Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Spiritualitate

Cum facem să îndepărtăm suferințele din viața noastră

Publicat

pe

In special trei sunt cauzele care genereaza suferintele si greutatile pe care le intalnim in aceasta viata pamanteasca: repercursiunile pacatelor parintilor asupra copiilor; pacatele noastre personale pe care le-am facut; rautatea aproapelui nostru materializata prin acte oculte: vrajitorie, farmece, etc.

Toate raspunsurile si solutiile la aceste probleme ni le ofera Biserica Ortodoxa prin Sfintele Taine pe care Mantuitorul Iisus Hristos ni le-a lasat mostenire- o comoara inestimabila, inalterabila si inepuizabila.

I) Prima Cauza: pacatele parintilor si inaintasilor nostri, in linie directa pana la al patrulea neam, conform Iesirii, cap 20, vers. 5-6: „Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu zelos, care pedepsesc pe copii pentru vina părinţilor ce Mă urăsc pe Mine, până la al treilea şi al patrulea neam si Mă milostivesc până la al miilea neam către cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele”.

Deci, pacatele parintilor se pot transmite pana la al patrulea neam. Daca parintii au pacatuit foarte greu si nu si-au ispasit pacatele in aceasta viata, prin spovedanie si pocainta sincera inaintea lui Dumnezeu, impuritatile se transmit asupra descendentilor, care se nasc cu inclinatiile rele ale parintilor. Observam ca unii oameni nu se pot casatori sau altii nu pot naste copii, sau altii se nasc cu boli incurabile; toate acestea tot datorita pacatelor parintilor.

Exista unii care contesta si chiar se revolta impotriva divinitatii, spunand: „Nu este drept! De ce sa sufere copilul? Corect ar fi sa sufar eu”. Aici sunt insa tainele de nepatruns ale lui Dumnezeu. Fiinta umana este judecata ca persoana, in cadrul arborelui sau genealogic. Putem vorbi de o lege a compensarii in cadrul unui neam.

Ce putem face pentru iertarea pacatelor inaintasilor nostri:
– sa-i pomenim cat mai des la liturghii cu parastase pe toti cei adormiti din neamul nostru, parinti, bunici, strabunici, dupa tata si dupa mama, in linie directa pana la al patrulea neam;
– sa facem milostenie in numele lui Dumnezeu pentru iertarea pacatelor celor adormiti din neamul nostru, pomenindu-le numele;
– sa citim „Acatistul pentru cei adormiti”;
– sa obligam pe parintii si bunicii care mai sunt in viata sa se spovedeasca la un duhovnic bun, constientizand gravitatea pacatelor pe care le-au facut in timpul vietii. Chiar daca nu mai apuca sa faca fapte bune de pocainta, spovedania odata facuta este cheia dezlegarii pacatelor. Dezlegarea se face numai aici pe pamant, dincolo nu mai are cine sa o faca.

II) A doua cauza care genereaza necazurile si suferintele din viata noastra este insasi viata noastra dezordonata, adica pacatele noastre, pentru care Dumnezeu ingaduie sa suferim aici pe pamant. Remediul acestei cauze este spovedania si cainta din toata inima pentru pacatele ce le-am facut. De asemenea, faptele bune, milostenia, rugaciunea zilnica, respectarea zilelor de post, mersul regulat la Sfanta Liturghie, etc.

Este foarte important sa constientizam ca suntem pacatosi si ca pentru pacatele noastre cele multe Dumnezeu ingaduie sa suferim. Sa nu acuzam pe nimeni, ci pe noi insine sa ne facem vinovati pentru aceste suferinte.

III) A treia cauza a necazurilor si suferintelor este pricinuita de rautatea aproapelui nostru, materializata prin invocarea satanei si trimiterea duhurilor diavolesti peste noi si familiile noastre, cu ajutorul farmecelor, vrajitoriilor, etc.

Ca remediu in aceasta situatie se recomanda urmatoarele:
– cel care este in cauza sa faca spovedanie generala din copilarie la un duhovnic bun si sa nu ascunda nici unul din pacatele vietii lui;
– sa dea pomelnic pentru a se ruga pentru el, la cat mai multe manastiri si biserici, unde se face slujba zilnic;
– in cazul in care acea persoana este inconstienta sau grav bolnava incat nu se mai poate ruga, trebuie sa se roage pentru el cei din familia sa, citind acatiste sau Psaltirea: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, vindeca si tamaduieste pe tatal (sora, fratele) meu, „numele”. „Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, tamaduieste pe tatal (sora, fratele) meu, „numele”;

– sa posteasca in aceasta perioada (de preferat in unul din posturile mari);
– sa citeasca in aceasta perioada (de preferat 40 de zile), Acatistul Sfantului Vasile cel Mare, Acatistul Sfantului Ciprian si Iustina si Psaltirea, care sunt cele mai recomandate impotriva farmecelor si a lucrurilor diavolesti;
– sa faca sfestanie in casa cu 2-3 preoti, iar la aceasta sa fie prezenti toti cei vii din neamul lor (parinti, bunici, copii, nepoti), iar preotii sa le citeasca la toti dezlegarea cea mare si toate celelalte dezlegari de blesteme, de juraminte si de farmece;
– sa participe personal (sau daca nu poate, cineva din casa cu hainele lui) la 7, 9 sau 12 Sfinte Masluri;
– daca se observa ca farmecele se fac in continuare, trebuie repetate sfestania si dezlegarile;
– sa se faca cat mai des (zilnic, saptamanal sau lunar) stropirea cu apa sfintita prin casa, in masina, in gospodarie;

IV) O alta cauza pentru care suferim in aceasta viata este voia lui Dumnezeu, care ingaduie acest lucru din pedagogia Sa divina, spre a se arata slava Sa.

Sursa: Arhim. Ioachim Parvulescu: “Sfatuiri Duhovnicesti- repere morale pentru o viata practica crestin-ortodoxa”, Sfanta Manastire Lainici, 2004

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spiritualitate

Ziua Sfântului Ioan Botezătorul încheie sărbătorile de iarnă

Publicat

pe

Creştinii îl consideră pe Sfântul Ioan Botezătorul cel mai mare dintre sfinţi, după Fecioara Maria. În calendarul ortodox, el are trei zile de pomenire: 24 iunie – naşterea sa (sărbătoarea numită Drăgaica sau Sânzienele), 7 ianuarie – ziua Sfântului Ioan ca botezător al Domnului şi 29 august – tăierea capului Sfântului Ioan.

Sfântul Ioan mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.

Potrivit învăţăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos.

Tradiţia spune că, în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. De asemenea, conform tradiţiei populare, după Sfântul Ion „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească.

De Sfântul Ioan, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”. În Bucovina, de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.

În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.

Peste 2 milioane de români îşi serbează onomastica, luni, când este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul.

Cele mai răspândite nume sunt Ioan, Ion, Ionuţ, Ioana, Ionela şi Oana, alături de derivatele lor Nelu, Ivan, Jana, Ionuţa, Nela, Onuţa, Ionelia şi Jan.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Boboteaza – ziua în care toată firea lumească să sfințește

Publicat

pe

Biserica Ortodoxă prăznuieşte în fiecare an, pe 6 ianuarie, Botezul Domnului nostru Iisus Hristos (Boboteaza sau Dumnezeiasca Arătare), zi specială în care firea apelor este sfinţită.

În 5 ianuarie, este Ajunul Botezului Domnului, o zi de post cu ajunare, ca pregătire pentru „împărtăşirea din lumina şi sfinţenia Duhului Sfânt”, zi în care vor fi oficiate mai multe slujbe speciale.

În ziua Botezului Domnului, luni, 6 ianuarie, va fi săvârşită Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și Sfinţirea cea mare a apei.

Agheasma Mare se consumă înainte de a lua anafura, deci pe nemâncate, de la Bobotează, timp de 9 zile, cât ţine praznicul Botezului Domnului

Boboteaza aduce credincioșilor binecuvântarea lui Dumnezeu prin Agheasma Mare, care în aceste zile este luată cu evlavie pentru gustare și binecuvântarea caselor, spre tămăduirea și sfințirea întregii făpturi.

Despre raţiunile pentru care Hristos-Domnul S-a botezat în Iordan de către Ioan Botezătorul ne vorbeşte deosebit de sugestiv Sfântul Ioan Gură de Aur: „Pentru aceasta S-a botezat Hristos, ca să arate că împlineşte toată Legea. Acestea sunt pricinile Botezului Domnului. De aceea şi Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de porumbel, căci acolo unde-i împăcarea cu Dumnezeu, acolo-i şi porumbelul. La corabia lui Noe a venit o porumbiţă cu o ramură de măslin, semn al iubirii de oameni a lui Dumnezeu şi al scăpării de potop; aici, la Botez, vine Duhul, în chip de porumbel, nu în trup de porumbel – trebuie ştiut bine lucrul acesta – ca să vestească lumii mila lui Dumnezeu, dar în acelaşi timp să arate că un om duhovnicesc trebuie să fie fără viclenie, fără răutate şi curat (…). Corabia aceea a lui Noe, după ce s-a terminat potopul, a rămas pe pământ; Corabia aceasta, după ce ne-a adus pacea cu Dumnezeu, a fost răpită în cer şi Trupul acela neîntinat şi neprihănit este acum la dreapta Tatălui. Toate acestea le-a lucrat Hristos-Domnul ca să avem parte de bunătăţile cele veşnice”1 (Cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur la praznicul Botezului Domnului). (sursa: basilica.ro)
Iată ce tradiții și superstiții se practică în popor în această zi sfântă!

Tradiții și superstiții

În tradiţia românească există numeroase practici legate de Bobotează, multe preluate în creştinism din tradiţii anterioare, menite să sporească fertilitatea, să purifice şi să ţină departe forţele răului.

În această zi se recomandă să mănânci neapărat piftie, grâu fiert şi să bei vin roşu, întrucât în ajunul Bobotezei trebuie pregătită o masă asemănătoare celei din Ajunul Crăciunului.

Fetele care vor să îşi vadă ursitul de Bobotează trebuie să îşi lege pe degetul inelar un fir roşu de mătase şi să îşi pună sub pernă busuioc, pentru a-l visa peste noapte.

Pentru a fi ferit de rele tot anul, ideal este să nu te cerţi cu cei dragi în această zi şi să nu dai nimic cu împrumut.

Vrei să afli cât vei trăi? Ei bine, în Ajun de Bobotează se spune că trebuie să iei atâţia cărbuni aprinşi câţi membri are familia şi să îi denumeşti pe fiecare în parte. Se crede că va avea viaţă lungă cel al cărui cărbune se stinge ultimul.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Programul slujbelor de Bobotează și Sfântul Ioan, la Catedrala Mitropolitană din Timișoara

Publicat

pe

Luni, 5 ianuarie – Ajunul Botezului Domnului

07:00 Ceasurile împărătești urmate de Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia

17:00 Pavecernița Mare cu Litia

Marți, 6 ianuarie – Botezul Domnului (Boboteaza – Dumnezeiasca Arătare)

07:45 Utrenia

09:30 Sfânta Liturghie arhierească urmată de Slujba Sfințirii Mari a apei (Agheasma Mare)

17:00 Vecernia și Litia

Miercuri, 7 ianuarie – Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului

08:00 Utrenia

10:00 Sfânta Liturghie

17:00 Vecernia

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite