Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Azi serbăm Mica Unire. Ce s-a întâmplat în 24 ianuarie 1859

Publicat

pe

La 24 ianuarie 1859, deputaţii din Adunarea electivă de la Bucureşti l-au ales domn al Ţării Româneşti pe noul domnitor al Moldovei, unionistul Alexandru Ioan Cuza. Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

În Moldova, Adunarea rezultată din alegerile din decembrie 1858 era dominată de Partida Naţională. 33 din cei 55 de de deputaţi erau unionişti. În ciuda majorităţii unioniste, alegerea noului Domn s-a dovedit dificilă. În cursă se înscriseseră 38 de candidaţi. Au avut loc dezbateri îndelungate.

„Separatiştii considerau că prin Unire se vor crea situaţii dezavantajoase pentru principatul de la nord de Milcov. Muntenia era mai mare, Moldova pierduse Bucovina la 1775 şi Basarabia la 1812. Deşi Moldova era ceva mai bine administrată, moşiile erau mai bine administrate şi lucrate, în general, exista o superioritate inclusiv în ochii unor moldoveni; percepţia publică acum este total răsturnată pentru că realităţile de acum au indus ideea că aşa a fost tot timpul în România”, spune spune Dorin Dobrincu, istoric la Institutul A. D. Xenopol din Iași.

Adversarii Unirii nu erau însă lipsiţi de patriotism. După lungi deliberări, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn cu 48 de voturi, deci cu 15 mai multe decât numărul unioniştilor declaraţi.

În Muntenia, numai 24 din cei 72 de deputaţi ai Adunării elective erau unionişti. Din fericire pentru Unire, nici unul dintre candidaţii conservatori Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei, şi cu atât mai puţin unionistul Nicolae Golescu nu au reuşit să obţină numărul necesar de voturi.

Soluţia a apărut în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, în discuţiile purtate la celebrul Hotel Concordia, pe atunci cel mai occidental şi cel mai sofisticat hotel din Bucureşti, locul de întâlnire al preferat de unionişti.

Se pare că Dimitrie Ghica, fiul domnitorului Grigore Ghica, a fost cel care a făcut propunerea ca domnitorul Moldovei să fie ales domn şi în Ţara Românească. A doua zi, în sala din Dealul Mitropoliei, Vasile Boerescu a prezentat conservatorilor propunerea. Alexandru Ioan Cuza a fost ales la Bucureşti în unanimitate.

Prima grijă a domnitorului Cuza şi a colaboratorilor lui după dubla alegere din ianuarie 1859 a fost să se asigure că Unirea este recunoscută.

Ofensate că fuseseră puse în faţa faptului împlinit, Turcia şi Austria ameninţau să ocupe militar Principatele sub motiv că se încălcase Convenţia de la Paris.

Dar cinci din cele şapte puteri au recunoscut rapid Unirea personală a lui Cuza, cu instituţii separate şi numai pe parcursul vieţii lui. În vară, Austria a pierdut războiul cu Franţa, aşa că a fost nevoită să renunţe la presiuni, Iar Înalta Poartă, rămasă singură, a cedat la rândul ei.

Ca să forţeze însă recunoaşterea Unirii depline, Cuza a făcut în septembrie 1860 călătoria de învestitură la Istanbul. Conştienţi că Unirea era de fapt o pavăză utilă contra expansiunii Rusiei, mai-marii otomani l-au scutit pe noul domnitor român de sărutatul papucului sultanului Abdul-Aziz atunci când a fost primit la Palatul Dolmabahce.

În locul acestui gest de subordonare totală, Cuza a primit ca semn de învestitură o sabie împodobită cu nestemate. Iar firmanul primit de Cuza la sfârşitul lui 1861 de la sultanul Abdul Aziz a însemnat recunoaşterea implicită a Unirii.

Sursa: DIGI24.ro

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Administrație

Peste 50 de milioane de lei pentru înființarea rețelei de distribuție a gazelor naturale în 13 localități din estul județului Timiș

Publicat

pe

Veste importantă pentru locuitorii din estul județului Timiș.

Sâmbătă, în prezența ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, și a primarilor din zonă s-a semnat ordinul de începere a lucrărilor pentru introducerea gazului. Este vorba despre un proiect amplu cu o valoare de 52 de milioane de lei plus TVA, parte din această sumă, aproximativ 7 milioane, reprezentând cofinanțare din partea Consiliului Județean Timiș, alte trei milioane provin din bugetele a doisprezece comune, membre ale Asociației de Dezvoltare Intracomunitară Distribuție Gaz Timiș Est.

Cele 13 unități administrativ teritoriale care vor beneficia de acest program sunt: Făget, Margina, Curtea, Fârdea, Bara, Bârna, Ohaba Lungă, Mănăștiur, Dumbrava, Traian Vuia, Coșteiu, Balinț și Bethausen, rețeaua are o lungime de 116 kilometri, iar în primă fază vor fi racordate 1800 de gospodării. Termenul de finalizare este de 20 de luni de la data începerii lucrărilor.

Citeste mai mult

Administrație

Primăria Trimișoara vrea să transforme fostul depou de tramvaie într-un ansamblu MultipleXity, cu fonduri europene

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara a depus cererea de finanțare pentru realizarea ansamblului MultipleXity. Municipalitatea a solicitat, prin Programul Regional Vest, fonduri europene în valoare de 14 milioane de euro pentru transformarea fostului depou de tramvaie de pe Bulevardul Take Ionescu într-un centru cultural de referință la nivel regional – dedicat artei, tehnologiei și experimentului. Proiectul vizează reabilitarea halei mari, a clădirilor adiacente și amenajarea curții exterioare, cu o suprafață de aproximativ 13.000 mp.

„Recuperarea și reconversia spațiilor cu memorie și istorie ale Timișoarei face parte din strategia noastră de a păstra vie identitatea orașului. Recuperăm aceste spații și le redăm oamenilor, așa cum am făcut cu patru cinematografe istorice și cum vom face, din acest an, cu fostul turn de apă din Iosefin, care devine centru cultural pe verticală. MultipleXity continuă această direcție: transformăm clădiri de patrimoniu industrial într-un spațiu al creației, al experimentului și al întâlnirii dintre cultură, tehnologie și comunitate”, spune primarul Dominic Fritz.

Prima componentă a investiției se concentrează pe reabilitarea halei mari și realizarea spațiului imersiv, iar a doua componentă vizează clădirile adiacente și curtea exterioară. Prin acest proiect, Primăria Timișoara va crea un hub cultural, creativ și educațional, deschis comunității. Clădirile adiacente halei vor găzdui un spațiu de co-working pentru industriile creative, un bistro deschis publicului și spații dedicate artiștilor în rezidență, care vor beneficia de burse și vor produce conținut artistic integrat ulterior în spațiul imersiv. Sunt prevăzute șase unități de cazare pentru artiști, inclusiv o unitate adaptată persoanelor cu dizabilități.

Curtea exterioară va fi amenajată ca spațiu public activ, de întâlnire între cultură, patrimoniu și tehnologie. Conceptul proiectului pune accent pe valorificarea patrimoniului industrial și pe integrarea elementelor originale, precum vechile șine de tramvai, în amenajarea finală. Spațiul va putea găzdui concerte în aer liber, expoziții, proiecții pe fațade și evenimente culturale de mare capacitate. Proiectul respectă principiile New European Bauhaus, cu accent pe sustenabilitate, calitatea spațiului public, incluziune și accesibilitate, inovație și creativitate, respect pentru patrimoniu și identitate locală, precum și pe implicarea comunității.

Valoarea totală estimată a investiției este de aproximativ 30 de milioane de euro și va fi asigurată din fonduri europene și din bugetul local. Finanțarea europeană a fost solicitată prin Programul Regional Vest 2021–2027, în cadrul Intervenției Regionale 7.1.B – New European Bauhaus. Proiectul va fi implementat în parteneriat cu Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara.

Citeste mai mult

Administrație

Timi – asistent digital. Serviciu de asistență virtuală al Primăriei Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara lansează un serviciu de asistență virtuală bazat pe tehnologie de inteligență artificială. Asistentul digital „Timi” este integrat în Contul Unic, utilizat de peste 141.000 de timișoreni, și le oferă acestora informații 24 de ore din 24, într-un mod simplu și rapid, fără a mai fi necesară parcurgerea mai multor pagini sau documente. Timi este capabil să comunice în orice limbă și include și un sistem de adresare a întrebărilor și ascultare a răspunsurilor în format audio. Spre deosebire de alte instrumente AI, serviciul municipalității nu furnizează opinii și nu accesează surse externe de pe internet.

„Digitalizarea Primăriei Timișoara a pornit de la nevoia timișorenilor și a firmelor de a găsi rapid un răspuns, o informație, o programare, fără să piardă timp navigând prin meniuri complicate sau documente stufoase. Am gândit toate serviciile digitale cu o întrebare simplă în minte: cum ajunge cetățeanul, cât mai ușor, la ceea ce are nevoie? Și pentru asta, informația trebuie să fie ușor de găsit, nu la capătul unui labirint birocratic. Asistentul virtual pe care îl lansăm acum, este un pas firesc în această direcție. Este un instrument care caută în locul celui care îl folosește și sintetizează informația în funcția de problema pe care cetățeanul o are. E un asistent care îți spune ce ai de făcut dacă vrei să construiești o casă în Timișoara sau dacă ți-ai pierdut buletinul, de exemplu”, spune primarul Dominic Fritz.

Răspunsurile sunt formulate pe baza informațiilor publicate pe site-ul primariatm.ro. Pentru anumite servicii, precum cele de registratură, asistentul poate utiliza date disponibile în platformele interne, doar cu acordul explicit al titularului contului. Atunci când este utilizat din Contul Unic, Timi poate ține cont de istoricul interacțiunilor cetățeanului cu administrația locală, respectiv cereri depuse, sesizări sau programări anterioare.

Totodată, Direcția de Evidență a Persoanelor este integrată în noul serviciu. Astfel, printr-o solicitare adresată direct în fereastra de chat, Timi va putea efectua programări online, în timp real. După verificarea datelor disponibile, programarea va fi transmisă automat cetățeanului prin SMS. Mai mult, Timi are capacitatea de a prelua sesizările primite de la timișoreni și de a le redirecționa automat către departamentele responsabile. Municipalitatea simplifică astfel demersul cetățenilor, care nu mai sunt nevoiți să identifice singuri departamentul căruia trebuie să se adreseze.

În paralel, pentru a permite testarea serviciului de către un număr cât mai mare de utilizatori, municipalitatea pune la dispoziție, pe o perioadă limitată, o variantă test, accesibilă pe site-ul www.primariatm.ro. Această versiune funcționează fără autentificare, nu identifică utilizatorul și nu are acces la date personale sau la contextul cetățeanului.

Timi este gândit ca un sistem în evoluție, care va fi îmbunătățit continuu prin completarea și actualizarea informațiilor oficiale. Serviciul de asistență virtuală al Primăriei Timișoara răspunde nevoilor timișorenilor și completează modalitățile tradiționale de comunicare cu cetățenii: platforma de sesizări, serviciile de corespondență prin e-mail și interacțiunea directă. Timi poate fi accesat din orice pagina a site-ului Primăriei, sau din orice pagina a contului unic, cu un click pe iconița de chat din dreapta jos a oricărei pagini.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite