Ne găsiți și pe:

Spiritualitate

Creștinii prăznuiesc Nașterea Domnului. Crăciunul, sărbătoarea bunătății

Publicat

pe

Naşterea Domnului (întruparea Fiului lui Dumnezeu) este sărbătorită de Biserică la 25 decembrie (după calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (după calendarul iulian).

Este a treia mare sărbătoare după Paşti şi Rusalii şi face parte din cele 12 praznice împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe.

Mesia Hristos a venit pe pământ cu o fire străină de a Sa, adică cu fire omenească, în cetatea Betleemului (Beit Lehem – Casa pâinii).

Betleemul este un oraş vestit din provincia Iudeea, aflat la o distanţă de aproximativ 7 km de Ierusalim şi la 750 m altitudine deasupra nivelului mării. În vechime se numea Efrata. Este oraşul natal al regelui David, iar profetul Miheia îl desemnează şi ca loc al naşterii lui Mesia: „Şi tu, Betleeme Efrata, deşi eşti mic între miile lui Iuda, din tine va ieşi Stăpânitor peste Israel, iar obârşia Lui este dintru început, din zilele veşniciei” (Miheia, 5, 1).

Într-adevăr, în Noul Testament Betleemul este celebrat ca loc al naşterii Domnului nostru Iisus Hristos (Matei 2; Luca 2). Peştera care, după tradiţie, este locul unde a venit pe lume Iisus Hristos se află pe o colină din partea de est a oraşului. Sfinţii împăraţi Constantin şi mama sa Elena au înălţat aici în anul 330 o biserică, care ulterior a fost restaurată de împăratul Iustinian (527-565). Este cea mai veche biserică din Ţara Sfântă. Sub altarul acestui aşezământ se află peştera naşterii Domnului, intrarea în acest spaţiu se face prin partea de nord şi cea de sud a altarului.

În oraşul natal al regelui David s-a săvârşit marea taină a dreptei credinţe: „Dumnezeu S-a arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul, a fost văzut de îngeri, S-a propovăduit între neamuri, a fost crezut în lume, S-a înălţat întru slavă” (I Tim. III, 16).

Naşterea Domnului Hristos s-a petrecut pe vremea regelui Irod cel Mare, care domnea peste Galileea (Nazaretul) şi Iudeea (unde era Betleemul). Amândouă regiunile făceau parte din Imperiului Roman şi erau guvernate de către un procurator. Imperiul era condus de Octavian Augustus (27 î.Hr-14 d.Hr), reorganizator al administraţiei şi armatei romane.

În acea perioadă a fost dispusă de autorităţi organizarea unui un recensământ, fiecare trebuind să meargă în cetatea lui de origine pentru a se declara. Printr-un astfel de procedeu se stabilea o bază de date pentru impozitarea populaţiei şi a terenurilor.

Potrivit Sfintei Scripturi şi Sfintei Tradiţii, Sfânta Fecioară Maria, mergând cu Sfântul şi Dreptul Iosif, care era descendent din casa şi neamul regelui David, de la Nazaret la Betleem, spre a se înscrie, a născut pe Iisus într-un staul de animale de la marginea cetăţii.

Acolo, la marginea câmpului, în noaptea sfântă, îngerul a vestit păstorilor Naşterea Mântuitorului lumii. Tot atunci, în pragul colibei în care se afla pruncul sfânt, s-au oprit cei trei magi din lunga lor călătorie, spre a lăsa, lângă copilul sărac, daruri împărăteşti: aur, smirnă şi tămâie.

Naşterea Domnului, numită şi Crăciunul, pare a fi cea dintâi sărbătoare specific creştină, dintre cele ale Mântuitorului, dar nu este tot atât de veche ca Paştile (Învierea Domnului) sau Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile).

Despre vechimea sărbătoririi Naşterii Domnului, Sfântul Ioan Gură de Aur spune că în vremea sa (în cea de-a doua jumătate a secolului al IV-lea), sărbătoarea era cunoscută numai de câţiva ani, dar ea strălucea prin cinstirea care i se dădea.

Marele părinte al Bisericii arată însă că Naşterea Domnului ar putea fi numită sărbătoare nouă şi veche. Nouă, pentru că ea se făcuse cunoscută de puţin timp; veche, pentru că era trăită cu aceeaşi intensitate ca sărbătorile mai vechi, Paştile sau Rusaliile.

Pentru a întări spusele sale, Sfântul Ioan Gură de Aur îl citează din Faptele Sfinţilor Apostoli pe învăţătorul de Lege iudaică, Gamaliel, care era conducător al unei celebre şcoli rabinice şi membru în sinedriu (instituţie evreiască care avea funcţie de conducere religioasă şi politică).

Gamaliel cere sinedriului, autoritar şi argumentat, să nu mai fie urmăriţi şi prigoniţi apostolii lui Hristos: „Şi acum zic vouă: Feriţi-vă de oamenii aceştia şi lăsaţi-i, căci dacă această hotărâre sau lucrul acesta este de la oameni, se va nimici; Iar dacă este de la Dumnezeu, nu veţi putea să-i nimiciţi, ca nu cumva să vă aflaţi şi luptători împotriva lui Dumnezeu”. (Fapte 5; 38-39)

Tot la fel se va întâmpla şi cu praznicul Naşterii Domnului, spune profetic Sfântul Ioan Gură de Aur, când va fi mai mult cunoscut, se va bucura de o cinste mult mai mare.

Spiritualitate

Slujbe speciale cu ocazia praznicului Adormirii Maicii Domnului la mănăstirea de la Bodrog

Publicat

pe

Și în acest an, la Mănăstirea Hodoș-Bodrog din județul Arad sunt așteptați pelerini din vestul țării cu ocazia hramului paraclisului de vară al locașului de cult.

Credincioșii care vor veni la mănăstire cu ocazia marelui praznic al Adormirii Maicii Domnului vor putea să participe la procesiunea Drumul Crucii dar și la alte slujbe pe parcursul a două zile.

Duminică, 14 august 2022 

  • Ora 16:00 – Vecernia cu Litie și Utrenia
  • Ora 19:00 – Procesiunea ,,Drumul Crucii”
  • Ora 21:00 – Taina Sfântului Maslu
  • Ora 23:00 – Prohodul Maicii Domnului

Luni, 15 august 2022

  • Ora 02:00 – Sfânta Liturghie
  • Ora 09:00 – Acatistul Adormirii Maicii Domnului, Ceasurile 3 şi 6
  • Ora 10:00 – Sfânta Liturghie Arhierească

Citeste mai mult

Spiritualitate

Schimbarea la Față a Domnului, sărbătoarea care marchează despărțirea de vară

Publicat

pe

Creştinii ortodocşi şi catolici sărbătoresc în fiecare an, în 6 august, Schimbarea la Faţă a Domnului, ce aminteşte de o minune a lui Iisus, sărbătoare numită în popor Pobreajenul şi considerată a marca despărţirea de vară.

Sărbătoarea se referă la momentul schimbării minunate la faţă a lui Iisus, în Muntele Taborului, în faţa ucenicilor săi Petru, Ioan şi Iacov, cu care a urcat pe munte ca să se roage.

Aceasta a fost prima minune a Mântuitorului asupra Sa, prin care Şi-a arătat slava dumnezeiască înaintea apostolilor: „Şi după şase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan, fratele lui, şi i-a dus într-un munte înalt, de o parte. Şi S-a schimbat la faţă, înaintea lor, şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina” (Matei 17, 1-2).

Pe lângă semnificaţia religioasă, Schimbarea la Faţă a fost asimilată în popor ca zi ce marchează desparţirea de vară, altfel spus, schimbarea veşmintelor naturii, dar şi ale oamenilor, cu cele ale noului anotimp care se pregăteşte să sosească. De-acum, frunzele încep a se îngălbeni, apele a se răci, iar păsările migratoare încep a-şi pregăti plecarea. În această zi nu se lucrează, iar credincioşii duc la biserică fructe din noua recoltă, care se binecuvântează şi apoi se împart. Tot acum se adună şi plante de leac. Până în 6 august, agricultorii trebuie să fi terminat cositul şi pregătitul fânului, pentru că iarba îmbătrâneşte.

Tot în popor se mai spune că de Schimbarea la Faţă nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să te certe cineva, că aşa vei fi tot anul, până la următoarea Schimbare la Faţă. De asemenea, se spune că fetele nu trebuie să se pieptene deoarece nu le mai creşte părul, iar călătoriile trebuie evitate pentru că se spune că vă veţi rătăci.

Dacă vor posti azi, femeile însărcinate vor avea parte de o naştere uşoară şi de copii sănătoşi.

Din aceasta zi se interzice scăldatul, dar şi culcatul afară.

Pentru că este în timpul postului de Sfânta Maria, Schimbarea la Faţă se prăznuieşte prin dezlegare la peşte.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Postul Adormirii Maicii Domnului. Îndemnul IPS Ioan, mitropolitul Banatului

Publicat

pe

Postul Adorimirii Maicii Domnului este al treilea post din toate cele patru de peste an care are în fiecare an o dată fixă. Începe pe data de 1 august și durează două săptămâni.

Postul Adormirii Maicii Domnului îi pregătește pe creștinii ortodocși pentru cele două mari sărbători din luna august: Schimbarea la Față și Adormirea Maicii Domnului.

Primele două săptămâni din luna august le parcurgem prin rugăciune şi post în aşteptarea celei mai mari sărbători închinate Sfintei Fecioare Maria din cursul anului bisericesc, şi anume Adormirea Maicii Domnului, în ziua de 15 august. Dacă vom cerceta cu atenţie calendarul creştin ortodox, vom constata că cele mai multe sărbători, după cele închinate Mântuitorului nostru Iisus Hristos, sunt dedicate Maicii Domnului.

Dintotdeauna, Biserica a cinstit-o pe Fecioara Maria, iar acest lucru reiese din textul Sfintei Evanghelii. Încă din perioada apostolică, figura Maicii Domnului a deținut un loc deosebit, fiind ­deasupra sfinților. Sfântul Ioan Damaschin, mare părinte și dogmatist al Bisericii, spune: „Pe Sfânta Fecioară o slăvim, ceea ce este Maica lui Dumnezeu. Căci Dumnezeu adevărat din aceasta S-a născut și cu adevărat Născătoare de Dumnezeu este aceea din care Dumnezeu S-a întrupat”.

Noi o cinstim pe Maica Domnului pentru că Însuşi Dumnezeu a învrednicit-o de cinstea cea mai mare, de a naşte pe Fiul Său, Mântuitorul nostru Iisus Hristos, şi a vestit lucrul acesta prin profeţi (Facere 3, 15; Isaia 7, 14; Ieremia 23, 5-6; Iezechiel 44, 1-3).

Cum postim

Creştinul trebuie să postească nu numai cu trupul, ci şi cu sufletul. Adică nu numai mâncând de post, ci şi înfrânându-se totodată de la patimi, păcate şi ispite. Timpul pentru post îl hotărăşte Bise­rica. Postul este mijloc potrivit pentru înfrânarea poftelor rele, pentru biruirea ispitelor şi păca­telor, precum şi pentru stăruirea în rugăciunea curată. Folosul postului este desăvârşirea în virtute.

Cinstiți părinți, Iubiți credincioși și credincioase, Din mila Lui Dumnezeu și prin purtarea Sa de grijă începem postul Adormirii Maicii Domnului (1-15 august).

Un răstimp de frumusețe liturgică în care suntem chemați să adâncim taina vieții Maicii Domnului și să folosim timpul călătoriei noastre pământești pentru a spori în credință și fapte bune. Dacă privim cu luare aminte la modul în care icoanele Maicii Preacurate sunt așezate în Bisericile noastre, ca într-un paralelism iconic, vom descoperi negrăita pedagogie dumnezeiască. Întâi, pictarea Maicii Domnului cu Pruncul în brațe pe iconostasul Bisericii o vădește pe Fecioara Maria ca prima purtătoare de Dumnezeu, arătându-ne că aceasta este vocația oricărui fiu al Bisericii, anume aceea de a-L purta pe Dumnezeu în sufletul său și de a-și transforma inima într-un altar pe care să coboare Fiul Lui Dumnezeu. Icoana reprezentativă pentru perioada aceasta a postului o înfățișează pe Maica Domnului în momentul trecerii sale în veșnicie. De această dată se petrece o inversare, o restituire dumnezeiască: Fiul Lui Dumnezeu, Hristos Domnul, o poartă în veșnicie pe cea care s-a făcut Eva cea nouă a neamului omenesc și Biserică vie a Celui necuprins, reconfirmându-ne chemarea de a deveni purtători de Dumnezeu, pentru ca în ziua marii treceri să fim și noi purtați de Cel veșnic în lumina iubirii Sale nesfârșite.

În aceste două săptămâni de post, îndemnăm părintește pe toți frații și surorile noastre din cinul monahal, pe preoții și credincioșii eparhiei noastre, să ne apropiem mai mult de Dumnezeu, sub călăuza celei ce este Maică a Luminii și să înălțăm rugăciuni stăruitoare pentru vremuri pașnice, pentru înmulțirea dragostei dintre oameni, pentru ploaie la bună vreme și pentru ca Domnul Dumnezeu să reverse asupra noastră toate darurile Sale cele bogate.

Pentru aceasta, îndatorăm pe slujitorii sfintelor altare ca, în fiecare seară din acest post, să oficieze Acatistul și Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu (alternativ), fiindcă prin aceste rugăciuni de mângâiere, Biserica poartă în gândul ei sfânt toată făptura, însumând astfel bucuriile, durerile și necazurile tuturor.

Să folosim aceste zile binecuvântate pentru a-i ajuta pe cei aflați în nevoi, pe străini și pe orfani, pe văduve și pe credincioșii vârstnici, singuri și bolnavi. De asemenea, să nu uităm, iubiți frați și surori în Domnul, că postul nu se rezumă doar la înfrânarea de la mâncare, ci postul este și renunțare la patimi și, mai ales, postul are rostul de a cultiva noblețea sufletului, transformând omul într-o ființă dăruitoare de sine, iubitoare de Dumnezeu și de aproapele.

În Postul Adormirii Maicii Domnului sărbătorim, de asemenea, Schimbarea la Față a Domnului, la 6 august, praznic care ne îndeamnă la necontenită înnoire lăuntrică, la trăirea vieții pământești în lumina cea neînserată a Preasfintei și de viață Făcătoarei Treimi.

Cele două mari sărbători ale acestei perioade de post ne cheamă să ne rugăm împreună la hramul mănăstirilor Săraca (6 august) și Fârdea (15 august).

Rog pe bunul Dumnezeu să aveți parte de un post cu mult spor duhovnicesc!

† Ioan Arhiepiscop și Mitropolit

Rugăciune către Maica Domnului

„O, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare, ceea ce eşti mai presus decât heruvimii şi mai cinstită decât serafimii, Fecioară de Dumnezeu aleasă, bucuria tuturor celor necăjiţi; dă-ne mângâiere şi nouă, celor ce suntem în necazuri, că, afară de tine, altă scăpare şi ajutor nu avem. Tu singură eşti mijlocitoarea bucuriei noastre, şi ca Maica lui Dumnezeu şi Maica milostivirii, stând înaintea Prestolului Preasfintei Treimi, poţi să ne ajuţi nouă. Că nimeni din cei ce se roagă ţie cu credinţă nu este ruşinat. Auzi-ne şi acum, în ziua necazului nostru, pe noi cei ce cădem înaintea icoanei tale şi cu lacrimi ne rugăm ţie. Alungă de la noi toate necazurile şi nevoile ce vin asupra noastră, întru această vremelnică viaţă şi prin atotputernica ta mijlocire, nu ne lipsi pe noi nici de veşnica şi nesfârşita bucurie, întru Împărăţia Fiului tău şi Dumnezeului nostru. Amin.”

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite