Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Azi serbăm Mica Unire. Ce s-a întâmplat în 24 ianuarie 1859

Publicat

pe

La 24 ianuarie 1859, deputaţii din Adunarea electivă de la Bucureşti l-au ales domn al Ţării Româneşti pe noul domnitor al Moldovei, unionistul Alexandru Ioan Cuza. Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

În Moldova, Adunarea rezultată din alegerile din decembrie 1858 era dominată de Partida Naţională. 33 din cei 55 de de deputaţi erau unionişti. În ciuda majorităţii unioniste, alegerea noului Domn s-a dovedit dificilă. În cursă se înscriseseră 38 de candidaţi. Au avut loc dezbateri îndelungate.

„Separatiştii considerau că prin Unire se vor crea situaţii dezavantajoase pentru principatul de la nord de Milcov. Muntenia era mai mare, Moldova pierduse Bucovina la 1775 şi Basarabia la 1812. Deşi Moldova era ceva mai bine administrată, moşiile erau mai bine administrate şi lucrate, în general, exista o superioritate inclusiv în ochii unor moldoveni; percepţia publică acum este total răsturnată pentru că realităţile de acum au indus ideea că aşa a fost tot timpul în România”, spune spune Dorin Dobrincu, istoric la Institutul A. D. Xenopol din Iași.

Adversarii Unirii nu erau însă lipsiţi de patriotism. După lungi deliberări, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn cu 48 de voturi, deci cu 15 mai multe decât numărul unioniştilor declaraţi.

În Muntenia, numai 24 din cei 72 de deputaţi ai Adunării elective erau unionişti. Din fericire pentru Unire, nici unul dintre candidaţii conservatori Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei, şi cu atât mai puţin unionistul Nicolae Golescu nu au reuşit să obţină numărul necesar de voturi.

Soluţia a apărut în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, în discuţiile purtate la celebrul Hotel Concordia, pe atunci cel mai occidental şi cel mai sofisticat hotel din Bucureşti, locul de întâlnire al preferat de unionişti.

Se pare că Dimitrie Ghica, fiul domnitorului Grigore Ghica, a fost cel care a făcut propunerea ca domnitorul Moldovei să fie ales domn şi în Ţara Românească. A doua zi, în sala din Dealul Mitropoliei, Vasile Boerescu a prezentat conservatorilor propunerea. Alexandru Ioan Cuza a fost ales la Bucureşti în unanimitate.

Prima grijă a domnitorului Cuza şi a colaboratorilor lui după dubla alegere din ianuarie 1859 a fost să se asigure că Unirea este recunoscută.

Ofensate că fuseseră puse în faţa faptului împlinit, Turcia şi Austria ameninţau să ocupe militar Principatele sub motiv că se încălcase Convenţia de la Paris.

Dar cinci din cele şapte puteri au recunoscut rapid Unirea personală a lui Cuza, cu instituţii separate şi numai pe parcursul vieţii lui. În vară, Austria a pierdut războiul cu Franţa, aşa că a fost nevoită să renunţe la presiuni, Iar Înalta Poartă, rămasă singură, a cedat la rândul ei.

Ca să forţeze însă recunoaşterea Unirii depline, Cuza a făcut în septembrie 1860 călătoria de învestitură la Istanbul. Conştienţi că Unirea era de fapt o pavăză utilă contra expansiunii Rusiei, mai-marii otomani l-au scutit pe noul domnitor român de sărutatul papucului sultanului Abdul-Aziz atunci când a fost primit la Palatul Dolmabahce.

În locul acestui gest de subordonare totală, Cuza a primit ca semn de învestitură o sabie împodobită cu nestemate. Iar firmanul primit de Cuza la sfârşitul lui 1861 de la sultanul Abdul Aziz a însemnat recunoaşterea implicită a Unirii.

Sursa: DIGI24.ro

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

A fost desemnat constructorul Podului Solventul din Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara a desemnat asocierea de constructori care va realiza Podul Solventul în urma licitației. Astfel, municipalitatea va semna contractul de lucrări cu asocierea FREYROM SA (lider) și PROCONS GROUP SRL (asociat). Investiția include primul pod construit peste Bega de la zero după Revoluție care, împreună cu Pasajul Solventul și un drum de legătură peste fosta platformă industrială, va conecta Bulevardul Dâmbovița de Calea Bogdăneștilor.

„E al doilea pod unde începem lucrările în această primăvară, după podul de la fosta Fabrică de țigări. A fost un drum lung, uneori exasperant și frustrant: documentații complexe, multă birocrație, perioade lungi de avizare, exproprieri ale unor terenuri private, atragerea de 18 milioane de euro bani europeni. O muncă uriașă, imposibil de făcut fără efortul coordonat al echipelor din Primărie, cărora le mulțumesc. Legătura de la Solventul – pasajul și podul – sunt așteptate de decenii de timișoreni și mă bucur că în sfârșit se întâmplă”, a spus primarul Dominic Fritz.

Podul Solventul face parte din Inelul IV Vest, una dintre arterele esențiale pentru fluidizarea traficului în oraș. Cu linie dublă de tramvai, patru benzi de circulație, piste pentru biciclete, trotuare largi și spații verzi, investiția Primăriei Municipiului Timișoara va contribui la reducerea traficului din zona centrală și la îmbunătățirea mobilității urbane. Proiectul municipalității include și reconfigurarea intersecției cu Bulevardul Dâmbovița, precum și conectarea la pistele de bicicletă de pe malul Begăi.

Podul Solventul, Pasajul Solventul și Noua Radială Vest fac parte din planul Primăriei Municipiului Timișoara de a dezvolta o infrastructură urbană modernă, care conectează cartierele și sprijină dezvoltarea economică a orașului.

Contractul a fost atribuit pentru suma de 96.076.330 lei (cu TVA), iar termenul de realizare a lucrărilor este de 24 de luni de la emiterea ordinului de începere. Valoarea totală a investiției este de 133,5 milioane de lei, dintre care 93 de milioane de lei provin din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Regional Vest 2021–2027, Intervenția Regională 4.1 – Mobilitate urbană sustenabilă.

Podul Solventul – primul pod construit la Timișoara, după Revoluție

Citeste mai mult

Administrație

REFORMA ADMINISTRATIVĂ 2026. Reduceri de personal la Primăria Timișoara

Publicat

pe

Municipiul Timișoara continuă reforma administrativă în contextul prevederilor OUG nr. 7/2026 privind reducerea numărului maxim de posturi cu 30%. Primarul Dominic Fritz propune Consiliului Local desființarea a 138 de posturi în cadrul Aparatului de Specialitate al Primarului, la Direcția Fiscală a Municipiului Timișoara, Direcția Generală Proiecte și Lucrări Municipale pentru Sport și Transport Feroviar și la Sport Club Municipal. De asemenea, în urma modificărilor legislative care impun un post de agent local pentru fiecare 1.200 de locuitori, față de 1.000 anterior, sunt propuse ajustări și la nivelul Poliției Locale, cu reducerea de 86 de posturi. În total, administrația locală va reduce 102 posturi ocupate, măsură ce va aduce o economie anuală la bugetul local este de aproximativ 13 milioane de lei.

La nivelul Aparatului de Specialitate al Primarului, reorganizarea are la bază procesul de digitalizare a fluxurilor interne care a generat o redimensionare a structurilor în funcție de volumul real de muncă. Spre exemplu, este propusă desființarea a două servicii din cadrul Direcției de Autorizare și Control, precum și desființarea a patru posturi la Serviciul Achiziții Publice, acolo unde analiza activității arată că performanța poate fi menținută cu o mai bună utilizare a resurselor. Totodată, pentru a întări capacitatea financiară și a susține mai eficient orientarea municipalității către finanțări externe, este propusă comasarea Direcției Incubator Proiecte cu Direcția Economică, într-o structură unitară Direcția Generală Economică și Finanțări Proiecte.

Per ansamblu, pentru Aparatul de Specialitate, care în prezent însumează 494 de posturi, este propusă desființarea a 72 de posturi (8 funcții de conducere, din care 4 ocupate; 62 funcții de execuție, din care 27 ocupate; 2 funcții contractuale, din care 2 ocupate), precum și înființarea unui post de director general.

La nivelul structurilor vizate de reformă este propusă reducerea numărului de posturi astfel:

  • Direcția Fiscală a Municipiului Timișoara – 32 de posturi (18 ocupate și 17 vacante);
  • Direcția Generală Proiecte și Lucrări Municipale pentru Sport și Transport Feroviar – 24 de posturi și desființarea structurii (8 ocupate și 16 vacante);
  • Sport Club Municipal – 10 posturi (1 ocupat și 9 vacante);
  • Direcția Generală Poliția Locală Timișoara – 86 de posturi (42 ocupate și 44 vacante).

Primarul Dominic Fritz a inițiat procesul de eficientizare al Aparatului de Specialitate încă din anul 2021, când organigrama număra 644 de posturi. Numărul a fost redus succesiv la 535, apoi la 494, ajungând la 423 de posturi, conform propunerii curente.

Citeste mai mult

Din țară

Banat 2028 a câștigat titlul de Regiune Gastronomică Europeană

Publicat

pe

După 16 luni de pregătire, juriul Institutului de Gastronomie, Cultură, Artă și Turism din Barcelona (IGCAT), Banatul a fost desemnat Regiune Gastronomică Europeană în anul 2028.

Candidatura a fost pregătită de o echipă a cărei lider a fost Consiliul Județean Timiș, prin Visit Timiș. Partenerii candidaturii au fost Consiliul Județean Arad și Consiliul Județean Caraș-Severin.

Banat 2028 este o construcție regională. În următorii doi ani, în toată zona se vor organiza evenimente pentru a pune în valoare specificul gastronomic local și pentru a educa publicul în sensul unei vieți echilibrate și sănătoase, în concordanță cu valorile specific regionale.

Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, a declarat după anunțarea câștigării titlului: „Sunt emoționat, chiar nu știa nimeni decizia dinainte, nu era foarte clar ce se va întâmpla. Mulțumesc celor cinci membri ai juriului, colegilor mei pentru organizarea din ultimele 16 luni, domnilor Iustin Cionca și Silviu Hurduzeu, președinții Consiliilor Județene Arad și Caraș-Severin, pentru sprijinul acordat în ultimele luni. Mulțumesc Simonei Neumann, a fost neobosită.  Este un titlu mai important decât pare, pentru că nu este doar despre mâncare. Este un titlu despre artă, cultură, conectivitate, inovație, turism.“

„Gastronomia este o resursă pentru dezvoltare locală, iar titlul este o oportunitate de a valorifica ceea ce avem mai bun. Felicit echipa Banat 2028, îi mulțumesc președintelui Consiliului Județean Timiș, dl. Alfred Simonis, pentru parteneriatul nostru și pentru că împreună putem construi proiecte importante pentru comunitățile noastre. Aradul intră în acest proiect cu vinurile din Podgoria Miniș-Măderat, gastronomia minorităților etnice arădene, produsele bio de mare calitate obținute în procesul de agricultură organică și cu industria alimentară arădeană, dar și cu zona de cercetare universitară și cu voluntari foarte entuziaști. Intrăm în proiect cu logistică, produse și, în primul rând, cu oameni buni“, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

Juriul internațional a fost format din experți din Spania, Scoția, Norvegia, Georgia, Marea Britanie.

Echipa Banat 2028  a fost coordonată de Simona Neumann, cea care a condus și asociația care a câștigat pentru Timișoara titlul de Capitală Europeană a Culturii.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite