Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Spiritualitate

Biserica Iosefin, locaşul pentru care o familie de timişoreni şi-a donat toată averea

Publicat

pe

„Marea familie a Iosefinului”, așa își numește părintele paroh Ionel Popescu, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Timișoarei, parohia. Pe 8 septembrie 2016, aceasta sărbătorește 80 de ani de la sfințirea bisericii sale cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”.

În anul 1901, doi credincioși, Lenca și Iacob Marian, și-au donat toate bunurile pe care le aveau în scopul înființării unei parohii ortodoxe și a unei biserici în cartierul Iosefin (după numele împăratului habsburg Iosif al II-lea, 1780-1790), din Timișoara, unde locuiau mulți etnici germani, dar în care începuseră să se stabilească și români.

În decursul vremii, și-au adus contribuția la dezvoltarea ei credincioși importanți, precum avocatul Emanoil Ungurianu, apoi preotul Ioan Imbroane, care a început demersurile pentru ridicarea bisericii.

În 1930-1932, acesta a construit o casă parohială impunătoare, cu sală festivă, în care se organizau manifestări teologice, bisericești, culturale, în scopul strângerii de fonduri pentru ridicarea bisericii, lucru înfăptuit între 1932 și 1936, a cărei arhitectură a fost inspirată de celebra „Sfânta Sofia” din Constantinopol.

„Anul acesta, cu ajutorul lui Dumnezeu, sărbătorim 80 de ani de la sfințirea ei, la 8 septembrie 1936. În acest scop, am gândit cu părinții coslujitori și Consiliul parohial un program de manife¬stări bisericești și culturale deosebite. Am început demersurile pentru împodobirea fațadei bisericii cu icoane din mozaic și vom ridica un bust al muzicologului Sabin Drăgoi, care se va alătura celor deja existente în curtea sfântului locaș. Fundația noastră „Preot Ion Olariu”, care poartă numele unui vrednic părinte al parohiei, va organiza un concert caritabil de muzică clasică la Filarmonică, pe 18 septembrie. Cu același prilej, se vor desfășura conferințe pe teme actuale, cu profesori de teologie și preoți, aici, la sediul parohiei”, a mărturisit părintele paroh Ionel Popescu.

Slujirea aproapelui

Dimensiunea grandioasă și armonioasă a sfântului locaș, a curții și casei parohiale reflectă, lămuritor și integrativ, cealaltă dimensiune a marii familii a Iosefinului: slujirea semenilor. Atât de vie și prezentă în faptele oamenilor! În ea se cuprind deopotrivă oficierea Sfintei Liturghii de către părintele Eugen Bendariu, în Paraclisul „Sfânta Maria” de la demisolul bisericii parohiale, pentru cei peste 150 de frați și surori cu deficiențe de auz și vorbire din Timișoara, întâlnirile fraților și surorilor din Asociația Creștin-Ortodoxă „Oastea Domnului”, conferințele, activitățile cu copii și tineri, care „aduc mult folos duhovnicesc în rândul celor care vin și se roagă aici”, cum spune părintele paroh.

În aceeași dimensiune a vieții slujitoare se integrează misiunea pastorală a parohiei și activitățile filantropice desfășurate atât prin parohie, cât mai ales prin fundația ei.

„Prin aceasta acordăm ajutoare credincioșilor cu probleme medicale deosebite, burse pentru copiii și tinerii în pericol de a abandona școala și unor sportivi de performanță. Tot prin fundație organizăm lecții gratuite de engleză, matematică, limba română pentru elevii de gimnaziu și pentru cei de liceu; desfășurăm activitatea cu voluntari a cantinei parohiale, care asigură hrană în fiecare săptămână unui număr de 35-45 de persoane în vârstă, cu pensii mici, sau nedeplasabile, deservite la domiciliu de studenți și elevi; tot săptămânal, oferim pachete cu alimente neperisabile altor categorii de nevoiași, din parohie și nu numai. De Crăciun și de Paști, împărțim alimente pentru 100 de familii cu mulți copii. Acordăm apoi ajutoare bănești credincioșilor cu nevoi de întreținere sau care se confruntă cu probleme de sănătate, îmbrăcăminte, rechizite școlare etc.; colaborăm cu unitățile medicale de pe raza parohiei și asigurăm, cât se poate, asistență medicală gratuită credincioșilor care au nevoie de așa ceva; susținem conferințe pe teme actuale, precum pericolul depen¬denței de calculator, sau alte teme culturale, bisericești, la care invităm personalități din Timișoara, și nu numai”, a mai spunspărintele vicar Ionel Popescu.

Fiecare dăruiește

Încercând să cuprindem într-o imagine sugestivă tot ceea ce se petrece aici, l-am întrebat pe părintele vicar cum își definește sfinția sa parohia. „Marea familie a Iosefinului!”, a spus.
„Pentru că, deja, credincioșii cunosc activitățile noastre. Se implică în rezolvarea problemelor, ne semnalează cazurile sociale și ne susțin în tot ceea ce întreprindem. Noi nu cerem bani de la credincioși! Prezentăm doar nevoile, iar ei se oferă să le rezolve. Așadar, parohia noastră este ca o familie formată din foarte mulți membri, clerici și mireni. O familie în care fiecare dăruiește, cu iubire și dezinteres, o vorbă bună, un sfat duhovnicesc, un cuvânt de mângâiere, un ban, o haină, o bucată de pâine celor care au mai puțin decât noi. În această familie pulsează o viață duhovnicească frumoasă, rodnică, binecuvântată. Iar din sfântul locaș credincioșii, obligatoriu, pleacă acasă cu inima luminată de credință. Parohia este un liant duhovnicesc între credincioșii de toate vârstele. În centrul ei, de bună seamă, se află biserica. Locașul sfânt și sfințitor care ne aduce în suflete bucuria de a-L sluji pe Dumnezeu prin rugăciune, prin cântare duhovnicească, prin relații frumoase, creștinești, care se statornicesc între noi, părinții slujitori, pr. dr. Florin Carebia, pr. Eugen Babescu, pr. Emanuil Petrulescu, diacon Marius Rumega, și credincioși”, a mărturisit părintele paroh Ionel Popescu.

sursa: ziarullumina.ro

Spiritualitate

Postul Crăciunului. Să înmulțim rugăciunile și faptele bune

Publicat

pe

Anul acesta, Postul Crăciunului începe vineri, 14 noiembrie iar lăsata secului va fi în seara zilei de 13 noiembrie, când această dată cade miercurea sau vinerea.

Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, cand acesta astepta sa primeasca cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatra ale Tablelor Legii. Astfel, crestinii postind 40 de zile, se invrednicesc sa primeasca pe Cuvantul lui Dumnezeu intrupat si nascut din Fecioara Maria.

Dezlegari in Postul Craciunului

Dupa randuiala din pravile, in timpul Postului Craciunului, miercurea si vinerea nu mancam cu untdelemn si nu bem vin. In aceste doua zile postim pana la ora 3-4 p.m., cand manacam hrana uscata sau legume fierte. Daca se intampla sa cada miercuri si vineri un sfant care sa aiba Doxologie mare, dezlegam numai la untdelemn si la vin si mancam o singura data in zi. Daca s-ar intampla miercuri sau vineri sa cada un sfant care are Priveghere, dezlegam la untdelemn, la vin si la peste. Si daca se va intampla pomenirea sfantului al caruia este hramul Bisericii, miercuri sau vineri, de asemeni mancam peste.

Marti si joi nu mancam peste ci numai untdelemn si vin. Daca se intampla sa cada un sfant marti sau joi, care sa aiba Doxologie mare, atunci mancam peste.

In Postul Craciunului avem dezlegare la peste sambata si duminica

Biserica a randuit ca in fiecare sambata si duminica cuprinse intre 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului in Biserica) si 20 decembrie (pomenirea Sfantului Ignatie Teoforul), sa avem dezlegare la peste.

Zilele din anul acesta in care avem dezlegare la peste sunt:

21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului in Biserica),

22 noiembrie (sambata),

23 noiembrie (Sfantul Antonie de la Iezerul Valcii),

25 noiembrie (Sfanta Mucenita Ecaterina si Sfantul Mercurie),

29 noiembrie (sambata),

30 noiembrie (Sfantul Apostol Andrei),

2 decembrie (Sfintii Paisie si Cleopa de la Sihastria),

4 decembrie (Sfanta Varvara),

6 decembrie (Sfantul Ierarh Nicolae),

7 decembrie (Sfanta Mucenita Filofteia),

9 decembrie (Zamislirea Sfintei Fecioare Maria),

13 decembrie (sambata),

14 decembrie (duminica), 18 decembrie (Sfantul Cuvios Daniil Sihastrul).

Citeste mai mult

Spiritualitate

Sărbătoare: Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril

Publicat

pe

În fiecare an, pe 8 noiembrie, Biserica cinsteşte Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavril şi al tuturor Puterilor cereşti celor fără de trupuri. Deci, pe 8 noiembrie nu sunt prăznuiţi doar Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, ci toate cetele îngereşti care nu s-au despărţit de Dumnezeu. Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducătorii cetelor de îngeri, având aripi şi purtând săbii, ca simbol al biruinţei, şi sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai.

Despre Arhanghelul Mihail se ştie că este conducătorul oştilor cereşti-îngereşti, iar despre Arhanghelul Gavril ştim că este vestitorul Fecioarei Maria că va naşte pe Mântuitorul lumii, pruncul Iisus.

Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i vestească taina cea mare a întrupării Domnului şi tot el a adus drepţilor Ioachim şi Ana vestea zămislirii Maicii Domnului.

În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat, în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori, îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănător Sfântului Haralambie.

Arhanghelii, în viziunea populară, asistă si la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.

În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită „turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), care era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turta se arunca în dimineata zilei de 8 noiembrie în tarla oilor. Dacă turta cădea cu faţa în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerandu-se că în primăvară toate oile vor avea miei. Dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare.

În calendarul popular, soborul Sfinţilor Mihail şi Gavril se serbează trei zile, în 8, 9 şi 10 noiembrie. Prima zi se numeşte capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.

Totodată, un vechi obicei spune că de sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavril se aprind lumânări atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei trecuţi la cele sfinte fără lumânare sau dispăruţi în împrejurări năprasnice.

Altfel, în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril se făcea marea pomenire pentru toţi morţii din familie.  Ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril se serbează fiindcă ei iau sufletele oamenilor când mor.

Se spune că cel care lucrează în această zi, de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, se va chinui în ceasul morţii până la ieşirea sufletului.

Ziua de 8 noiembrie este totodată “Vara Arhanghelilor”, care ţine o zi. Pe lângă aceasta, între Arhangheli şi Crăciun trebuie să mai fie între două şi patru zile senine şi călduroase care se numesc popular “Vara iernii”.

În sâmbăta dinaintea sărbătorii se fac praznice pentru sufletul morţilor. Ofrandele date de pomană pentru morţi, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc „Moşii de Arhangheli”.

Citeste mai mult

Spiritualitate

Sfântul Ioan cel Nou de la Partoș – Hramul Catedralei Mitropolitane din Timișoara. PROGRAMUL slujbelor

Publicat

pe

Sărbătoarea Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, ocrotitorul Banatului, va reuni şi în acest an, la 15 septembrie, în rugăciune pelerini din întreg cuprinsul Mitropoliei Banatului şi din alte părți la Catedrala Mitropolitană din Timişoara.

Aici, slujbele vor fi oficiate de Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului, împreună cu un sobor de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod.

Slujbele religioase închinate celui de-al doilea hram al Catedralei Mitropolitane din Timişoara vor debuta în ajunul sărbătorii, duminică, 14 septembrie, cu slujba Vecerniei cu Litie, după care soborul slujitorilor şi al credincioşilor va participa la îndătinata procesiune cu racla cu sfintele moaşte ale ocrotitorului Banatului, în jurul Catedralei Mitropolitane.

După procesiune, racla va fi deschisă şi aşezată pe un podium special amenajat în faţa Sfântului Altar, sfintele moaşte rămânând spre închinare şi cinstire până marți, 16 septembrie, când, după slujba Acatistului Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, acestea vor fi reaşezate în locul obişnuit, din dreapta naosului catedralei.

DUMINICĂ, 14 septembrie

19:00 – Vecernie cu litie

20:30 – Procesiunea cu sfintele moaște

22:00 – Priveghere – Utrenia urmată de Sfânta Liturghie

LUNI, 15 septembrie

3:30 – Acatistul Sfântului Iosif

5:00 – Acatistul Maicii Domnului

6:30 – Taina Sfântului Maslu

9:30 – Sfânta Liturghie Arhierească

18:00 – Vecernie și concertul Corului Catedralei

21:00 – Paraclisul Sfântului Iosif

MARȚI, 16 septembrie

7:30 – Utrenia

9:00 – Sfânta Liturghie

16:00 – Acatistul Sfântului Iosif

19:00 – Reașezarea raclei

Zi liberă în instituțiile de învățământ din județul Timiș în 15 septembrie, de Sărbătoarea Sfântului Ierarh Iosif cel nou de la Partoș

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite