Ne găsiți și pe:

Timp Liber

Te plângi că ziua e prea scurtă? Specialiștii spun cum să faci să ai timp suficient

Publicat

pe

Adeseori ne plângem că timpul nostru este limitat, că nu mai avem timp de familie, să ne bucurăm de viaţă, nu mai avem timp să facem sport, să mănâncăm şi chiar să dormim.

În opinia cunoscutului profesor român de yoga Dana Ţupa, nu timpul este principalul vinovat pentru neajunsurile noastre, ci felul în care reuşim să îl gestionăm.

“S-a creat un mit greşit referitor la timp, unele teorii, mai mult sau mai puțin demonstrate științific, care spun că timpul s-a scurtat, că trăim de fapt 16 ore într-o zi şi nu 24 de ore. În realitate, timpul este un indicator relativ, care se mişcă în funcţie de viteza noastră. Sunt tot mai mulţi oameni care compară trecerea timpului de acum 20 de ani cu timpul din prezent şi găsesc multe discrepanţe, însă adevărul este că în prezent ne trăim viaţa într-un ritm mult mai alert şi ne supraîncărcăm cu sarcini. Din această cauză, tot mai mulţi oameni experimentează depresia şi anxietatea, iar acestea sunt principalele cauze pentru care uităm pur şi simplu de noi. Atât timp cât nu suntem conştienţi de noi, timpul va trece aproape fără să-l simţim. Noi dăm viteză timpului sau îl încetinim, nu timpul accelerează sau decelerează independent de acţiunile noastre”, explică profesorul internaţional de yoga Dana Ţupa, fondatorul PURNA Yoga Academy – prima şcoală de yoga din România acreditată de Yoga Alliance International din Statele Unite.

În acelaşi timp, specialistul consideră că există 4 strategii foarte eficiente prin care putem “dresa” timpul nostru, astfel încât să ne putem bucura şi de momentele frumoase din viaţă.

“Mănâncă-ți broasca!” Tendința obișnuită de a amâna sau mai degrabă, de a lăsa la urmă cele mai grele sau neplăcute sarcini, creează întotdeauna stresuri la nivel mental, avem senzația că timpul se scurtează, presiunile diverse tind să se acumuleze, iar atunci când apare termenul final de predare a proiectelor sau îndeplinirea sarcinilor, suntem sub un adevărat stres, lipsiți cel mai adesea de energie și ineficienți. “Conceptul de a-ți mânca broasca, metaforic vorbind evident, presupune să începi exact și fix cu ceea ce nu îți place, oricât de greu ar fi, mai ales dacă nu ai cum să scapi de acea sarcină. Împlinirea acelui obiectiv prioritar va crea senzația de dilatare a timpului, iar efectele la nivel mental-emoțional, vor fi întotdeauna bune, generând o buclă de feedback pozitiv, mărind încrederea în sine, voința și anduranța la stres. Atunci când lăsăm sarcinile nerezolvate, un volum tot mai mare de muncă ne va acapara timpul liber. Dacă nu reuşim să ne prioritizăm sarcinile şi să le rezolvăm imediat, fără să ne gândim că le putem face şi mâine, atunci ne va rămâne suficient timp şi pentru familie, plimbări sau o cină romantică pe malul mării. Ca să ne mobilizăm şi să rezolvăm o sarcină imediat, ne putem imagina ce am putea rata după aceea, dacă nu ne finalizăm la timp treaba”, declară profesorul de yoga Dana Ţupa.

Învaţă să împarţi sarcinile cu alţii! Cu toate că ni se servesc mereu maxime conform cărora oamenii au resurse nelimitate, adevărul este că un om nu poate ţine pe umeri “greutăţile universului”. „Trebuie să învăţăm că nu trebuie noi să rezolvăm singuri probleme, ci putem să ne împărţim sarcinile cu alţi colegi sau angajaţi. Munca în echipa, prin împărţirea sarcinilor, ne va scuti de o viaţă fără timp liber. Când ni se cere agresiv să facem un lucru important, putem răspunde că facem cu mare drag acest serviciu împreună. Astfel vom stabili încă de la început relaţiile de putere, iar persoana respectivă va simţi că ţinem foarte mult la timpul nostru”, explică profesorul de yoga Dana Ţupa.

Alocă-ţi fiecare weekend pentru tine şi familie! „Acum două decenii, oamenii erau mai fericiţi deoarece se bucurau din plin de timpul liber. Weekend-urile erau exclusiv ale lor şi îşi planificau programul astfel încât să uite de probleme şi să-şi reechilibreze emoţiile. Prin această metodă, depresiile erau evitate, iar stările de anxietate nu aveau timp să se instaleze. În ziua de azi, oamenii lucrează şi în weekend-uri, crezând că în aceste două zile vor rezolva ce nu au reuşit în cele 5 zile lucrătoare. Adevărul este că, în timp, din cauza stresului acumulat, randamentul va scădea considerabil, iar zilele de sâmbătă şi duminică lucrate nu vor aduce niciun beneficiu nici la locul de muncă, dar nici în viaţa personală”, spune profesorul de yoga Dana Ţupa.

Practică yoga sau meditația și trăieşte momentul de ACUM! ’’De-a lungul secolelor, înțelepții au vorbit adeseori despre importanța de a trăi în momentul prezent, întrucât omul este obișnuit să se raporteze fie la experiențele trecute, fie să proiecteze în viitor, uitând de sine și de schimbările pe care le poate face în prezent, în viața sa. Buddha spunea: “Dacă vrei să știi cum ți-a fost trecutul, uită-te în prezent! Iar dacă vrei să știi cum îți va fi viitorul, atunci uită-te în prezent!’’ Atât yoga, cât și meditația, prezintă tehnici de la simplu la complex, pentru a reuși să te conectezi mai bine cu tine. Orice proiecție în trecut sau viitor, aduce cu sine energia respectivă, cumulată cu emoțiile asociate. Și cum trecutul nu îl mai putem schimba, devine inutil să ne focalizăm asupra lui, la fel cum, viitorul este modelabil și prin urmare, incert. Practic, singurul pe care putem acționa este chiar momentul prezent, pe care îl putem savura, trăi, experimenta pe deplin, prin observare, mișcare, simțire, într-un timp dedicat special nouă înșine”, conchide profesorul internaţional de yoga Dana Ţupa, fondatorul PURNA Yoga Academy – prima şcoală de yoga din România acreditată de Yoga Alliance International din Statele Unite.

Dana Ţupa este Expert Yoga Teacher din România acreditat la Yoga Alliance  International USA cu cea mai înalta calificare, E-RYT500. Este şi Fondatorul PURNA Yoga Academy, prima şcoală de yoga din România acreditată la acelaşi for internaţional, şcoală care a scos, în 2014, primii instructori yoga din România, acreditaţi internaţional.

Spiritualitate

Sărbătoare. Creștinii îl prăznuiesc pe Sfântul Andrei, ocrotitorul României

Publicat

pe

Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, este sărbătorit în fiecare an,  în 30 noiembrie, în Biserica Ortodoxă.

În România, Sfântul Andrei se bucură de o cinstire deosebită, fiind considerat Apostolul românilor sau creștinătorul poporului român. De aceea, numeroase mănăstiri și biserici de mir l-au luat ca ocrotitor și îl prăznuiesc în fiecare an, organizând ample evenimente religioase și culturale, sfântul fiind ocrotitorul românilor de pretutindeni.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în anul 1995 ca ziua Sfântului Apostol Andrei să fie însemnată cu cruce roșie în calendarul bisericesc, iar în 1997 a fost proclamat Ocrotitorul României.

Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare națională bisericească, ca urmare a hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001.

Datorită evlaviei pe care o au credincioșii ortodocși români față de Sfântul Apostol Andrei, a fost ales drept ocrotitor al Catedralei Mântuirii Neamului, fiind cel de-al doilea hram.

Moaștele sale au fost aduse pentru prima dată în țara noastră la Iași, în anul 1996. De numele Sfântului Apostol Andrei este legată și originea Bisericii dreptmăritoare din România. Din mărturiile istoricilor și din Sfânta Tradiție reiese că Sfântul Andrei este și primul propovăduitor al Evangheliei la strămoșii noștri daco-romani. Deci, creștinismul românesc are origine apostolică.

Sfântului i-au fost încredințate spre evanghelizare ținuturile din preajma Mării Negre. Este cert că în drumul său Apostolul Întâi chemat a predicat Evanghelia atât în sudul Basarabiei, cât și în Sciția Mică (Dobrogea de azi).

Numai astfel se explică faptul că primul centru episcopal cunoscut pe teritoriul țării noastre a fost la Tomis. De asemenea, tradițiile și obiceiurile populare românești consideră pe Sfântul Andrei ca un părinte spiritual al neamului nostru, ziua de 30 noiembrie fiind însoțită la români de bogate și semnificative elemente folclorice.

La noi în țară se află peştera Sfântului Apostol Andrei, fiind cea mai veche biserică creştină de pe teritoriul României, și considerată Bethleemul creştinismului românesc.

Peştera Sfântului Apostol Andrei este aşezată într-o poiană din pădurea Migilet, din marginea localităţii Ion Corvin, judeţul Constanța, în vechea provincie romană Scythia Minor, la numai câţiva kilometri de cetatea antică Adamclisi şi de monumentul Tropaeum Traiani. Tradiţia şi unele descoperiri arheologice acreditează această peşteră ca fiind locul în care, pentru o perioadă de timp, a locuit însuşi Apostolul Andrei, ajuns pe meleagurile strămoşilor noştri geto-daci în misiunea lui de propovăduire a Evangheliei.

Prin Legea nr. 147 din 23 iulie 2012, adoptată de Senatul României în 23 noiembrie 2011 și de Camera Deputaților în 26 iunie 2012, iar apoi promulgată prin Decretul nr. 517/20 iulie 2012 al președintelui României, ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, a fost consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Peste 700.000 români își aniversează ziua onomastică de Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Creştinii prăznuiesc Intrarea Maicii Domnului în Biserică

Publicat

pe

Sărbătoarea creştină este cunoscută în popor sub denumirea de Vovidenia sau Ovedenia. Este prima mare sărbătoare din postul Crăciunului. Cei care ţin post au voie să mănâce peşte în această zi.

Ioachim şi Ana nu aveau copii, asa că L-au rugat pe Dumnezeu să îi facă părinţi. Ei au făgăduit că dacă vor avea un copil îl vor duce la templu şi îl vor închina Lui. Un înger le-a vestit că vor avea o fată, pe care o vor numi Maria. Sfinţii Ioachim şi Ana nu au uitat de promisiunea făcută lui Dumnezeu şi la trei ani de la naşterea Maicii Domnului, au dus-o pe fiica lor la templu. Au fost întâmpinaţi de marele preot Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul, care a dus-o pe Maria în cea mai sfântă încăpere din Biserica, unde a stat până la vârsta de 15 ani.

În unele locuri, astăzi, copiii pun crengi de măr în vase cu apă şi le folosesc în noaptea de Anul Nou drept sorcove.

În credinţa populară se spune că dacă nuieluşa Sfântului Nicolae, care trebuie să fie din măr, înfloreşte până la sărbătoarea Naşterii Domnului, înseamnă că Sfântul l-a iertat pe cel pedepsit cu ea.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Postul Crăciunului – timp al bucuriei duhovnicești. Să sporim rugăciunea și faptele bune!

Publicat

pe

Anul acesta, Postul Naşterii Domnului sau al Crăciunului începe duminică, 14 noiembrie, şi ţine până în 24 decembrie, inclusiv. Postul a fost rânduit pentru folosul duhovnicesc al omului, spune Sfântul Ioan Gură de Aur.

În această perioadă duhovnicească suntem chemați prin postire și pocăință la întâlnirea cu Hristos Care Se naște în peștera sărăcăcioasă a Betleemului pentru a lumina peștera întunecată de păcate a sufletului nostru. Această perioadă este una de pregătire nu numai trupească, ci mai ales sufletească, pentru a pătrunde în taina Nașterii Domnului, începu­tul mântuirii noastre.

Postul Naşterii Domnului ne amintește de postul îndelungat al patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, în așteptarea venirii lui Mesia-Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul (cele 10 porunci), scris pe lespezile de piatră numite Tablele Legii.

Ca vechime acest post datează din secolele IV-V, iar ca formă actuală îl avem uniformizat de Sinodul local din Constantinopol din anul 1166. Pe întreaga durată a Postului Naşterii Domnului nu se consumă carne, produse lactate şi ouă. Este însă dezlegare la peşte în anumite zile. Se mănâncă untdelemn și se face dezlegare la vin în datele de 16, 22, 23, 24, 25 și 30 noiembrie, dar și pe 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 și 20 decembrie, dacă aceste zile cad lunea, miercurea sau vinerea, deoarece în aceste zile Biserica prăznuiește Sfinții mai importanți.

Postul Crăciunului este un timp al bucuriei duhovniceşti, în care un loc aparte îl ocupă colindele noastre tradiţionale, ce ne vestesc Naşterea Domnului. La capătul acestei perioade de desă­vârşire prin post şi rugăciune ne aşteaptă bucuria Darului pe care ni-L face Dumnezeu Tatăl, Care Îl dăruieşte lumii pe Dumnezeu Fiul, Domnul nostru Iisus Hristos, Care Se naşte pentru mântuirea noastră.

Timp de 40 de zile, credincioşii respectă o serie de reguli stabilite pentru această perioadă ce amintește de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aşteaptă să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Creștinii primesc astfel Cuvântul lui Dumnezeu, întrupat şi născut din Fecioara Maria.

Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament. Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.

În 15 noiembrie, este Lăsatul secului. Se spune că este mai întâi de toate un îndemn la reculegere, la reînnoirea vieţii prin lăsarea păcatelor şi a preocupărilor deşarte şi prin întoarcerea spre Dumnezeu. Pe vremuri, în această zi se făceau mari petreceri în familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prăjituri și vin. Femeile își “dezinfectau” vasele de lut și lingurile de lemn cu cenușă, deoarece vreme de 40 de zile, în acele vase nu se mai gătea nimic cu carne sau lapte.

Postul reprezintă timp de rugăciune, căinţă şi mărturisire a păcatelor de înfrânare, răbdare şi mai ales de iertare. Potrivit obiceiurilor religioase, în acest post, credincioşii nu consumă carne, brânză şi ouă, iar lunea, miercurea şi vinerea se prepară mâncare fără ulei şi fără vin. În zilele de marţi şi joi se face dezlegare la untdelemn şi vin.

Începând cu prima zi a postului, nu se mai fac nunţi și nici petreceri până după Anul Nou.

În aceste zile începeau șezătorile, un obicei foarte frumos, care din păcate s-a pierdut. Fetele și femeile se întâlneau seara la cineva acasă pentru a ajuta gazda la torsul lânii, sau la țesut sau pur și simplu să povestească și să cânte.

Dacă în zilele de luni, miercuri şi vineri Biserica Ortodoxă prăznuieşte vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creştinii pot consuma untdelemn şi vin; iar dacă este hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roşie, atunci se face dezlegarea şi la peşte.

Din punct de vedere al alimentaţiei, este un post mai uşor faţă de cel al Paştelui, fiind mai multe zile în care poate fi consumat peşte.

Zilele cu dezlegare la pește din Postul Crăciunului 2022 sunt:

  • luni, 21 noiembrie
  • sâmbătă, 26 noiembrie
  • duminică, 27 noiembrie
  • miercuri, 30 noiembrie
  • sâmbătă, 3 decembrie
  • duminică, 4 decembrie
  • luni, 5 decembrie
  • marți, 6 decembrie
  • sâmbătă, 10 decembrie
  • duminică, 11 decembrie
  • luni, 12 decembrie
  • marți, 13 decembrie
  • sâmbătă, 17 decembrie
  • duminică, 18 decembrie
  • Rugăciunea care se citește în fiecare post, nu numai în cel al Crăciunului este următoarea: “Dumnezeul nostru, nădejdea tutu­­ror marginilor pământului și a celor ce sunt pe mare departe, Cel ce mai înainte ai întocmit, prin Legea Ta cea Veche și Nouă, aceste zile de post, la care ne-ai învrednicit să ajungem acum, pe Tine Te lăudăm și Ție ne rugăm: întărește-ne cu puterea Ta, ca să ne nevoim întru ele cu sârgu­ință, spre mărirea numelui Tău celui sfânt și spre iertarea păca­telor noas­tre, spre omorârea patimilor și biru­­ință asupra păcatului; ca împreună cu Tine răstignindu-ne și îngro­pân­du-ne, să ne ridicăm din faptele cele moarte și să petrecem cu bună­plă­cere înaintea Ta întru toate zilele vieții noastre. Că Ție se cuvine a ne milui și a ne mântui pe noi, Hris­toase, Dum­­­ne­­zeule, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte, și Preasfântului și bu­nului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite