţi galileeni, de ce staţi privind la cer? Acest Iisus care S-a înălţat de la voi la cer, astfel va şi veni, precum L-aţi văzut mergând la cer”.

Înălţarea Domnului este şi sărbătoare naţională bisericească, zi în care sunt pomeniţi eroii neamului.

Astfel, la sărbătoarea Înălțării Domnului şi Ziua Eroilor din ziua de joi, 25 mai 2023, după Sfânta Liturghie, vor fi oficiate slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, troiţele şi monumentele închinate acestora din ţară şi străinătate.

Apoi, la ora 12.00, clopotele bisericilor ortodoxe vor fi trase în semn de recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară.

Pomenirea eroilor neamului românesc la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920. Această decizie a fost consfinţită prin alte două hotărâri sinodale din anii 1999 şi 2001 prin care această zi a fost proclamată ca sărbătoare națională bisericească.

Prin legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos, a fost proclamată Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Sfinții împărați Constantin și Elena, prăznuiți de credincioșii ortodocși

Publicat

pe

La 21 mai, credincioșii ortodocși și catolici laolaltă îi celebrează pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena, “cei întocmai cu apostolii”. Sfinții Constantin și Elena şi-au dedicat vieţile credinţei creştine și sunt ocrortitorii familiei.

Cine s-ar fi gândit că rodul iubirii dintre un general roman și o frumoasă hangiță va ajunge, într-o bună zi, împărat și, peste veacuri, alături de mama sa, sfânt prăznuit cu mare fast în lumea creștină?! Este vorba despre Constantin cel Mare, care a ajuns împărat la Imperiului Roman, la numai 21 de ani.

Semnul crucii aduce biruință

Potrivit istoricilor bisericeşti, victoria armatei lui Constantin cel Mare împotriva oştilor mult mai numeroase ale lui Maxentiu, în anul 312, s-a datorat unui vis al împăratului, în care i s-a înfăţişat însuşi Iisus Hristos. Iisus i-a arătat semnul crucii luminos pe cer, spunându-i că dacă va pune crucea pe steaguri, prin acest semn va învinge. Minunea a avut loc şi Constantin a devenit adept al creştinismului. Cu aceeaşi credinţă puternică, mama sa, Elena, a mers la Ierusalim, în căutarea locurilor sfinte din Evanghelii. Ea a descoperit Sfântul Mormânt şi lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus. Acolo, Elena a zidit biserica Sfântului Mormânt, bisericile din Betleem, din Nazaret şi alte sfinte locaşuri. Tot ea a contribuit la mutarea capitalei imperiului, în vechiul Bizanţ, numit apoi Constantinopol, făcând ca oraşul să strălucească mai puternic decât Roma antică, în semn de preţuire şi ca rod al credinţei în Dumnezeu.

Sfinții Constantin și Elena au eliberat credința

Constantin a rămas în istorie drept împăratul care a dat libertate creştinismului, transformându-l în religie permisă de lege, în anul 313, prin Edictul de la Milano. Sub conducerea lui au fost adoptate măsuri favorabile Bisericii, după o lungă perioadă de interdicţii şi persecuţii. Preoţii au primit subvenţii si au fost scutiţi de anumite obligaţii. Spiritul creştin şi-a pus amprenta şi asupra legilor, renunţându-se la pedepsele prea aspre, îmbunătăţindu-se viaţa în închisori, simplificându-se eliberarea sclavilor prin declararea libertăţii lor de către episcopi şi preoţi în biserici, protejându-i pe sărmani, orfani şi văduve. Împăratul Constantin e cel care a decretat duminica zi de odihnă, sărbătoare săptămânală, în care până şi soldaţii mergeau la biserică. Şi tot el a luptat pentru unitatea credinţei, fiind autorul unei mari părţi a Crezului rostit astăzi de toţi creştinii. Constantin cel Mare a murit la zi mare, în Duminica Rusaliilor, fiind înmormântat într-una dintre ctitoriile sale religioase.

Ce se face de Constantin și Elena?

Este important de știut ce se face de Constantin și Elena. Se crede că, în ziua de 21 mai, când Biserica îi sărbătorește pe Sfinții Constantin și Elena, păsările își învață puii să zboare, sub stricta supraveghere a lui Constantin Graur sau Costandinul puilor. Dacă ziua e respectată cum se cuvine, zburătoarele dăunătoare nu vor ataca lanurile şi viile. Celor ce muncesc le ard bucatele pe câmp şi au parte de pagube mari. Este ultima zi de semănat porumb, ovăz și mei. Tot cu mare cinste şi fără muncă trebuie celebrat şi Ioan Fierbe-Piatra, pe 25 mai. Altminteri, se zice că urmează cumpene grele în viaţă, vijelii dezlănţuite şi grindină, multă durere şi boli.

 Sursa: Libertatea pentrufemei.ro

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite