Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Spiritualitate

Mănăstirea Prislop, locul în care au existat făcătorii de minuni

Publicat

pe

Mănăstirea Prislop este un loc binecuvântat în care martorii spun că au văzut minuni, iar pelerinii sunt mereu atrași de această așezare.

 

La mănăstirea Prislop sunt mereu pelerini în căutarea de alinare, de liniște, de răspunsuri și rezolvări la diferite probleme. Toată lumea vine aici plină de speranță.

 

Mănăstirea din Munții Retezat

 

Mănăstirea Prislop este o mănăstire din România situată în apropierea satului Silvașu de Sus, județul Hunedoara. Este situată la circa 30 de kilometri mai spre sud de Hunedoara și aproximativ 10 kilometri sud de Hațeg.

 

Ea mai este cunoscută și sub denumirea de Silvaș, după satul în care se află și poartă hramul Sfântul Evanghelist Ioan și a Sfintei Cruci.

 

La mănăstire se mai prăznuiesc 13 septembrie – Sfântul Ioan de la Prislop, 28 noiembrie – ziua de pomenire a părintelui Arsenie Boca, şi 26 decembrie – Sfântul Nicodim.

 

Lăcașul a fost ridicat de Sfântul Nicodiim

 

Sfântul Nicodim a venit din Țara Românească, unde ctitorise Mănăstirile Tismana și Vodița. Prislop a fost construită în același stil – triconc, cu turla pe naos, arhitectură specifică bisericilor din acele vremuri.

 

Mănăstirea a fost rezidită din temelii, tot din piatră, și în plan triconic de Domnița Zamfira, refugiată în Transilvania după moartea tatălui său, Moise Vodă, domn al Țării Românești, decedat în anul 1530. Prislop adăpostește piatra funerară a domniței.

 

În secolul al XVIII-lea a fost mănăstire greco-catolică.  În secolul al XIX-lea era aproape pustie și administrată de preoți de mir. A fost trecută la ortodocși în 1948, iar după 1975 a existat ca lăcaș mănăstiresc.

 

Mănăstirea Prislop, locul în care au existat făcătorii de minuni

 

La mănăstire a trăit Ioan, un sihastru sfânt din comuna Silvașu de Sus. A devenit aici călugăr, dorind să-i urmeze modelul lui Nicodim, și și-a săpat o peșteră într-o stâncă. loc în care a stat până la moarte. A fost ucis de un vânător care l-a confundat cu un animal sălbatic, în peștera sa. A fost proslăvit ca făcător de minuni și a fost numit Sfântul Ioan de la Prislop. După Sfântul Nicodim și Ioan Sihastrul, aici a trăit și părintele Arsenie Boca, timp de 41 de ani. A pictat fresce şi icoane deosebit de valoroase.

 

Mănăstire transformată în azil de bătrâni

 

În 1959, printr-un decret, călugării sunt scoși din mănăstiri, iar Prislopul ajunge cămin de bătrâni. Călugărului Arsenie i se interzice să mai slujească.

 

Aici, rugăciunile primesc răspuns

 

Mii de pelerini vin la Prislop pentru a se ruga și a atinge crucea lui Arsenie Boca. Nu există om care să nu fi auzit de numele său sau care să se fi rugat la mormântul acestuia și să nu fi primit ajutorul dorit. Ca un loc încărcat energetic, pelerinii mărturisesc că după ce pășesc pe acest tărâm pleacă cu mult mai liniștiți și cu multă speranță.

 

Icoana Maicii Domnului și Peștera Sf. Ioan de la Prislop sunt făcătoare de minuni

 

De aproape șapte secole, Prislop reprezintă unul din cele mai importante așezăminte religioase ortodoxe din Transilvania, biserica sa, ce datează din secolul al XVI-lea, fiind declarată monument istoric.

 

Sursa: Libertatea pentru femei

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Spiritualitate

Ziua Sfântului Ioan Botezătorul încheie sărbătorile de iarnă

Publicat

pe

Creştinii îl consideră pe Sfântul Ioan Botezătorul cel mai mare dintre sfinţi, după Fecioara Maria. În calendarul ortodox, el are trei zile de pomenire: 24 iunie – naşterea sa (sărbătoarea numită Drăgaica sau Sânzienele), 7 ianuarie – ziua Sfântului Ioan ca botezător al Domnului şi 29 august – tăierea capului Sfântului Ioan.

Sfântul Ioan mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.

Potrivit învăţăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos.

Tradiţia spune că, în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. De asemenea, conform tradiţiei populare, după Sfântul Ion „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească.

De Sfântul Ioan, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”. În Bucovina, de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.

În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.

Peste 2 milioane de români îşi serbează onomastica, luni, când este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul.

Cele mai răspândite nume sunt Ioan, Ion, Ionuţ, Ioana, Ionela şi Oana, alături de derivatele lor Nelu, Ivan, Jana, Ionuţa, Nela, Onuţa, Ionelia şi Jan.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Boboteaza – ziua în care toată firea lumească să sfințește

Publicat

pe

Biserica Ortodoxă prăznuieşte în fiecare an, pe 6 ianuarie, Botezul Domnului nostru Iisus Hristos (Boboteaza sau Dumnezeiasca Arătare), zi specială în care firea apelor este sfinţită.

În 5 ianuarie, este Ajunul Botezului Domnului, o zi de post cu ajunare, ca pregătire pentru „împărtăşirea din lumina şi sfinţenia Duhului Sfânt”, zi în care vor fi oficiate mai multe slujbe speciale.

În ziua Botezului Domnului, luni, 6 ianuarie, va fi săvârşită Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și Sfinţirea cea mare a apei.

Agheasma Mare se consumă înainte de a lua anafura, deci pe nemâncate, de la Bobotează, timp de 9 zile, cât ţine praznicul Botezului Domnului

Boboteaza aduce credincioșilor binecuvântarea lui Dumnezeu prin Agheasma Mare, care în aceste zile este luată cu evlavie pentru gustare și binecuvântarea caselor, spre tămăduirea și sfințirea întregii făpturi.

Despre raţiunile pentru care Hristos-Domnul S-a botezat în Iordan de către Ioan Botezătorul ne vorbeşte deosebit de sugestiv Sfântul Ioan Gură de Aur: „Pentru aceasta S-a botezat Hristos, ca să arate că împlineşte toată Legea. Acestea sunt pricinile Botezului Domnului. De aceea şi Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de porumbel, căci acolo unde-i împăcarea cu Dumnezeu, acolo-i şi porumbelul. La corabia lui Noe a venit o porumbiţă cu o ramură de măslin, semn al iubirii de oameni a lui Dumnezeu şi al scăpării de potop; aici, la Botez, vine Duhul, în chip de porumbel, nu în trup de porumbel – trebuie ştiut bine lucrul acesta – ca să vestească lumii mila lui Dumnezeu, dar în acelaşi timp să arate că un om duhovnicesc trebuie să fie fără viclenie, fără răutate şi curat (…). Corabia aceea a lui Noe, după ce s-a terminat potopul, a rămas pe pământ; Corabia aceasta, după ce ne-a adus pacea cu Dumnezeu, a fost răpită în cer şi Trupul acela neîntinat şi neprihănit este acum la dreapta Tatălui. Toate acestea le-a lucrat Hristos-Domnul ca să avem parte de bunătăţile cele veşnice”1 (Cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur la praznicul Botezului Domnului). (sursa: basilica.ro)
Iată ce tradiții și superstiții se practică în popor în această zi sfântă!

Tradiții și superstiții

În tradiţia românească există numeroase practici legate de Bobotează, multe preluate în creştinism din tradiţii anterioare, menite să sporească fertilitatea, să purifice şi să ţină departe forţele răului.

În această zi se recomandă să mănânci neapărat piftie, grâu fiert şi să bei vin roşu, întrucât în ajunul Bobotezei trebuie pregătită o masă asemănătoare celei din Ajunul Crăciunului.

Fetele care vor să îşi vadă ursitul de Bobotează trebuie să îşi lege pe degetul inelar un fir roşu de mătase şi să îşi pună sub pernă busuioc, pentru a-l visa peste noapte.

Pentru a fi ferit de rele tot anul, ideal este să nu te cerţi cu cei dragi în această zi şi să nu dai nimic cu împrumut.

Vrei să afli cât vei trăi? Ei bine, în Ajun de Bobotează se spune că trebuie să iei atâţia cărbuni aprinşi câţi membri are familia şi să îi denumeşti pe fiecare în parte. Se crede că va avea viaţă lungă cel al cărui cărbune se stinge ultimul.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Programul slujbelor de Bobotează și Sfântul Ioan, la Catedrala Mitropolitană din Timișoara

Publicat

pe

Luni, 5 ianuarie – Ajunul Botezului Domnului

07:00 Ceasurile împărătești urmate de Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia

17:00 Pavecernița Mare cu Litia

Marți, 6 ianuarie – Botezul Domnului (Boboteaza – Dumnezeiasca Arătare)

07:45 Utrenia

09:30 Sfânta Liturghie arhierească urmată de Slujba Sfințirii Mari a apei (Agheasma Mare)

17:00 Vecernia și Litia

Miercuri, 7 ianuarie – Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului

08:00 Utrenia

10:00 Sfânta Liturghie

17:00 Vecernia

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite