Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Ziua Mărțișorului – simbolul trecerii de la iarnă la primăvară

Publicat

pe

Mărţişorul, care a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului imaterial UNESCO la sfârşitul anului trecut şi care potrivit unei legende ar fi fost tors de Dochia, este un simbol al trecerii de la iarnă la primăvară şi un vestitor al înnoirii, reprezentat de un şnur împletit dintr-un fir alb şi unul roşu, căruia i-au fost adăugate ulterior alte ornamente.

Scopul mărţişorului este de a aduce vestea înnoirii, speranţa, bucuria, iubirea şi concilierea în vieţile oamenilor care îl dăruiesc sau îl primesc.

Tradiţii

Mărţişorul este dăruit mai întâi între oameni, apoi este oferit plantelor şi, prin extensie, întregului Univers. Astfel, prin răspândirea mărţişorului, omul doreşte să echilibreze principiile contrare şi complementare care îi guvernează Universul, precum viaţa-moartea, lumina-întunericul, vara-iarna, masculinul-femininul, semnificaţii cuprinse în albul şi roşul şnurului, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Pe vremuri, mărţişorul consta într-un bănuţ de aur prins de un găitan de mătase împletit cu fire albe şi roşii, pe care persoana care îl primea îl purta la gât până când întâlnea prima roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuţul însemna Soarele la trecerea dintre anotimpuri, îmbelşugarea, iar firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţa albă ca un crin şi rumenă ca o roză.

Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau după 12 zile în pom ca să fie pomul roditor. Vitelor li se agăţa fir roşu cu alb ca să fie sănătoase şi la fel, bune de rod, potrivit cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

O altă variantă de mărţişor autentic presupune ca şnurul bicolor să fie decorat la capete cu câte un ciucur: unul alb, sub forma unei reprezentări antropomorfe masculine, şi unul roşu, sub forma unei siluete feminine. Unirea masculinului, prin intermediul şnurului, cu femininul reprezintă în context reconcilierea principiilor contrare la nivel teluric şi cosmic, după cum afirma cercetătoarea Sabina Ispas.

În unele sate din Moldova şnurul era confecţionat doar din lână roşie sau neagră, amintind de amuleta folosită împotriva deochiului, destul de răspândită în trecut.

În alte localităţi, mărţişorul era tricolor, în două variante cromatice – roşu, alb şi verde sau roşu, alb şi negru, aşa cum reiese din informaţiile oferite de localnici din satul Hagi-Curda, o localitate cu populaţie preponderent românească, aflată în prezent în Ucraina. Şi moldovenii stabiliţi în nordul Caucazului la mijlocul secolului al XIX-lea au păstrat varianta mărţişorului tricolor, cu firul negru.

Conform studiilor etnologice, mărţişorul este strâns legat de tradiţiile Anului Nou, sărbătorit în trecut în luna martie, ca formă primitivă de celebrare a Anului Agrar, corelat cu ciclurile vegetative şi astronomice.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, drept cadou.

În prezent, mărţişorul este oferit şi virtual, pe platformele de socializare, prin imagini sau animaţii haioase.

Legende legate de Mărţişor

O poveste legată de Mărţişor spune că Soarele a coborât pe Pământ în chip de fată frumoasă, pe care un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul său, astfel că lumea întreagă a căzut în mâhnire. Văzând ce se întâmplă fără Soare, un tânăr curajos a învins zmeul în luptă şi a eliberat fata, care s-a urcat înapoi pe Cer în chip de Soare. A venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat veselia, însă nimeni nu şi-a amintit de tânărul luptător care zăcea în palatul zmeului, după luptele grele ce le dusese. Sângele cald al tânărului s-a scurs pe zăpadă, până când el a rămas fără suflare, iar în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.

La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, este corelat şi cu Dochia, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie. Cercetătorul Ion Ghinoiu spune despre şnurul de mărţişor că este o funie a timpului, de 365 sau 366 de zile, toarsă de însăşi legendara Dochie, în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, la naşterea timpului calendaristic.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul României au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând din urmă cu aproximativ 8.000 de ani. Amuletele reprezintă nişte pietricele perforate şi purtate la gât sub formă de coliere. Pietricele amuletelor erau vopsite în alb şi roşu, aranjate alternativ.

Se presupune că albul şi roşul au fost preferate, întrucât, în acele timpuri, venirea primăverii era întâmpinată cu ritualuri ce constau în sacrificii umane sau animale, cu scopul de a îmbuna zeii. Astfel, în ritual, roşul sângelui era asociat cu viaţa, fertilitatea, adoraţia şi sacrificiul, iar albul era legat de puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Astfel, albul şi roşul, puse laolaltă, ar semnifica dorinţa despărţirii de iarnă.

Sărbătoarea Mărţişorului se mai întâlneşte la aromâni, la bulgari, care o numesc Marteniţa, dar şi în Macedonia şi Albania.

Locale

PROIECT PILOT. Spații verzi amenajate cu plante rezistente la secetă, la Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara regândește zonele verzi de pe aliniamentele Bulevardului Liviu Rebreanu, pentru a le adapta la perioadele tot mai lungi de secetă. În locul gazonului, care necesită cantități mari de apă și întreținere frecventă, echipele municipalității au început plantarea de arbuști și plante perene, cu rezistență la temperaturi ridicate și cu întreținere mai redusă.

Proiectul pilot, implementat pe unul dintre cele mai circulate bulevarde, vizează o suprafață de 8.000 de mp și reprezintă prima etapă a campaniei de înverzire.

„În această vară, în timpul lucrărilor de reparații pe Rebreanu, mulți din cei care locuiesc aici ne-au spus că e nevoie de mai mult verde pe bulevard. Începem cu o intervenție pilot și vom testa soluții de plantare rezistentă la secetă. Urmează și plantarea de arbori, pentru mai multă umbră. Ne dorim ca spațiul public să fie nu doar funcțional, ci și prietenos cu oamenii și cu natura” spune primarul Dominic Fritz.

Intervenția a început pe tronsonul dintre Bulevardul Sudului și sensul giratoriu AEM. În total, Primăria Timișoara plantează aproximativ 16.000 de exemplare din 20 de specii de plante perene și arbuști. În cadrul operațiunii, echipele municipalității au extras pământul în surplus, iar după plantarea efectivă vor așterne turba vegetală și tocătura pentru protejarea solului și retenția umidității. În următoarea fază, municipalitatea va demara și plantarea de arbori pe bulevard.

Amenajarea aduce un plus de culoare bulevardului, menține mai bine umiditatea în sol, este mai rezistentă la temperaturi ridicate și necesită mai puțină întreținere. În perioadele de înflorire, speciile plantate de Primărie vor sprijini polenizatorii, precum albinele, contribuind la biodiversitatea urbană și la un mediu mai natural și mai rezilient.

Foto: Primăria Timișoara

Citeste mai mult

Locale

Primele zboruri de la Timișoara spre Istambul și Dubai, de pe Aeroportul Internațional „Traian Vuia“

Publicat

pe

Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia“ a marchat momente istorice: primele zboruri spre Istambul și Dubai operate de compania aeriană Animawings.

La primul zbor spre Istanbul au fost îmbarcați 119 pasageri.

Această nouă conexiune va facilita accesul spre unul dintre cele mai vibrante orașe ale lumii și va deschide noi oportunități pentru călătorii din Timișoara.

Pasagerii vor putea de astăzi să descopere frumusețea culturii turcești, gastronomia delicioasă și istoria bogată a Istanbulului.

„Salutăm cu entuziasm prezența AnimaWings la Timișoara. În ultimii ani am muncit constant să consolidăm poziția Timișoarei ca nod aerian important pentru regiune, printr-o mai mare conectivitate. Această inițiativă se înscrie în axa strategică de dezvoltare a aeroportului, care are ca obiectiv principal extinderea rețelei de rute și atragerea de noi operatori aerieni. Bun venit, AnimaWings – vă dorim zboruri line și un parteneriat de succes pe termen lung cu Timișoara!”, a fost mesajul transmis de directorul general al Aeroportului Internațional Timișoara Traian Vuia, Lucian Taropa.

De asemenea, primul zbor de linie pe ruta Timișoara – Dubai, operat de compania aeriană Animawings, a decolat marți.

Foto: Aeroportul Timișoara

Citeste mai mult

Locale

Infracțiuni în tramvaie, la Timișoara. Vatman pălmuit, călătorii fără bilet, ambalaje aruncate

Publicat

pe

Anul acesta au fost aplicate un număr de 1507 sancțiuni în valoare de 259.767 lei, principalele probleme constatate fiind oprirea, staționarea și blocarea mijloacelor de transport de către conducătorii auto prevăzute de OUG 195/2002, fumatul în stațiile mijloacelor de transport prevăzută în Legea 349/2002, aruncarea de ambalaje, chiștoace și alte resturi conform HCL 117/2024, călătoria fără bilet sau abonament conform Legii 92/2007 și consumul de alcool, refuzul de legitimare, conform Legii 61/1991.

Tot în acest interval, 135 de cerșetori și persoane fără adăpost au fost predați catre echipajul care i-a transportat la centrul social de pe Str Telegrafului. Pe lângă constatările polițiștilor locali, sunt numeroase și solicitările venite din partea angajaților STPT care cer sprijinul pentru a fi ajutați de către echipajele Poliției Locale, nu mai puțin de 147 situații fiind soluționate ca urmare a apelării de către vatmani, controlori, conducători de autobuze și troleibuze sau de către dispeceri. Printre probleme semnalate au fost cazuri în care celor care conduc mijloacele de transport le-au fost adresate expresii jignitoare, unele persoane au refuzat să se legitimeze sau circulația era blocată de autovehicule parcate în stații ori prea aproape de căile de rulare.

Există și situații în care aceștia pot fi victime ale unor agresiuni din partea călătorilor, un astfel de caz fiind semnalat zilele trecute, când polițiștii locali au identificat un bărbat în vârstă de 57 de ani, cu domiciliul în județul Hunedoara, care a pălmuit un vatman al tramvaiului 6 în stația Piața Bălcescu, în zona Str. Gheorghe Doja, bărbatul fiind predat ulterior pentru cercetări către polițiștii Secției 2.

Acțiunile și intervențiile polițiștilor locali vor continua și în perioada următoare.

Polițiștii locali din cadrul Compartimentului Siguranța Transportului Urban acționează zilnic prin patrulări în mijloacele de transport și în stații, dar și în colaborare cu lucrătorii Societății de Transport Public Timișoara, pentru luarea măsurilor legale în cazurile de încălcare a actelor normative care prevăd sancțiuni pentru nereguli săvârșite în aceste zone.

Foto: Poliția Locală

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite