Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

ALEGERI PARLAMENTARE 2020. Peste 18 milioane de români, așteptați la vot

Publicat

pe

Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi duminică la urne în cele peste 18.000 de secţii organizate în ţară pentru a-şi alege reprezentanţii în noul Legislativ.

Senatorii şi deputaţii sunt aleşi prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale.

Votarea în ţară se desfăşoară într-o singură zi – duminică, de la ora 7,00 până la 21,00.

Românii cu domiciliul în străinătate au la dispoziţie 2 zile pentru a-şi exercita votul – sâmbătă şi duminică.

Numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 2 decembrie este de 18.191.396. Numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 740.367. Un număr de 35.808 cetăţeni români din străinătate au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro, iar 3.078 au optat pentru votul la secţia de votare, anunţă AEP.

În ţară sunt organizate 18.802 secţii de votare, peste 1.200 în Bucureşti. În Sectorul 1 sunt 166 de secţii de votare, în Sectorul 2 – 202, în Sectorul 3 – 288, în Sectorul 4 – 184, în Sectorul 5 – 197, iar în Sectorul 6 – 239.

***

Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în ţară în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar în cazul elevilor din şcolile militare.

Potrivit BEC, alegătorul care deţine un act de identitate al cărui termen de valabilitate a expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie 2020 îşi poate exercita dreptul de vot în baza acestuia.

Alegătorul care în ziua votării se află în unitatea administrativ-teritorială unde şi-a stabilit reşedinţa, alta decât domiciliul, votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de reşedinţă, indiferent de data stabilirii acesteia, chiar şi dacă dovada de reşedinţă a expirat în perioada l martie – 6 decembrie, a decis Biroul Electoral Central.

Conform BEC, alegătorul care în ziua votării se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit domiciliul votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă. Dacă acesta a fost omis din lista electorală permanentă, este înscris în lista electorală suplimentară.

Alegătorul care în ziua votării se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit reşedinţa, alta decât cea de domiciliu, votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii acesteia. Dacă alegătorul nu a formulat cerere privind înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă, acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară.

În cazul în care, în ziua votării, alegătorul se află într-o altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa poate vota la orice secţie de votare, sub condiţia ca aceasta să se afle în cadrul circumscripţiei electorale judeţene unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa. În acest caz, alegătorul este înscris în lista electorală suplimentară.

Alegătorul care are domiciliul şi reşedinţa în aceeaşi unitate administrativ-teritorială poate vota fie la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, în acest ultim caz fiind înscris în lista electorală suplimentară.

De asemenea, alegătorul cu domiciliul în municipiul Bucureşti care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă. Alegătorul cu reşedinţa în municipiul Bucureşti, fără a avea domiciliul în Capitală, îşi poate exercita dreptul de vot numai la secţia de votare la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii acesteia, iar cel care nu a formulat cerere privind înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă este înscris în lista electorală suplimentară.

Alegătorul care are atât domiciliul, cât şi reşedinţa în municipiul Bucureşti poate vota fie la secţia unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia de votare la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, în acest ultim caz, fiind înscris în lista electorală suplimentară. Acesta poate vota numai la secţia la care este arondată strada unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa, chiar dacă, în ziua votării, se află într-un alt sector decât acela unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa.

***

Duminică, secţiile de votare din ţară se deschid la ora 7,00.

* Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală permanentă, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a unui alt membru al biroului electoral.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de acesta pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei.

Este interzisă utilizarea în cabina de vot a aparatelor de fotografiere, înregistrare sau preluare de imagini.

* La ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21,00 se află în sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara acestui sediu pot să îşi exercite dreptul de vot la alegerile parlamentare din 6 decembrie până cel mult la ora 23,59, aceştia primind bonuri de ordine cu ştampila de control a secţiei de votare.

Astfel, în ziua votării, la ora 21,00, doi membri ai biroului electoral al secţiei de votare verifică dacă în sediul secţiei sau în afara acestuia se află alegători care stau la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot. În cazul în care la ora 21,00 în sediul secţiei de votare sau în afara acestuia nu se află alegători care stau la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot, cei doi membri ai biroului electoral încheie un proces-verbal constatator în acest sens, pe care îl predau preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare.

Dacă la ora 21,00 în sediul secţiei de votare şi/sau în afara acestuia se află alegători care stau la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot, cei doi membri ai biroului electoral numără alegătorii aflaţi la rând la ora 21,00, înmânează bonuri de ordine, pe care s-a aplicat ştampila de control a secţiei de votare sau echivalentul acesteia, consemnează numărul acestora într-un proces-verbal constatator şi rămân în afara localului de vot pentru a monitoriza ordinea de acces în cadrul acestuia.

Alegătorii care se prezintă la vot sunt obligaţi să respecte măsurile speciale de protecţie stabilite de autorităţi în contextul pandemiei de COVID-19.

Din țară

Hristos A Înviat! Sfintele Paști – una dintre cele mai mari sărbători ale anului

Publicat

pe

Învierea Domnului sau Sărbătoarea de Paști este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale anului care constituie fundația de bază a credinței și a Bisericii creștine.

Fără Învierea lui Isus creștinismul nu s-ar fi răspândit și nu ar fi fost crezut, iar Biserica nu s-ar fi format, lumea rămânând păgână.

La câteva zile după intrarea triumfală în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat, chinuit și răstignit, a murit pe cruce și a fost pus în mormânt. După trei zile, duminica dimineața, El a Înviat pentru mântuirea neamului omenesc.

Sărbătoarea de Paști simbolizează astfel bucurie, lumină și speranță. Credincioșii din întreaga lume primesc marea sărbătoare a Paștelui cu iubire, împlinire sufletească și veselie.

În cele trei zile ale Învierii ard în văzduh trei candele mari, ce nu le vede nimeni.

De asemenea, Sărbătoarea de Paști este și un prilej de reuniune cu membrii familei, când se lasă deoparte grijile și problemele de zi cu zi, iar gândurile se îndreaptă către fapte bune și recunoștință.

Tradiții și obiceiuri în dimineața zilei de Paști

Cele mai multe tradiții și obiceiuri ale zilei de Paști se referă în principal la cinstirea cum se cuvine a acestei sărbători, la bunul mers al vieții și al treburilor, la sănătatea familiei și la sporul casei.

În ziua de Paști, cum te scoli, să te uiți în cofa cu apă, că vezi bine peste an.

În mai toate zonele țării există obiceiul ca, în dimineața zilei de Paște, membrii familiei să se îmbrace în haine noi, curate și să meargă la biserică pentru a lua “paști”. Fiecare dintre aceștia trebuie să aibe ou roșu în buzunar. Astfel că, după ce vor ieși din biserică, vor ciocni tradiționalele ouă roșii în timp ce rostesc binecunoscuta formulă “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a Înviat”. Se mai spune, de asemenea, că din primul ou ciocnit este bine să guste toată familia pentru a fi împreună întotdeauna. Acest ou trebuie spart de capul familiei, care îl împarte în atâtea bucăți câți membri are familia.

La Paști cine merge la biserică să-și pună un ou roșu în sân, ca să fie totdeauna roșu la față.

Un alt obicei al zilei de Paște, care se respectă cu precădere la sate, este acela de a pune brazde de iarbă verde la intrarea în casă, după întoarcerea de la biserică. Fiecare membru al familiei trebuie să calce pe iarba verde înainte de a intra în casă. Va fi astfel sănătos, voios și proaspăt ca verdeața ierbii.

Se punea iarbă verde în trei locuri: la scară, la ușa de la intrare, în fața odăii de dormit. Când se întorceau de la Înviere călcau pe iarba verde, să fie sănătoși.

În unele regiuni din România există obiceiul conform căruia în dimineața zilei de Paști, până la răsăritul soarelui, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere și se scaldă. Se vor curăța astfel de boli, răutăți, aruncături și făcături, iar peste an vor fi scutiți de boli, se vor face iuți, sprinteni, sănătoși și harnici.

În alte zone din România, după ce se întorc de la Înviere, toți membrii familiei se spală într-un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă și curată, unul sau mai multe ouă roșii și câțiva bănuți de argint. Oul se pune pentru a fi roșii și sănătoși ca oul, iar bănuții ca să le meargă bine peste an și să aibe bani de ajuns.

În ziua de Paști, dimineața, ne spălăm cu un ou roș și cu un franc în cană. Moneda închipuiește banii cu care Iuda L-a vândut pe Isus, iar oul cel roș sângele lui Hristos care s-a vărsat pe cruce.

De asemenea în anumite regiuni ale țării se respectă și tradiția conform căreia prima persoană care îți calcă pragul în ziua de Paște să fie un bărbat. În felul acesta vei avea spor și belșug în toate cele.

Superstiții despre vreme, noroc și sănătate în ziua de Paști

Superstițiile zilei de Paști sunt pe cât de multe, pe atât de diverse și de surprinzătoare. Acestea se referă în principal la vreme, sănătate, noroc, spor și belșug.

Se spune despre vremea din ziua de Paști că dacă va ploua, atunci până la Rusalii va fi tot ploios, iar de va bate grindina în ziua de Paști, atunci anul va fi mănos.

Dacă vrei să-ți afli norocul păstrează oul fiert, sfințit în ziua de Paști, până la Paștele următor. Atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc, de va fi plin, ești cu mare noroc.

În ceea ce privește somnul, se spune că cine doarme în ziua de Paști va fi tot anul somnoros. De asemenea, tot legat de somn, se mai spune că în ziua de Paște nu e bine să dormi deoarece îți fură dracul pasca.

Din vremuri de demult se mai crede că cine se naște în ziua de Paști va fi un om norocos pentru tot restul vieții.

Citeste mai mult

Din țară

Rețea de traficanți de droguri, destructurată. Substanțele erau amestecate pentru un efect sporit

Publicat

pe

* Un număr de 28 de persoane au fost conduse la audieri, iar la final procurorii DIICOT au dispus reţinerea a 11 persoane, pentru 24 de ore, iar faţă de alte 9 persoane a fost dispusă măsura controlului judiciar, pentru 60 de zile, după ce poliţiştii şi procurorii au făcut 23 de percheziţii în judeţele Timiş şi Caraş-Severin, la persoane suspectate de trafic de diferite droguri.

* Substanţele erau amestecate pentru obţinerea unui efect sporit, iar dependenţii erau instigaţi la comiterea de infracţiuni.

* Drogurile erau vândute cu sume cuprinse între 50 şi 450 de lei gramul, în funcţie de substanţă. DIICOT a dispus reţinerea a 11 persoane şi plasarea sub control judiciar a altor 9.

„În 29 aprilie, poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Caraş-Severin, împreună cu procurori D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Caraş-Severin, au efectuat 23 de percheziţii domiciliare, în Caraş-Severin şi Timiş, la persoane cercetate pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de droguri  risc şi mare risc, efectuarea fără drept, de operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, determinarea sau înlesnirea practicării prostituţiei şi obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei”, a transmis, marţi, DIICOT, într-un comunicat de presă.

Sursa citată a precizat că, începând din 2022, în municipiul Reşiţa, ar fi acţionat două grupări infracţionale, având legături între ele, care iniţial ar fi distribuit substanţe susceptibile a avea efect psihoactiv tinerilor din zonă.

„Ulterior, persoanele cercetate şi-ar fi extins activitatea infracţională prin distribuirea de droguri de mare risc, sub forma a diferite amestecuri cu alte substanţe, cu scopul de a mări efectele produse în urma consumului. În activitatea infracţională de distribuţie, ar fi fost atrase persoane cu antecedente penale, drogurile fiind procurate din municipiul Timişoara şi distribuite en-detail, unii clienţi devenind în timp distribuitori”, a mai transmis surswa citată.

Potrivit procurorilor, drogurile ar fi fost distribuite la diferite preţuri în funcţie de drogul solicitat: 50 de lei pentru o doză de substanţe psihoactive, 150 de lei gramul de droguri sintetice şi 450 lei gramul de cocaină, distribuţie care s-ar fi realizat în municipiile Reşiţa şi Timişoara, şi în localităţile învecinate ale municipiului Reşiţa.

De asemenea, membrii grupărilor ar fi profitat de dependenţa de astfel de substanţe a persoanelor consumatoare, instigând la comiterea de infracţiuni, în urma cărora ar fi primit, în vederea valorificării, bunuri rezultate din comiterea acestor fapte.

”În urma celor 23 de percheziţii domiciliare, au fost descoperite şi ridicate aproximativ 400 de grame de substanţă cu efect psihoactiv, 80 de grame de canabis, 5 grame de cocaină, 5 grame de ciuperci uscate susceptibile de a produce efecte halucinogene, 10 grame de substanţă cristalină, sub formă solidă, 6 cântare electronice, 5 dispozitive de mărunţire de tip grinder, peste 10.000 de euro şi peste 25.000 de lei, telefoane mobile, o armă neletală supusă autorizării, deţinută fără drept, peste 150 de grame de bijuterii, precum şi alte probe şi mijloace materiale de probă”, a mai transmis DIICOT.

Marţi a fost sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi cu propunere de arestare preventivă a 7 dintre persoanele reţinute, pentru 30 de zile, iar faţă de alte 4 persoane, procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Caraş-Severin au dispus măsura controlului judiciar, pentru 60 de zile.

Foto: Poliția Română

Citeste mai mult

Din țară

ANSVSA intensifică controalele la produsele specifice sărbătorilor pascale. Luni poate începe sacrificarea mieilor

Publicat

pe

În aceste zile premergătoare sărbătorilor pascale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) intensifică controalele specifice, vizând, în special, pieţele agroalimentare, abatoarele şi spațiile de sacrificare temporare, unităţile de procesare şi depozitare a alimentelor, precum şi unităţile de vânzare.

Sacrificarea mieilor se poate realiza în unităţi de abatorizare autorizate sau în spaţii amenajate temporar în condiţiile legii numai în perioada 22 aprilie – 3 mai 2024.

ANSVSA urmărește respectarea condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, punând accent pe produsele cele mai căutate din această perioadă: carnea de miel, ouăle, laptele şi produsele din lapte, peştele, dar și cozonacii, legumele de sezon etc. Începând de luni, 22 aprilie, și până vineri, 3 mai, medicii veterinari vor efectua controale şi verificări în unități de procesare, depozitare și vânzare a produselor alimentare, iar la nivelul direcțiilor județene și circumscripțiilor sanitar-veterinare va fi asigurată permanenţa, inclusiv sâmbăta şi duminica. Programul de lucru, numele medicului veterinar responsabil şi numărul de telefon la care consumatorii pot sesiza orice neregulă se vor găsi pe site-ul fiecărei direcții județene sanitar-veterinare.

De asemenea, instituția va autoriza puncte tem­porare pentru sacrificarea mieilor. Anul trecut, în toată țara, au fost avizate 28 de astfel de spații şi 14 centre de sacrificare amenajate direct în exploatație, care s-au adăugat celor 81 de abatoare care funcționează la nivel național.

În ciuda reglementărilor stricte, încă se mai practică sacrificarea mieilor în stâne sau în spații improvizate. Reprezentanţii ANSVSA fac apel la cetățeni să se aprovizioneze din locuri autorizate.

În ceea ce privește prețurile la carnea de miel, acestea vor fi comparabile cu cele de anul trecut. „Prețul corect, pentru iarna aceasta, care a fost mai blândă, cu furaje puțin mai ieftine, iar primăvara mai timpurie – noi ținem cont de toate condițiile de producție – undeva între 45 și 50 de lei ar fi acceptabil, dacă am coborî mai jos de atât, deja ne-am lovi de pierderi”, a spus recent, la Radio România Actualități, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine din România, Nicolae Cioranu.

Pe rețelele de socializare și pe site-urile de anunțuri erau oferte la carnea de miel care porneau de la 20 lei/kg în viu și ajungeau la 45-50 lei/kg în carcasă. Anul trecut, mielul în viu s-a vândut la poarta fermei cu 20-22 lei/kg și carcasa cu 40-50 lei/kg, iar în piețe, supermarketuri și măcelării carnea de miel a avut prețuri de peste 50-55 lei/kg.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite