Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Spiritualitate

Mănăstirea Prislop, locul în care au existat făcătorii de minuni

Publicat

pe

Mănăstirea Prislop este un loc binecuvântat în care martorii spun că au văzut minuni, iar pelerinii sunt mereu atrași de această așezare.

 

La mănăstirea Prislop sunt mereu pelerini în căutarea de alinare, de liniște, de răspunsuri și rezolvări la diferite probleme. Toată lumea vine aici plină de speranță.

 

Mănăstirea din Munții Retezat

 

Mănăstirea Prislop este o mănăstire din România situată în apropierea satului Silvașu de Sus, județul Hunedoara. Este situată la circa 30 de kilometri mai spre sud de Hunedoara și aproximativ 10 kilometri sud de Hațeg.

 

Ea mai este cunoscută și sub denumirea de Silvaș, după satul în care se află și poartă hramul Sfântul Evanghelist Ioan și a Sfintei Cruci.

 

La mănăstire se mai prăznuiesc 13 septembrie – Sfântul Ioan de la Prislop, 28 noiembrie – ziua de pomenire a părintelui Arsenie Boca, şi 26 decembrie – Sfântul Nicodim.

 

Lăcașul a fost ridicat de Sfântul Nicodiim

 

Sfântul Nicodim a venit din Țara Românească, unde ctitorise Mănăstirile Tismana și Vodița. Prislop a fost construită în același stil – triconc, cu turla pe naos, arhitectură specifică bisericilor din acele vremuri.

 

Mănăstirea a fost rezidită din temelii, tot din piatră, și în plan triconic de Domnița Zamfira, refugiată în Transilvania după moartea tatălui său, Moise Vodă, domn al Țării Românești, decedat în anul 1530. Prislop adăpostește piatra funerară a domniței.

 

În secolul al XVIII-lea a fost mănăstire greco-catolică.  În secolul al XIX-lea era aproape pustie și administrată de preoți de mir. A fost trecută la ortodocși în 1948, iar după 1975 a existat ca lăcaș mănăstiresc.

 

Mănăstirea Prislop, locul în care au existat făcătorii de minuni

 

La mănăstire a trăit Ioan, un sihastru sfânt din comuna Silvașu de Sus. A devenit aici călugăr, dorind să-i urmeze modelul lui Nicodim, și și-a săpat o peșteră într-o stâncă. loc în care a stat până la moarte. A fost ucis de un vânător care l-a confundat cu un animal sălbatic, în peștera sa. A fost proslăvit ca făcător de minuni și a fost numit Sfântul Ioan de la Prislop. După Sfântul Nicodim și Ioan Sihastrul, aici a trăit și părintele Arsenie Boca, timp de 41 de ani. A pictat fresce şi icoane deosebit de valoroase.

 

Mănăstire transformată în azil de bătrâni

 

În 1959, printr-un decret, călugării sunt scoși din mănăstiri, iar Prislopul ajunge cămin de bătrâni. Călugărului Arsenie i se interzice să mai slujească.

 

Aici, rugăciunile primesc răspuns

 

Mii de pelerini vin la Prislop pentru a se ruga și a atinge crucea lui Arsenie Boca. Nu există om care să nu fi auzit de numele său sau care să se fi rugat la mormântul acestuia și să nu fi primit ajutorul dorit. Ca un loc încărcat energetic, pelerinii mărturisesc că după ce pășesc pe acest tărâm pleacă cu mult mai liniștiți și cu multă speranță.

 

Icoana Maicii Domnului și Peștera Sf. Ioan de la Prislop sunt făcătoare de minuni

 

De aproape șapte secole, Prislop reprezintă unul din cele mai importante așezăminte religioase ortodoxe din Transilvania, biserica sa, ce datează din secolul al XVI-lea, fiind declarată monument istoric.

 

Sursa: Libertatea pentru femei

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spiritualitate

CANONIZARE. 16 sfinți noi în Calendarul Ortodox. Printre ei, Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop

Publicat

pe

Proclamarea celor 16 sfinți canonizați anul trecut a avut loc marți la Catedrala Patriarhală în prezența Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Evenimentul istoric a avut loc la finalul Sfintei Liturghii oficiate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel de aniversarea Centenarului Patriarhiei Române.

La slujbă au participat și membrii Adunării Naționale Bisericești, iar pe Dealul Mitropoliei au fost prezenți sute de credincioși.

Tomosul Sinodal pentru proclamarea sfinților a fost citit de Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul, Secretarul Sfântului Sinod.

„Bucurie mare vestește astăzi fiilor săi Biserica noastră dreptmăritoare, la aniversarea Centenarului Patriarhiei Române, hotărând ca în calendarul sfinților să fie așezați oamenii bineplăcuți lui Dumnezeu din poporul român”.

Preasfinția Sa a citit numele celor 16 sfinți și datele în care vor fi pomeniți.

„Acești plăcuți ai lui Dumnezeu au avut o viață încununată de rugăciuni, de post, pocăință, smerenie și dragoste, ajungând la desăvârșire. Unii dintre ei au plătit cu viața mărturisirea lor de credință, fiind încununați cu slăvite cununi mucenicești. Alții au trăit un martiriu continuu, nesângeros, răbdând temnițe torturi și nenumărate umilințe, iar după eliberare au fost în continuare prigoniți de cei fără de Dumnezeu”, se arată în textul sinodal.

„Nici necazul, nici strâmtoarea, nici foametea, nici lipsa de îmbrăcăminte, nici primejdia nu i-a despărțit pe ei de dragostea lui Hristos, în toate acestea arătându-se mai mult decât biruitori prin Hristos care i-a iubit”.

După citirea actului sinodal, au fost prezentate icoanele cu noii sfinți, iar Grupul Psaltic Tronos a cântat troparele acestora.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat că cei 16 sfinți sunt „rodul cel mai de preț pe care Biserica noastră l-a adus în acest răstimp de 100 de ani, deoarece prin ei se arată, mai intens, lucrarea tainică a harului Duhului Sfânt în Biserica Ortodoxă Română”.

„Acești slujitori au fost canonizați sau înscrişi în calendarul Bisericii fiindcă au fost constatate în viața lor semnele sfințeniei: ortodoxia credinţei, viaţa sfântă de pocăinţă şi rugăciune, iubire smerită şi milostivă faţă de aproapele, mărturisirea jertfelnică a credinţei, iar uneori chiar facerea de minuni, precum și evlavia poporului faţă de ei”.

„Canonizarea lor este un act de recunoaștere a sfințeniei vieții lor, care transcende orice context politic, subliniind faptul că adevărata mărturisire creștină nu susține ideologii lumești trecătoare, ci valorile eterne ale credinței și iubirii de Dumnezeu”, a explicat Preafericirea Sa.

„Centenarul Patriarhiei Române este așadar un moment de sfântă bucurie și recunoștință pentru întreaga Ortodoxie românească. Privind retrospectiv, vedem nu doar o istorie bogată, ci și o moștenire spirituală profundă, lăsată de înaintașii noștri – patriarhi, ierarhi, preoți, monahi și credincioși mireni, care au apărat și transmis credința ortodoxă de-a lungul timpului”, a conchis Părintele Patriarh.

În continuare, Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale și Meridionale a oficiat o Slujbă de Te Deum pentru aniversarea Centenarului Patriarhiei Române.

Iată care sunt cei 16 sfinți canonizați marți și data la care vor fi sărbătoriți:

Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, starețul Mănăstirii Antim din București, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, cu cinstire în ziua de 16 septembrie;

Părintele Dumitru Stăniloae, profesor de teologie la Sibiu și la București, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cu cinstire în ziua de 4 octombrie;

Părintele Constantin Sârbu, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, cu cinstire în ziua de 23 octombrie;

Părintele protosinghel Arsenie Boca, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie;

Părintele Ilie Lăcătușu, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, cu cinstire în ziua de 22 iulie;

Părintele ieroschimonah Paisie Olaru, duhovnicul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;

Părintele arhimandrit Cleopa Ilie, starețul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;

Părintele arhimandrit Dometie Manolache, cu titulatura: Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu cinstire în ziua de 6 iulie;

Părintele arhimandrit Serafim Popescu, starețul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, cu titulatura: Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, cu cinstire în ziua de 20 decembrie;

Părintele Liviu Galaction Munteanu, profesor de teologie la Cluj-Napoca, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cu cinstire în ziua de 8 martie;

Părintele arhimandrit Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cu cinstire în ziua de 26 decembrie;

Părintele arhimandrit Visarion Toia, starețul Mănăstirii Lainici, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, cu cinstire în ziua de 10 noiembrie;

Părintele protosinghel Calistrat Bobu, duhovnic la Mănăstirea Timișeni și la Mănăstirea Vasiova, cu titulatura: Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova, cu cinstire în ziua de 10 mai;

Părintele Ilarion Felea, profesor de teologie la Arad, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cu cinstire în ziua de 18 septembrie;

Părintele protosinghel Iraclie Flocea, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chișinăului, cu titulatura: Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august;

Părintele protoiereu Alexandru Baltaga cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august;

sursa: basilica.ro

Citeste mai mult

Spiritualitate

Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni, noul sfânt al Banatului

Publicat

pe

Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova (1900–1975), canonizat marți, la Catedrala Patriarhală, a fost un vestit preot misionar în Banat.

Era de loc din Burdujeni (Suceava), iar cu metania din Mănăstirea Sihăstria. În anul 1942 a fost trimis preot misionar în Banat, unde a întemeiat Mănăstirea Timișeni și a înnoit viața monastică de la Săraca, Partoș și Vasiova.

Timp de 33 de ani, părintele Calistrat a fost o făclie mereu aprinsă pentru călugării și credincioșii din Banat. Pentru smerenia și blândețea inimii lui, a primit de la Dumnezeu darul vindecării și al izgonirii duhurilor necurate dintre oameni.

A trecut la Domnul în ziua de Paști a anului 1975.

Despre Sfântul Cuvios Calistrat se știe că cel mai mult iubea biserica şi rugăciunea. Ziua şi noaptea zăbovea în faţa sfântului altar. Săvârşea dumnezeiasca Liturghie cu bucurie şi cutremur, spovedea şi mângâia pe oameni, mărturisea şi apăra dreapta credinţă şi se ruga pentru toţi.

În anul 1942 a fost trimis preot misionar în Banat. Aici a înfiinţat o nouă aşezare călugărească, Mănăstirea de maici din Timişeni (1945), și a înnoit viaţa duhovnicească în Mănăstirile Săraca, Partoş şi Vasiova.

Timp de 33 de ani, părintele Calistrat a fost o făclie mereu aprinsă pentru călugării şi credincioşii din Banat.

Pentru smerenia şi blândeţea inimii lui, a primit de la Dumnezeu darul vindecării şi al izgonirii duhurilor necurate dintre oameni. Că nu puţini din cei care alergau la el primeau sănătate şi mângâiere. Pentru aceea, credincioşii din partea locului îl cinsteau ca pe un adevărat părinte duhovnicesc al Banatului.

În primăvara anului 1975, Protosinghelul Calistrat s-a săvârşit cu pace în ziua Sfintelor Paşti şi a fost îngropat alături de biserica Mănăstirii Vasiova.

(Arhimandritul Ioanichie Bălan, Patericul românesc, Editura Mănăstirea Sihăstria, p. 650)

Sursa: basilica.ro

Citeste mai mult

Spiritualitate

Întâmpinarea Domnului în Biserica Ortodoxă. Ursul anunță dacă vine primăvara

Publicat

pe

La 40 de zile de la mântuitoarea Naştere a Domnului Iisus Hristos, Biserica Ortodoxă cinsteşte aducerea Dumnezeiescului Prunc la templul din Ierusalim, de către Preasfânta Sa Maică şi de către Dreptul Iosif.

La 40 de zile de la Naşterea Domnului, Dreptul Simeon, mişcat fiind de Duhul Sfânt, a venit şi el la templu, unde i s-a împlinit înainte de moarte dorinţa de a-L vedea cu ochii săi pe Mesia.

Iar în Pruncul Cel adus la templu el a văzut mântuirea pe care Dumnezeu a dăruit-o lumii, prin Hristos, Cel plin de lumina harului, mai presus decât toată puterea Legii vechi.

Bucuros de descoperirea Duhului Sfânt, bătrânul Simeon a venit în întâmpinarea Pruncului Iisus şi, luându-L în braţe, plin de recunoştinţă, a cântat minunata sa cântare de preamărire: „Acum liberează pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace; că au văzut ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor, lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă poporului Tău Israel” (Luca 2, 29-32).

Pentru bătrânul Simeon, Hristos-Domnul este Lumina tuturor popoarelor, slava vechiului Israel, dar mai ales a noului Israel, poporul creştinilor. Astăzi, prin glasul bătrânului Simeon, se întâlnesc în templu, Legea veche a slovei cu Legea nouă a Duhului Sfânt.

Mântuitorul împlineşte porunca Legii vechi, în numele nostru al tuturor, ca să ne facă pe toţi liberi faţă de ea, dar ne cheamă totodată să primim Legea cea nouă a harului.

În vreme ce credincioșii respectă Întâmpinarea Domnului, în popor se ține Streneia sau Ziua Ursului. Acum e cumpăna între anotimpul rece și cel cald și se fac predicții calendaristice. Strămoșii puneau schimbarea vremii pe seama felului în care se comportă ursul, zis și Ăl Mare ori Martin. Pentru că erau convinși că în această zi pot căpăta ei înșiși puterea ursului, oamenii se ungeau cu grăsime de urs pe 2 februarie și practicau acest ritual în special asupra copiilor.

Cei ce sufereau de sperieturi erau afumați cu fire din blana de urs. Pentru a prezice cum va fi vremea, trebuia urmărit bârlogul ursului. Dacă afară e soare, ursul iese și, văzându-și umbra se sperie și intră la loc. Asta înseamnă că iarna se prelungește. Dacă e înnorat, ursul nu-și vede umbra și, astfel, rămâne afară, vestind apropierea primăverii. Dacă e vreme frumoasă în ziua de Stretenie, tot așa va fi până la Sfântul Gheorghe.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite