Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

A murit Regele Mihai I. Trei zile de doliu național

Publicat

acum 8 ani

pe

Regele Mihai I a murit la 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, la reşedinţa din Elveţia, a anunţat Casa Regală.

Guvernul a decretat, marţi, trei zile de doliu naţional pentru Regele Mihai. Trupul Regelui va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleş iar slujba de înmormântare va avea loc la Curtea de Argeş, în noua Catedrală.

Cele trei zile de doliu naţional în memoria Majestăţii Sale Regele Mihai vor fi ţinute în zilele de 14, 15 şi 16 decembrie.

Aeronava cu trupul monarhului va sosi în România miercurea viitoare, 13 decembrie, la ora 11.00. El va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleş.

Slujba de prohodire a Regelui Mihai I va fi oficiată de Patriarhul Daniel, la Catedrala Patriarhală, iar o altă slujbă de înmormântare va avea loc la Curtea de Argeş, în noua Catedrală, în data de 16 decembrie.

Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu al regelui Carol al II-lea (1930-1940) şi al reginei Elena, principesă a Greciei.

După decesul regelui Ferdinand (n. 12/24 august 1865-m. 20 iulie 1927), bunicul său, în condiţiile în care prinţul Carol, moştenitor al tronului, renunţase oficial la succesiune, Mihai I a devenit rege al României, la numai şase ani.

Din cauza vârstei, prerogativele demnităţii regale au fost asumate, în 1927, de o Regenţă (1927-1930), în componenţa căreia intrau unchiul regelui, principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea şi Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie, potrivit site-ului www.familiaregala.ro.

Contrar angajamentului de a nu mai avea nicio pretenţie asupra tronului, Carol al II-lea a revenit în ţară, în 1930, proclamându-se rege. În această situaţie, lui Mihai i s-a conferit, la 8 iunie 1930, titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. În aceeaşi lună, regina mamă Elena a plecat în exil, regele Mihai rămânând în grija tatălui. A urmat cursurile unei şcoli pe care regele Carol al II-lea a organizat-o la Palat, alături de copii ce proveneau din toate colţurile ţării şi din toate categoriile sociale. Mai târziu, a urmat cursuri de sport şi a început pregătirea militară, devenind, la vârsta de 14 ani, sublocotenent în Armata Română, se arată pe site-ul citat anterior.

După o domnie controversată, Carol al II-lea a fost nevoit să cedeze, la 5 septembrie 1940, principalele prerogative ale puterii generalului Ion Antonescu, iar la 6 septembrie 1940, a transmis prerogativele regale fiului său, Mihai, care a revenit, astfel, la tron, potrivit volumului ”Istoria României în date” (2003).

Începând cu 1943, în jurul regelui s-a coagulat o opoziţie antonesciană, pe fondul schimbărilor de pe fronturile celui de-Al Doilea Război Mondial.

La 23 august 1944, începând cu ora 22.12, s-a transmis, la radio, Proclamaţia către ţară, prin care regele Mihai anunţa „ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”, potrivit lucrării ”Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947), volumul IV – Mihai I”, de Ioan Scurtu. În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională, care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Naţiunile Unite: „din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite”.

În urma încheierii celui de-al Doilea Război Mondial, monarhul român a fost decorat, în iulie 1945, cu ordinul Pobeda (Victoria), una dintre cele mai înalte distincţii sovietice, ”pentru actul curajos al cotiturii hotărâte a politicii României spre ruptura cu Germania hitleristă şi alierea cu Naţiunile Unite”, potrivit volumului ”Istoria României în date” (2003).

După 1944, treptat, atribuţiile regelui au fost reduse, până când au devenit simbolice, ca urmare a strategiei puterii politice de la Moscova. În 1947, în condiţiile ocupaţiei militare sovietice şi a eliminării de pe scena politică românească a partidelor politice tradiţionale, PNŢ şi PNL, monarhia a devenit ultimul obstacol în calea subordonării ţării intereselor dictate de Moscova.

La 30 decembrie 1947, politicienii comunişti l-au forţat pe regele Mihai I să abdice şi să părăsească ţara, în ianuarie 1948, împreună cu familia. La scurt timp, acesta a făcut declaraţii privind abdicarea sa forţată. Reacţia conducerii comuniste nu a întârziat să apară: în urma deciziei Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, Familiei regale i s-a retras cetăţenia română şi s-au confiscat bunurile membrilor săi.

Mihai I s-a căsătorit, la 10 iunie 1948, la Atena, cu principesa Ana de Bourbon Parma (n. 18 sept. 1923-m. 1 aug. 2016), din familia regală a Danemarcei. Au avut cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (n. 1964).

Familia Regală a locuit, până la sfârşitul anului 1948, la vila Sparta din Florenţa, locuinţa reginei mamă Elena. Din 1949, regele Mihai I şi regina Ana s-au mutat la Lausanne, iar din 1950, în Marea Britanie, unde au locuit până în 1956, când s-au stabilit în Elveţia, la Versoix, lângă Geneva. Din 2004, s-au mutat la Aubonne, în Elveţia. Regele Mihai a supervizat activitatea Comitetului Naţional Român, gândit ca un guvern al României în exil. A păstrat legătura cu refugiaţii români din străinătate şi s-a adresat ţării prin mesajele de Anul Nou, transmise de la postul de radio Europa Liberă.

În aprilie 1992, regele Mihai, împreună cu familia sa, au sărbătorit, pentru prima oară după 44 de ani, zilele de Paşti la Mânăstirea Putna şi au vizitat Bucureştiul, în cadrul unei vizite cu caracter privat. Totodată, de marile sărbători creştine şi în funcţie de angajamentele lor publice, regele Mihai şi regina Ana au participat la diverse manifestări organizate fie la Castelul de la Săvârşin, fie la Palatul Elisabeta din Bucureşti.

La 21 februarie 1997, prin Hotărârea de Guvern nr. 29, s-a revocat Decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, Mihai I devenind cetăţean român.

În cadrul unei ceremonii private, la 30 decembrie 2007, regele Mihai I a semnat noul Statut Dinastic al Familiei Regale a României, prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept succesoare dinastică şi moştenitor la Şefia Casei Regale a României.

Mihai I a fost membru de onoare al Academiei Române (19 decembrie 2007) şi i-au fost acordate, de-a lungul timpului, titlurile de Profesor Honoris Causa Extraordinar şi Senator ad Honorem ale Universităţii ‘Babeş-Bolyai’ (UBB) din Cluj-Napoca (12 aprilie 2003), Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest din Timişoara şi Cetăţean de Onoare al municipiului Timişoara (21 mai 2009), Doctor Honoris Causa al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca (7 octombrie 2009), medalia „Dr. Alexandru Şafran”, din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (13 octombrie 2010), distincţia „The Freedom of the City of London” din partea Guild of Freemen of the City of London, pentru că a scurtat „cu cel puţin şase luni” cel de-Al Doilea Război Mondial, salvând mii de vieţi (10 mai 2011), titlul de cetăţean de onoare al oraşului ceh Kromeriz, acordat în semn de recunoştinţă pentru rolul pe care l-a jucat în cel de-Al Doilea Război Mondial, în eliberarea de sub ocupaţia nazistă a mai multor oraşe (23 octombrie 2011).

La 2 martie 2016, Consiliul Regal a transmis faptul că regele Mihai se retrage din viaţa publică, după ce a fost diagnosticat cu leucemie şi cancer, fiind supus unei intervenţii chirurgicale, Casa Regală urmând a fi reprezentată în toate acţiunile publice de către fiica sa, Margareta. ”Consiliul Regal a luat notă de starea de sănătate a Majestăţii Sale, care a fost supus recent unei operaţii chirurgicale. Diagnosticele puse de echipa medicală sunt: ‘carcinom epidermoid metastazant’ şi ‘leucemie cronică’. Majestatea Sa urmează un tratament complex şi solicitant, care îl împiedică să apară în public, şi va petrece, de aici înainte, o perioadă de refacere”, a anunţat, din Elveţia, Andrew Popper, şeful Casei Majestăţii Sale.

La 6 noiembrie 2017, Casa Regală anunţa, prin intermediul unui comunicat de presă, că starea generală a Regelui Mihai s-a agravat şi prezintă o slăbiciune accentuată, cu o scădere semnificativă a rezistenţei, adăugând că Principesa Moştenitoare Margareta s-a întors în Elveţia, iar la 8 noiembrie 2017, Regele Mihai I se afla „în stare de suferinţă”, la reşedinţa din Elveţia, alături de principesa Margareta şi de principele Radu. „Astăzi, 8 noiembrie 2017, marea sărbătoare a Sfinţilor Mihail şi Gavriil îl găseşte pe Majestatea Sa Regele Mihai în stare de suferinţă, la reşedinţa din Elveţia, înconjurat de Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu. De asemenea, la reşedinţă se află angajaţii Casei Majestăţii Sale detaşaţi în Elveţia şi maicile de la mănăstirile din România care îl asistă pe Rege neîncetat”, informa un comunicat postat pe site-ul romaniaregala.ro. Totodată, Casa Regală a precizat că în cursul serii de 7 noiembrie 2017, un trimis al ÎPS Iosif – mitropolitul Europei Occidentale şi Meridionale a venit la reşedinţa din Elveţia pentru a da regelui Sfânta Împărtăşanie, în prezenţa Principesei Moştenitoare.

AGERPRES

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

ANCHETĂ! Fraudă cu fonduri europene la Universitatea Politehnică din Timișoara

Publicat

acum 3 ore

pe

23 iunie 2025

de

Trei angajate ale Universităţii Politehnice Timişoara au fost trimise în judecată de procurorii DNA pentru fraudă cu fonduri europene după ce au depus declaraţii şi documente false pentru a obţine pe nedrept mai multe sume de bani, în cadrul derulării mai multor proiecte pe fonduri europene Erasmus şi Erasmus+.

De asemenea, acestea mai sunt acuzate că în perioada 2012 – 2020 şi-au însuşit diverse sume din fondurile Universităţii, iar prejudiciile sunt de 5 milioane de lei şi de peste 2,5 milioane de euro.

Este vorba de Maria-Lia Dolga, la data faptei director al Departamentului Relaţii Internaţionale din cadrul Universităţii Politehnice Timişoara, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la delapidare, în formă continuată şi folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată, Lenuţa-Daniela Hudac, la data faptei şef Birou Contabilitate în cadrul Direcţiei Financiar Contabilitate – Serviciul financiar-contabil din cadrul Universităţii Politehnice Timişoara, pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată şi Marinela Solomon, la data faptei administrator financiar în cadrul Direcţiei Financiar Contabilitate – Biroul Buget Finanţe din cadrul Universităţii Politehnice Timişoara, pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

De asemenea, procurorii anticorupţie au încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu  Hannelore Elfride Filipescu, la data faptei şef Serviciu Programe Erasmus (şef Birou Erasmus) din cadrul Departamentului Relaţii Internaţionale al Universităţii Politehnice Timişoara, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, în formă continuată.

Anchetatorii au precizat că în cadrul derulării mai multor proiecte pe fonduri europene Erasmus şi Erasmus+, Maria-Lia Dolga, beneficiind de ajutorul lui Hannelore Elfride Filipescu, ar fi întocmit şi depus mai multe declaraţii şi documente false la Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (A.N.P.C.D.E.F.P.), demersuri care ar fi avut ca urmare obţinerea pe nedrept a sumei totale de 659.337 euro.

„În cadrul verificărilor efectuate de procurorii anticorupţie, în proiectele respective nu au putut fi identificate sau puse la dispoziţie documente esenţiale, necesare pentru a putea fi decontate toate cheltuielile presupus a fi făcute de către cadrele didactice sau studenţii Universităţii Politehnice Timişoara. Astfel, în multe situaţii, nu au putut fi identificate documente cu caracter de invitaţie, personală sau generală, din partea instituţiei gazdă/primitoare, ordine de deplasare, cereri de deplasare, Raportul – formular al participantului la încheierea mobilităţii (Chestionarul UE online), sau documente de verificare post mobilitate”, a mai precizat sursa citată.

Anchetatorii au menţionat că în realitate, deşi unele dintre deplasările pentru care se solicitau sumele aferente nu au fost efectuate, contravaloarea sumelor respective decontate cu titlu de granturi era primită şi folosită de cadrele didactice, personalul administrativ şi studenţi.

De asemenea, procurorii au stabilit că în alte situaţii, studenţii ar fi fost îndemnaţi să fie de acord cu deplasările fictive, primind în schimb numai o cotă parte din valoarea grantului, restul fiind împărţit între persoanele din conducerea Departamentului Relaţii Internaţionale.

Procurorii DNA au mai transmis că Lenuţa-Daniela Hudac şi Marinela Solomon, având în atribuţiile lor de serviciu gestionarea fondurilor băneşti ale Universităţii Politehnice Timişoara provenite din fonduri proprii, prin manopere frauduloase, şi-ar fi însuşit în mod repetat în perioada 2012 – 2020, sume de bani din gestiune, atât pentru ele cât şi pentru Dolga Maria-Lia, Filipescu Hannelore-Elfride şi Asociaţia Foştilor Studenţi ai Universităţii Politehnice Timişoara. În total, suma de bani însuşită/delapidată prin intermediul celor 1.046 de acte materiale este de 5.053.940 de lei şi 1.548.617 de euro.

„Manoperele frauduloase ar fi constat în întocmirea fictivă a unor cereri de împrumut şi a documentelor justificative pentru viramentul banilor din contul de trezorerie în conturile unor bănci comerciale, în deturnarea destinaţiei unor sume de bani, în transferuri fără niciun document justificativ şi în indicarea în fals a unor menţiuni/explicaţii în aplicaţia informatică cu ocazia efectuării transferului banilor în conturile personale”, au explicat anchetatorii.

Ei au mai afirmat că marea majoritate a operaţiunilor de transfer ilegal de fonduri s-ar fi realizat cu concursul ambelor contabile, după mecanismul descris mai sus şi anume, Lenuţa-Daniela Hudac ar fi transferat sume de bani din contul de trezorerie al Universităţii Politehnice Timişoara în conturile unor bănci comerciale, de unde sumele de bani ar fi fost transferate de către inculpata Solomon Marinela, pe nedrept, în conturile altor bănci comerciale, iar mai apoi, sumele de bani ar fi fost virate în conturi personale.

”În alte cazuri, inculpata Solomon Marinela ar fi acţionat singură, în sensul că, găsind disponibil în conturile Universităţii Politehnice Timişoara deschise la bănci comerciale, ar fi efectuat pe nedrept viramente în conturile sale, dar şi în alte conturi sau ar fi ridicat numerar de la ghişeul băncii.

Într-un număr de trei operaţiuni de transfer ilegal de fonduri, cele două contabile ar fi fost ajutate de către inculpata Dolga Maria-Lia care ar fi întocmit documente justificative fictive spre a servi operaţiunii de transfer de bani din trezorerie în cont de bancă comercială, totul spre a asigura disponibil de unde să fie sustrase ulterior sumele respective de bani”, au mai transmis reprezentanţii DNA.

Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale a comunicat faptul că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 1.090.542,40 euro, la care se va adăuga dobânda legală aferentă.

Universitatea Politehnica Timişoara a comunicat faptul că se constituie parte civilă împotriva inculpatelor Hudac Lenuţa-Daniela şi Solmon Marinela cu suma de 5.053.940 lei şi 1.548.617 euro, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material suferit prin comiterea infracţiunii, la care se vor adăuga dobânzi şi penalităţi calculate de la data comiterii faptelor până la plata integrală a prejudiciului.

În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de inculpate în vederea recuperării prejudiciilor.

În prezenţa avocatului, Hannelore Elfride Filipescu care a încheiat anterior un acord de recunoaştere a vinovăţiei, fiind condamnată la doi ani de închisoare cu suspendare.

Dosarul de urmărire penală, precum şi acordurile de recunoaştere a vinovăţiei au fost trimise spre judecare la Tribunalul Timiş.

0
Citeste mai mult

Din țară

EVALUAREA NAȚIONALĂ. Absolvenții claselor a VIII-a, la primul examen important din viață

Publicat

acum o zi

pe

22 iunie 2025

de

Peste 159.000 de absolvenţi ai clasei a Vlll-a susţin luni, 23 iunie proba de limba română a Evaluării Naţionale.

A doua probă scrisă (matematică) va avea loc miercuri, 25 iunie, în timp ce proba rezervată elevilor care au studiat în limba şi literatura maternă se va desfăşura vineri, 27 iunie.

Primele rezultate vor fi afişate (online şi în şcoli/centre de examen) în data de 3 iulie, până la ora 12:00.

Ulterior, în intervalul orar 14:00 – 18:00, pot fi vizualizate lucrările scrise şi pot fi depuse contestaţiile. Acest proces continuă şi în zilele de 4 şi 5 iulie.

Candidaţii pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Naţională. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoţit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal. Depunerea contestaţiilor nu este condiţionată de vizualizarea lucrărilor. În aceeaşi măsură, vizualizarea lucrărilor nu obligă candidatul să depună contestaţie.

Elevii care depun/transmit contestaţii completează, semnează şi depun/transmit şi o declaraţie-tip în care se menţionează că au luat cunoştinţă că nota acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei poate modifica, după caz, nota iniţială, prin creştere sau descreştere. Documentele sunt semnate şi de către părinţii/reprezentanţii legali ai elevilor minori.

Rezultatele finale vor fi afişate joi, 10 iulie.

Comunicarea rezultatelor se realizează anonimizat prin coduri individuale care înlocuiesc numele şi prenumele, atât în centrele de examen, cât şi pe site-ul evaluare.edu.ro, respectându-se Regulamentul general privind protecţia datelor personale. Codurile individuale sunt distribuite elevilor pe bază de semnătură de primire, la prima probă susţinută.

Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenţilor învăţământului gimnazial, este media generală la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obţinute la probele din cadrul Evaluării Naţionale.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării pune la dispoziţia celor interesaţi linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncţionalităţi privind desfăşurarea Evaluării Naţionale. Numărul va fi disponibil în zilele în care au loc probele scrise, între orele 8:00 – 16:30 (luni şi miercuri), respectiv 8:00 – 14:00 (vineri).

Subiectele şi baremul de corectare vor fi publicate pe site-ul dedicat, în fiecare zi cu probă scrisă, la ora 15:00.

0
Citeste mai mult

Locale

ATENȚIE! Circulația rutieră este restricționată în mai multe zone din Timișoara, pentru lucrări și evenimente

Publicat

acum 2 zile

pe

21 iunie 2025

de

Comisia de circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara a avizat restricționarea sau, după caz, închiderea circulației rutiere în mai multe zone din oraș, începând de sâmbătă, 21 iunie 2025, în vederea realizării unor lucrări de mentenanță sau a desfășurării unor evenimente.

Astfel, circulația rutieră va fi închisă în data de 21 iunie 2025, pe bulevarul Cetății, în vederea desfășurării evenimentului „Străzi pentru Comunitate”, ce prevede activități și spectacole dedicate copiilor, concerte, jocuri și picnicuri atipice.

Prin urmare, circulația rutieră va fi închisă pe tronsonul strada Gheorghe Lazăr – Calea Torontalului, în intervalul orar 07:00-22:00. Mai mult, și circulația tramvaielor pe liniile 4 și 7 va fi închisă între intersecțiile bulevardul Cetății – Calea Torontalului și bulevardul Cetății – strada Gheorghe Lazăr, iar liniile de tramvai 4 și 7 vor circula deviat cu întoarcere la buclă Ronaț.

De asemenea, în perioada 23 iunie 2025 – 28 iunie 2025, circulația rutieră va fi închisă pe strada Remus, tronsonul cuprins între strada Virgil Madgearu și Piața Plevnei, în intevalul orar 08:00-17:30, în vederea refacerii infrastructurii drumului.

Recomandăm șoferilor să folosească rute alternative pe perioada desfășurării lucrărilor.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite