Ne găsiți și pe:

Spiritualitate

Sărbătoare la Catedrala Mitropolitană din Timișoara. Praznicul Sfinților Trei Ierarhi

Publicat

pe

La sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, Catedrala mitropolitană din Timişoara îmbracă haine de sărbătoare.

Credincioșii timișoreni sunt așteptați să participe la momentele liturgice ce vor marca hramul istoric al monumentalului lăcaș de cult.

În ziua sărbătorii, începând cu ora 07:30 se va săvârși Slujba Utreniei, după care va avea loc Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, ce va fi oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului, împreună cu un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi.

În cadrul slujbei, se vor înălța rugăciuni atât pentru ctitorii Catedralei mitropolitane, cât şi pentru vrednicii înaintaşi pe scaunul mitropolitan al Banatului, Mitropoliţii Vasile Lăzărescu şi Nicolae Corneanu.

Despre Sfinții Trei Ierarhi

Pe aceşti trei Sfinţi Părinţi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur îi cinstim astăzi laolaltă, ca pe nişte mari învăţători şi păstori prealuminaţi ai Bisericii lui Hristos. Faptele lor pline de sfinţenie, precum şi învăţăturile lor alcătuiesc dreptarele Ortodoxiei.

Vieţile lor sunt istorisite la zilele în care Biserica îi pomeneşte pe fiecare dintre ei. Astfel, viaţa Sfântului Vasile o găsim pe larg în ziua de 1 ianuarie, viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur la 13 noiembrie şi la 27 ianuarie, iar viaţa Sfântului Grigorie Teologul la 25 ianuarie.

Sfinţii Trei Ierarhi au trăit cam în aceeaşi perioadă, adică în secolul al 4-lea, şi au dus o luptă grea şi neîncetată împotriva ereziilor care erau în acea vreme. Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul Ioan Gură de Aur s-au străduit cu înfrumuseţarea şi desăvârşirea Sfintei Liturghii din timpul lor, lăsând Bisericii Răsăritene cele două Liturghii care le poartă numele.

Sfântul Grigorie Teologul şi-a câştigat renumele de Cuvântătorul de Dumnezeu, el rostind Cele cinci Cuvântări Teologice, adevărate capodopere teologice şi literare ale creştinătăţii. Pentru că în timpul împăratului Alexie I Comnenul (1081-1118) s-a făcut dezbinare între credincioşi privind importanţa fiecăruia dintre cei trei sfinţi, Episcopul Ioan al Evhaitelor a propus ca ei să aibă şi o zi specială de prăznuire.

Astfel, oamenii nu s-ar mai fi întrebat care dintre cei trei sfinţi este mai mare sau mai vrednic de cinstire. Atunci a fost stabilită data de 30 ianuarie ca zi de pomenire a celor trei sfinţi ierarhi. Tot astăzi facem pomenirea Sfântului Ipolit, Episcopul Romei, care a trăit în secolul al 3-lea. Acesta, împreună cu Censurin, sfetnic împărătesc, Savin şi Aura fecioara, dar şi cu alţi 20 de mucenici L-au mărturisit pe Hristos cu mult curaj şi pentru aceasta au fost omorâţi de păgâni, primind astfel cununa muceniciei, în timpul persecuţiilor din acel veac. (sursa: ziarullumina.ro)

Spiritualitate

Schit cu hramul „Izvorul Tămăduirii“, construit în apropiere de un sit arheologic, în județul Arad. Cum se pot face donații

Publicat

pe

Permanența Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Aradului a aprobat înființarea unui nou schit, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, în localitatea Frumușeni, județul Arad, în apropiere de situl arheologic cunoscut sub denumirea „Mănăstirea Bizere”.

Anunțul a fost făcut joi, 20 ianuarie, în cadrul întrunirii Sinaxei monahale a Eparhiei.

Protosinghelul Iustin Popovici, cunoscut credincioșilor din vestul țării de la Mănăstirea Hodoș-Bodrog, a fost numit reprezentant și împuternicit legal al Schitului înaintea instanțelor judecătorești, a tuturor unităților administrative și față de terți, informează Arhiepiscopia Aradului.

În cadrul Sinaxei, Părintele Iustin Popovici, Consilier cultural la Centrul Eparhial Arad, a afirmat, printre alte detalii tehnice în legătură cu sfântul așezământ, că Sinodul Mitropoliei Banatului a recomandat Arhiepiscopiei Aradului ca așezământul monahal să fie subordonat direct Centrului Eparhial.

„Terenul aferent acestui așezământ va fi donat Centrului Eparhial Arad prin intermediul căruia se vor derula toate procedurile privind obținerea documentelor necesare, precum și lucrările de construire. După ce așezământul va fi ridicat și va avea biserică și obștea monahală, Arhiepiscopia Aradului poate solicita Sinodului Mitropolitan transformarea sa în mănăstire”, a detaliat Protos. Iustin Popovici.

Hramul schitului „Izvorul Tămăduirii“ a fost ales deoarece România și întreaga lume traversează una dintre cele maigrele perioade din istorie, pandemia de Coronavirus, iar acum, mai mult ca niciodată, oamenii au nevoie de rugăciune și îndrumare spirituală.

Schitul se va construi în apropierea unui sit arheologic de importanță națională, Mănăstirea Bizere. Acolo a existat, în jurul secolului 9, un lăcaș de cult bizantin care a devenit în secolul 12 mănăstire catolică benedictină ce a avut în jurul ei un complex arhitectural impozant.

Așezământul, aflat în stadiul de proiect, pune la dispoziție un cont bancar pentru donații:

Beneficiar: Arhiepiscopia Aradului 
IBAN: RO40 RNCB 0016 0054 4098 0042
BCR, Sucursala Arad

Foto: Arhiepiscopia Aradului

Citeste mai mult

Spiritualitate

Ziua Sfântului Ioan Botezătorul încheie sărbătorile de iarnă

Publicat

pe

Creştinii îl consideră pe Sfântul Ioan Botezătorul cel mai mare dintre sfinţi, după Fecioara Maria. În calendarul ortodox, el are trei zile de pomenire: 24 iunie – naşterea sa (sărbătoarea numită Drăgaica sau Sânzienele), 7 ianuarie – ziua Sfântului Ioan ca botezător al Domnului şi 29 august – tăierea capului Sfântului Ioan.

Sfântul Ioan mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.

Potrivit învăţăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos.

Tradiţia spune că, în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. De asemenea, conform tradiţiei populare, după Sfântul Ion „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească.

De Sfântul Ioan, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”. În Bucovina, de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.

În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.

Peste 2 milioane de români îşi serbează onomastica, luni, când este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul.

Cele mai răspândite nume sunt Ioan, Ion, Ionuţ, Ioana, Ionela şi Oana, alături de derivatele lor Nelu, Ivan, Jana, Ionuţa, Nela, Onuţa, Ionelia şi Jan.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Boboteaza – ziua în care toată firea lumească să sfințește

Publicat

pe

Biserica Ortodoxă prăznuieşte în fiecare an, pe 6 ianuarie, Botezul Domnului nostru Iisus Hristos (Boboteaza sau Dumnezeiasca Arătare), zi specială în care firea apelor este sfinţită.

În 5 ianuarie, este Ajunul Botezului Domnului, o zi de post cu ajunare, ca pregătire pentru „împărtăşirea din lumina şi sfinţenia Duhului Sfânt”, zi în care vor fi oficiate mai multe slujbe speciale.

În ziua Botezului Domnului, luni, 6 ianuarie, va fi săvârşită Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și Sfinţirea cea mare a apei.

Agheasma Mare se consumă înainte de a lua anafura, deci pe nemâncate, de la Bobotează, timp de 9 zile, cât ţine praznicul Botezului Domnului

Boboteaza aduce credincioșilor binecuvântarea lui Dumnezeu prin Agheasma Mare, care în aceste zile este luată cu evlavie pentru gustare și binecuvântarea caselor, spre tămăduirea și sfințirea întregii făpturi.

Despre raţiunile pentru care Hristos-Domnul S-a botezat în Iordan de către Ioan Botezătorul ne vorbeşte deosebit de sugestiv Sfântul Ioan Gură de Aur: „Pentru aceasta S-a botezat Hristos, ca să arate că împlineşte toată Legea. Acestea sunt pricinile Botezului Domnului. De aceea şi Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de porumbel, căci acolo unde-i împăcarea cu Dumnezeu, acolo-i şi porumbelul. La corabia lui Noe a venit o porumbiţă cu o ramură de măslin, semn al iubirii de oameni a lui Dumnezeu şi al scăpării de potop; aici, la Botez, vine Duhul, în chip de porumbel, nu în trup de porumbel – trebuie ştiut bine lucrul acesta – ca să vestească lumii mila lui Dumnezeu, dar în acelaşi timp să arate că un om duhovnicesc trebuie să fie fără viclenie, fără răutate şi curat (…). Corabia aceea a lui Noe, după ce s-a terminat potopul, a rămas pe pământ; Corabia aceasta, după ce ne-a adus pacea cu Dumnezeu, a fost răpită în cer şi Trupul acela neîntinat şi neprihănit este acum la dreapta Tatălui. Toate acestea le-a lucrat Hristos-Domnul ca să avem parte de bunătăţile cele veşnice”1 (Cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur la praznicul Botezului Domnului). (sursa: basilica.ro)
Iată ce tradiții și superstiții se practică în popor în această zi sfântă!

Tradiții și superstiții

În tradiţia românească există numeroase practici legate de Bobotează, multe preluate în creştinism din tradiţii anterioare, menite să sporească fertilitatea, să purifice şi să ţină departe forţele răului.

În această zi se recomandă să mănânci neapărat piftie, grâu fiert şi să bei vin roşu, întrucât în ajunul Bobotezei trebuie pregătită o masă asemănătoare celei din Ajunul Crăciunului.

Fetele care vor să îşi vadă ursitul de Bobotează trebuie să îşi lege pe degetul inelar un fir roşu de mătase şi să îşi pună sub pernă busuioc, pentru a-l visa peste noapte.

Pentru a fi ferit de rele tot anul, ideal este să nu te cerţi cu cei dragi în această zi şi să nu dai nimic cu împrumut.

Vrei să afli cât vei trăi? Ei bine, în Ajun de Bobotează se spune că trebuie să iei atâţia cărbuni aprinşi câţi membri are familia şi să îi denumeşti pe fiecare în parte. Se crede că va avea viaţă lungă cel al cărui cărbune se stinge ultimul.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite