Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

1 Mai – Ziua Internațională a Muncii. De ce sărbătorim

Publicat

pe

Ziua de 1 mai este numita si ziua internationala a muncitorilor sau Ziua Muncii si este sarbatorita in intreaga lume. Ziua Muncii reprezinta nu numai o zi de odihna, ci o recunoastere internationala a demnitatii si drepturilor muncitorilor din intreaga lume.

In principal, Ziua Muncii sarbatoreste ziua de lucru de opt ore, o victorie extrem de importanta pentru muncitorii de la mijlocul secolului al XiX-lea. argumentul pentru ziua de opt ore se baza pe necesitatea ca fiecare persoana sa aiba opt ore de munca, opt ore de recreere si opt ore de odihna. Pe langa modificarea timpului de munca, acestia au cerut o plata corecta a muncii prestate, incetarea folosirii copiilor ca muncitori si dreptul de a se organiza in sindicate.

In perioada revolutiei industriale, multe dintre locurile de munca erau dificile si periculoase pentru muncitori. Oamenii lucrau timp de 12 ore, sase zile pe saptamana fara beneficii salariale, cum ar fi vacante, asistenta medicala si pensii. Munca copiilor era de asemenea la ordinea zilei, copii de 10-15 ani fiind fortati sa munceasca din greu in locuri cu munca extrem de dificila si periculoasa, cum ar fi minele de carbune si fabricile, pline de masini industriale periculoase.

Miscarea pentru timpul de lucru de opt ore a inceput dupa Razboiul Civil din statele Unite. acesta a fost un obiectiv major al National Labor Union (Uniunea Nationala a Muncii), al carui prim congres a avut loc in anul 1866. Prin 1868, congresul si sase state au adoptat o lege de modificare a timpului zilnic de lucru de opt ore. In 1884, National Federation of Organized trades si Labor assemblies au decis sa declanseze o greva generala in data de 1 mai 1886, pentru a impune cererile lor angajatorilor. Greva a fost marcata de un incident violent in piata Haymarket, care a condus la moartea catorva politisti si muncitori din Chicago. Patru membrii ai Uniunii au fost, de asemenea, ucisi in acest incident. Dupa aceea, numeroase grupuri ale muncitorilor si grupuri politice din intreaga lume au inceput sa comemoreze evenimentele din piata Haymarket din 1 mai, iar aceasta zi a devenit cunoscuta ca Ziua internationala a Muncitorilor. In 1894, Presedintele Grover Cleveland a semnat Legea cu privire la Ziua Muncii, ca vacanta federala in america.

In multe tari, ziua din 1 mai a fost instituita ca zi libera prin presiunea sindicatelor, sustinute de partidele socialiste. Cu toate acestea, in Germania, aceste eforturi s-au dovedit a fi neputincioase. in 1933 totusi, ea a fost instituita de catre Hitler ca un dar facut populatiei si a fost urmata, aproape ironic, de abolirea sindicatelor. In Regatul Unit, in 1978 a fost infiintata ca bank holiday dedicata unei zile de sarbatoare a sindicatelor, dar are loc in prima zi de luni din luna mai, pentru a minimiza daunele aduse afacerilor.

In tarile comuniste, ziua de 1 mai a fost transformata intr-o adevarata sarbatoare de stat, insotita de manifestari propagandistice. Uriasele defilari de 1 mai reprezentau (la nivel declarativ) sarbatorirea muncitorilor si celebrarea idealurilor unei internationale de muncitori.

In Romania, aceasta zi a fost sarbatorita pentru prima data de catre miscarea socialista in 1890, iar in perioada comunista, regimul de la Bucuresti organiza de 1 mai manifestatii uriase in care erau adusi mii si mii de muncitori din intreaga tara. Cei care au prin acele vremuri isi amintesc pancartele uriase si lozincile scandate in defilare. in final insa, ziua de 1 mai era vazuta ca o sarbatoare si toata lumea o petrecea, ca si astazi, la iarba verde si la odihna.

Dupa 1990 importanta zilei a fost minimalizata, dar oamenii se bucura si astazi de aceasta zi petrecand alaturi de familie in aer liber, la mare sau la munte.

Poate ca pentru multi dintre noi ziua de 1 mai si-a pierdut semnificatia si ar fi bine, ca macar o data de an, sa ne amintim de conditiile extrem de grele in care lucrau oamenii altadata si sa fim recunoscatori pentru conditiile de munca de astazi.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Expoziția „Ancorat în povestea stradală”, la Cărturești Mercy Timișoara

Publicat

pe

Fotograful Gabriel Brezeanu inaugurează, sâmbătă, 23 mai 2026, expoziția de fotografie „Ancorat în povestea stradală”, găzduită de librăria Cărturești Mercy. Evenimentul propune publicului o incursiune autentică în universul fotografiei urbane contemporane, printr-o selecție de imagini alb-negru realizate în spațiul public și construite în jurul observației spontane a vieții cotidiene.

Expoziția reunește cadre surprinse în mod direct, în care dinamica orașului, contrastele sociale și expresivitatea umană devin elemente centrale ale discursului vizual. Printr-o abordare documentară și profund personală, Gabriel Brezeanu transformă momente aparent obișnuite în povești vizuale cu puternică încărcătură emoțională și narativă.

Lucrările expuse explorează relația dintre individ și mediul urban, surprinzând fragmente de viață efemere, reacții autentice și interacțiuni spontane care definesc ritmul orașului contemporan. Fotografiile pun accent pe detaliile care trec adesea neobservate, pe jocurile de lumină și umbră și pe expresivitatea naturală a personajelor surprinse în contextul firesc al străzii.

Realizată exclusiv în alb-negru, expoziția evidențiază estetica clasică a fotografiei de stradă și oferă o perspectivă introspectivă asupra spațiului urban, unde fiecare imagine funcționează ca o poveste deschisă interpretării publicului.

Vernisajul expoziției va avea loc sâmbătă, 23 mai 2026, de la ora 17:00, în prezența autorului. Publicul va avea ocazia să descopere contextul din spatele imaginilor și să participe la un dialog direct despre fotografia de stradă, observația vizuală și procesul artistic.

După vernisaj, expoziția „Ancorat în povestea stradală” va putea fi vizitată timp de o lună în spațiul Cărturești Mercy, oferind iubitorilor de fotografie și publicului larg posibilitatea de a explora o colecție de imagini care surprind autenticitatea și energia vieții urbane contemporane.

Evenimentul este realizat în parteneriat cu Foto Oskar și Cărturești Timișoara, în cadrul inițiativelor dedicate promovării artei fotografice și susținerii comunității creative locale.

Informații suplimentare: 0765642175

Citeste mai mult

Locale

Se modernizează iluminatului public pe alte 66 de străzi din Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara lansează licitația pentru lucrările de proiectare și execuție pentru extinderea iluminatului public pe alte 66 de străzi din oraș, investiție care completează lucrările realizate deja pe 64 de străzi și bulevarde din toate cartierele Timișoarei.

Noul sistem de iluminat va reduce semnificativ consumul de energie și costurile de funcționare, prin instalarea a peste 3.000 de corpuri de iluminat LED de ultimă generație. Acestea vor avea o durată de viață mai mare și vor permite reglarea automată a intensității în funcție de trafic și intervalul orar.

Reamintim, în prima etapă a programului municipalității, finalizată în toamna anului trecut, au fost montate aproximativ 2.800 de corpuri de iluminat LED pe 64 de străzi și bulevarde din Timișoara.

Valoarea totală a proiectului este de peste 12,4 milioane de lei (inclusiv TVA), din care 6 milioane de lei reprezintă finanțare atrasă de la Administrația Fondului de Mediu, prin „Programul privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public”, iar lucrările sunt estimate la 11 luni.

Cele 66 de străzi incluse în proiect sunt: Armoniei, Ion Ionescu de la Brad, Grigore T. Popa, Sfinții Apostoli Petru si Pavel, Oravița, Frigului, Avram Imbroane, Aleea Pădurea Verde (tronson A. Imborane de la Muzeul Satului – Dorobanților), Calea Dorobanților, Strada Aeroportului (tronson Dorobanților – calea ferata de pe str. Aeroportului), Palmierilor, Mătăsarilor, Calea Ghirodei (tronson Mătăsarilor – Furnicii), Grigore Alexandrescu (tronson Aleea Viilor – Bogdăneștilor), Calea Bogdăneștilor (tronson Cetătii – Circumvalațiunii), Dunărea (tronson Calea Bogdănestilor – Nera), Petru Cermena (troson Ștefan Cel Mare – Torac), Torac, Ardealului, Ion Barac, Johann Nepomuk Preyer, Surorile Martir Caceu (tronson Arieș – Ripensia), Emile Zola, Mareșal Alexandru Averescu (tronson Brâncoveanu – Martirilor), Mureș (tronson Șagului – capăt), Gavriil Musicescu (tronson Mureș – Calea Urseni), Hărniciei (tronson Mureș – Victor Hugo), Ana Ipătescu, Victor Hugo, Aluniș, Ivan Petrovici Pavlov (tronson Aluniș – Musicescu), Chișodei, Bujorilor (tronson Șagului – capăt calea ferată), Calea Buziașului (tronson Piața Domășneanu – capăt cale ferată), Porumbescu, Eneas, Diaconu Coresi, Mircea cel Bătrân, Calea Urseni, Martir Vasile Balmuș, Piața Gheorghe Domășneanu, Horia, Crișan, Izlaz, Cercului, Memorandului, Herculane, Samuil Șagovici, Basarabia, Ioan Rusu Șirianu, Glad, Polonă, Romulus, Bucovinei, Popa Șapcă, Antenei, Pomiculturii, Holdelor, Podeanu, Felix, Liege, Liniștei, Albinelor, Pop de Băsești, P-ța Mărăști, Ovidiu Cotruș, Ion Mihalache.

Citeste mai mult

Administrație

Proiectul de buget al Municipiului Timișoara pe 2026. Cele mai mari alocări merg către mobilitate, educație și modernizarea rețelelor orașului

Publicat

pe

Primarul Dominic Fritz propune un buget de aproape 3 miliarde de lei, construit pentru a menține ritmul de dezvoltare al orașului și pentru a asigura și îmbunătăți serviciile de zi cu zi ale timișorenilor. Cele mai mari alocări din bugetul pentru 2026 merg către mobilitate, educație și modernizarea rețelelor orașului. În total, bugetul propus se ridică la 2,96 miliarde de lei, în creștere cu peste 300 de milioane de lei față de anul trecut, din care 1,59 miliarde lei pentru investiții și 1,36 miliarde lei pentru funcționare.

„Este un buget ușor mai mare decât anul trecut. Un buget realist, în care nu am încercat să scriem lucruri mărețe pe hârtie, fără să aibă acoperire. În jur de 1,3 miliarde de lei sunt alocați pentru funcționare, adică pentru servicii publice, pentru iluminat, pentru reparația străzilor, curățenie și 1,6 miliarde de lei pentru proiectele noastre mari de investiții. Capitolul mobilitate e pe primul loc la alocări cu peste 700 de milioane de lei. Iar apoi, urmează educația. Investim foarte mult în renovarea școlilor, în construcția de noi școli, dar și în susținerea proiectelor școlilor și ale elevilor. Asta arată și direcția strategică mobilitate-educație în care merge Timișoara”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Pentru mobilitate sunt prevăzute aproape 790 de milioane de lei, sumă care include peste 615 milioane de lei pentru investiții în noi mijloace de transport și infrastructură, aproximativ 100 de milioane de lei pentru reparații și întreținere străzi și trotuare, precum și 75 de milioane de lei pentru transport public. Astfel, continuă implementarea unor investiții majore precum: Podului Muncii, Inelul 2, Magistrala Verde, Podul Solventul, strada Gării cu linie nouă de tramvai, Pasajul Solventul, Pasajul Polonă, parcare supraetajată la spitalul Louis Țurcanu sau hala de tramvaie. În paralel, sunt finanțare documentații pentru investiții noi, printre care amenajare Calea Urseni și străzi adiacente, completarea Inelului 4 în zona de nord, extinderea rețelei velo până în Ghiroda și completarea pistei velo de pe malul Bega în cartierul Fabric.

Municipalitatea își menține angajamentul de a investi în educație astfel că este propusă o sumă de 424 de milioane de lei. Fondurile vor susține atât proiecte mari precum reabilitarea Colegiului Henri Coandă și Liceului Ana Aslan, cât și lucrări de reparații curente din școli și grădinițe, alocări pentru instituțiile de învățământ, subvenționarea transportului pentru elevi, burse și ajutoare sociale, precum și bugetarea participativă. Totodată, sunt bugetate documentații pentru investiții noi la Liceul Auto (reabilitare sală de sport), Liceul Electrotimiș (reabilitarea clădirii principale), Școala Gimnazială 24 (reabilitare termică și sală de sport nouă), școala gimnazială a Liceului Moisil (reabilitare termică) sau transformarea fostei școli gimnaziale din Plopi într-o grădiniță.

Alte investiții în tranziția spre energie verde, precum retehnologizarea rețelei de termoficare, modernizarea iluminatului public, construirea primului parc fotovoltaic al orașului și montarea de noi stații de încărcare vehicule electrice noi, au prevăzută suma de 267 de milioane de lei. Spitalele au prevăzute alocări, în special pentru dotarea cu aparatură și echipamente moderne, în valoare totală de 108 milioane lei. Totodată, cultura și sportul au o alocare totală de 318 milioane de lei, care cuprinde finanțarea instituțiilor de cultură, investiții în infrastructură nouă precum MultipleXity, construirea noului Stadion „Eroii Timișoarei” și finanțarea Sport Club Municipal (SCM).

Proiectul de buget și anexele sale vor putea fi consultate la următorul link: https://buget.primariatm.ro/

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite