Ne găsiți și pe:

Spiritualitate

A început postul Sfinților Apostoli Petru și Pevel

Publicat

pe

Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, unul dintre cele patru posturi de peste an, alături de Postul Mare, Postul Crăciunului şi Postul Adormirii Maicii Domnului, începe luni și ţine până la sărbătoarea din ziua de 29 iunie.

Postul Sfinților Apostoli  este un post considerat ușor, în fiecare sâmbătă și duminică fiind dezlegare la pește, vin și ulei.

Învățătura pentru posturi din Ceaslovul Mare arată că luni, miercuri și vineri se mănâncă legume fără ulei, marți și joi la fel, dar cu untdelemn și vin. Dezlegarea la pește există și luni, marți și joi dacă atunci este sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare și cu cruce neagră în calendar, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri, se dezleagă doar la untdelemn și vin. De asemenea, este dezlegare la peşte în această perioadă la sărbătoarea hramului unei biserici. Dacă însăşi sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel cade miercuri sau vineri, se face dezlegare la pește, vin și ulei.

Anul acesta avem dezlegare la peşte în acest post, sâmbătă, 20 iunie, duminică, 21 iunie, luni, 22 iunie, când îl sărbătorim pe Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, de Sânziene, miercuri 24 iunie, sâmbătă, 27 iunie şi duminică, 28 iunie.

La sfârşitul acestui post îi vom sărbători pe Sfinţii Petru şi Pavel şi astfel ne este atrasă atenţia asupra unui aspect al tainei Bisericii, şi anume a slujirii apostolice la care Mântuitorul Hristos a dorit să-i facă părtaşi pe oameni. Sărbătorirea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel în 29 iunie este rânduită de Biserică pentru că cei doi mari Apostoli au suferit martirajul la Roma în aceeaşi zi şi în acelaşi an. Sfântul Apostol Petru a fost răstignit cu capul în jos, iar Sfântul Apostol Pavel a fost martirizat prin tăierea capului. Ei au fost martirizaţi în timpul împăratului Nero, în anul 67.

Ţinând postul închinat Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel arătăm că îi cinstim pe cei doi corifei ai ucenicilor Mântuitorului nostru Iisus Hristos, a căror misiune ne este prezentată în Sfânta Scriptură a Noului Testament de Sfântul Luca în Faptele Apostolilor. Prin lucrarea şi mărturia lor şi a celorlalţi Apostoli s-a răspândit creştinismul în lume.

În această perioadă de post avem cu toții şansa de a îmbina rugăciunea cu faptele de milostenie și de a medita asupra misiunii pe care cei doi mari Apostoli au desfăşurat-o pentru propovăduirea Evangheliei Mântuitorului Iisus Hristos. Este un timp prielnic să citim din Noul Testament epistolele lor.

Ar fi bine ca zilnic să rostim Acatistul Sfinţilor Petru şi Pavel şi în acelaşi timp să sporim programul nostru de rugăciune.

sursa: ziarullumina.ro

Spiritualitate

Schit cu hramul „Izvorul Tămăduirii“, construit în apropiere de un sit arheologic, în județul Arad. Cum se pot face donații

Publicat

pe

Permanența Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Aradului a aprobat înființarea unui nou schit, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, în localitatea Frumușeni, județul Arad, în apropiere de situl arheologic cunoscut sub denumirea „Mănăstirea Bizere”.

Anunțul a fost făcut joi, 20 ianuarie, în cadrul întrunirii Sinaxei monahale a Eparhiei.

Protosinghelul Iustin Popovici, cunoscut credincioșilor din vestul țării de la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, a fost numit reprezentant și împuternicit legal al Schitului înaintea instanțelor judecătorești, a tuturor unităților administrative și față de terți, informează Arhiepiscopia Aradului.

În cadrul Sinaxei, Părintele Iustin Popovici, Consilier cultural la Centrul Eparhial Arad, a afirmat, printre alte detalii tehnice în legătură cu sfântul așezământ, că Sinodul Mitropoliei Banatului a recomandat Arhiepiscopiei Aradului ca așezământul monahal să fie subordonat direct Centrului Eparhial.

„Terenul aferent acestui așezământ va fi donat Centrului Eparhial Arad prin intermediul căruia se vor derula toate procedurile privind obținerea documentelor necesare, precum și lucrările de construire. După ce așezământul va fi ridicat și va avea biserică și obștea monahală, Arhiepiscopia Aradului poate solicita Sinodului Mitropolitan transformarea sa în mănăstire”, a detaliat Protos. Iustin Popovici.

Hramul schitului „Izvorul Tămăduirii“ a fost ales deoarece România și întreaga lume traversează una dintre cele maigrele perioade din istorie, pandemia de Coronavirus, iar acum, mai mult ca niciodată, oamenii au nevoie de rugăciune și îndrumare spirituală.

Schitul se va construi în apropierea unui sit arheologic de importanță națională, Mănăstirea Bizere. Acolo a existat, în jurul secolului 9, un lăcaș de cult bizantin care a devenit în secolul 12 mănăstire catolică benedictină ce a avut în jurul ei un complex arhitectural impozant.

Așezământul, aflat în stadiul de proiect, pune la dispoziție un cont bancar pentru donații:

Beneficiar: Arhiepiscopia Aradului 
IBAN: RO40 RNCB 0016 0054 4098 0042
BCR, Sucursala Arad

Foto: Arhiepiscopia Aradului

Citeste mai mult

Spiritualitate

Ziua Sfântului Ioan Botezătorul încheie sărbătorile de iarnă

Publicat

pe

Creştinii îl consideră pe Sfântul Ioan Botezătorul cel mai mare dintre sfinţi, după Fecioara Maria. În calendarul ortodox, el are trei zile de pomenire: 24 iunie – naşterea sa (sărbătoarea numită Drăgaica sau Sânzienele), 7 ianuarie – ziua Sfântului Ioan ca botezător al Domnului şi 29 august – tăierea capului Sfântului Ioan.

Sfântul Ioan mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.

Potrivit învăţăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos.

Tradiţia spune că, în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. De asemenea, conform tradiţiei populare, după Sfântul Ion „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească.

De Sfântul Ioan, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”. În Bucovina, de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.

În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.

Peste 2 milioane de români îşi serbează onomastica, luni, când este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul.

Cele mai răspândite nume sunt Ioan, Ion, Ionuţ, Ioana, Ionela şi Oana, alături de derivatele lor Nelu, Ivan, Jana, Ionuţa, Nela, Onuţa, Ionelia şi Jan.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Boboteaza – ziua în care toată firea lumească să sfințește

Publicat

pe

Biserica Ortodoxă prăznuieşte în fiecare an, pe 6 ianuarie, Botezul Domnului nostru Iisus Hristos (Boboteaza sau Dumnezeiasca Arătare), zi specială în care firea apelor este sfinţită.

În 5 ianuarie, este Ajunul Botezului Domnului, o zi de post cu ajunare, ca pregătire pentru „împărtăşirea din lumina şi sfinţenia Duhului Sfânt”, zi în care vor fi oficiate mai multe slujbe speciale.

În ziua Botezului Domnului, luni, 6 ianuarie, va fi săvârşită Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și Sfinţirea cea mare a apei.

Agheasma Mare se consumă înainte de a lua anafura, deci pe nemâncate, de la Bobotează, timp de 9 zile, cât ţine praznicul Botezului Domnului

Boboteaza aduce credincioșilor binecuvântarea lui Dumnezeu prin Agheasma Mare, care în aceste zile este luată cu evlavie pentru gustare și binecuvântarea caselor, spre tămăduirea și sfințirea întregii făpturi.

Despre raţiunile pentru care Hristos-Domnul S-a botezat în Iordan de către Ioan Botezătorul ne vorbeşte deosebit de sugestiv Sfântul Ioan Gură de Aur: „Pentru aceasta S-a botezat Hristos, ca să arate că împlineşte toată Legea. Acestea sunt pricinile Botezului Domnului. De aceea şi Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de porumbel, căci acolo unde-i împăcarea cu Dumnezeu, acolo-i şi porumbelul. La corabia lui Noe a venit o porumbiţă cu o ramură de măslin, semn al iubirii de oameni a lui Dumnezeu şi al scăpării de potop; aici, la Botez, vine Duhul, în chip de porumbel, nu în trup de porumbel – trebuie ştiut bine lucrul acesta – ca să vestească lumii mila lui Dumnezeu, dar în acelaşi timp să arate că un om duhovnicesc trebuie să fie fără viclenie, fără răutate şi curat (…). Corabia aceea a lui Noe, după ce s-a terminat potopul, a rămas pe pământ; Corabia aceasta, după ce ne-a adus pacea cu Dumnezeu, a fost răpită în cer şi Trupul acela neîntinat şi neprihănit este acum la dreapta Tatălui. Toate acestea le-a lucrat Hristos-Domnul ca să avem parte de bunătăţile cele veşnice”1 (Cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur la praznicul Botezului Domnului). (sursa: basilica.ro)
Iată ce tradiții și superstiții se practică în popor în această zi sfântă!

Tradiții și superstiții

În tradiţia românească există numeroase practici legate de Bobotează, multe preluate în creştinism din tradiţii anterioare, menite să sporească fertilitatea, să purifice şi să ţină departe forţele răului.

În această zi se recomandă să mănânci neapărat piftie, grâu fiert şi să bei vin roşu, întrucât în ajunul Bobotezei trebuie pregătită o masă asemănătoare celei din Ajunul Crăciunului.

Fetele care vor să îşi vadă ursitul de Bobotează trebuie să îşi lege pe degetul inelar un fir roşu de mătase şi să îşi pună sub pernă busuioc, pentru a-l visa peste noapte.

Pentru a fi ferit de rele tot anul, ideal este să nu te cerţi cu cei dragi în această zi şi să nu dai nimic cu împrumut.

Vrei să afli cât vei trăi? Ei bine, în Ajun de Bobotează se spune că trebuie să iei atâţia cărbuni aprinşi câţi membri are familia şi să îi denumeşti pe fiecare în parte. Se crede că va avea viaţă lungă cel al cărui cărbune se stinge ultimul.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite