Ne găsiți și pe:

Actualitate

Azi serbăm Mica Unire. Ce s-a întâmplat în 24 ianuarie 1859

Publicat

pe

La 24 ianuarie 1859, deputaţii din Adunarea electivă de la Bucureşti l-au ales domn al Ţării Româneşti pe noul domnitor al Moldovei, unionistul Alexandru Ioan Cuza. Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

În Moldova, Adunarea rezultată din alegerile din decembrie 1858 era dominată de Partida Naţională. 33 din cei 55 de de deputaţi erau unionişti. În ciuda majorităţii unioniste, alegerea noului Domn s-a dovedit dificilă. În cursă se înscriseseră 38 de candidaţi. Au avut loc dezbateri îndelungate.

„Separatiştii considerau că prin Unire se vor crea situaţii dezavantajoase pentru principatul de la nord de Milcov. Muntenia era mai mare, Moldova pierduse Bucovina la 1775 şi Basarabia la 1812. Deşi Moldova era ceva mai bine administrată, moşiile erau mai bine administrate şi lucrate, în general, exista o superioritate inclusiv în ochii unor moldoveni; percepţia publică acum este total răsturnată pentru că realităţile de acum au indus ideea că aşa a fost tot timpul în România”, spune spune Dorin Dobrincu, istoric la Institutul A. D. Xenopol din Iași.

Adversarii Unirii nu erau însă lipsiţi de patriotism. După lungi deliberări, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn cu 48 de voturi, deci cu 15 mai multe decât numărul unioniştilor declaraţi.

În Muntenia, numai 24 din cei 72 de deputaţi ai Adunării elective erau unionişti. Din fericire pentru Unire, nici unul dintre candidaţii conservatori Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei, şi cu atât mai puţin unionistul Nicolae Golescu nu au reuşit să obţină numărul necesar de voturi.

Soluţia a apărut în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, în discuţiile purtate la celebrul Hotel Concordia, pe atunci cel mai occidental şi cel mai sofisticat hotel din Bucureşti, locul de întâlnire al preferat de unionişti.

Se pare că Dimitrie Ghica, fiul domnitorului Grigore Ghica, a fost cel care a făcut propunerea ca domnitorul Moldovei să fie ales domn şi în Ţara Românească. A doua zi, în sala din Dealul Mitropoliei, Vasile Boerescu a prezentat conservatorilor propunerea. Alexandru Ioan Cuza a fost ales la Bucureşti în unanimitate.

Prima grijă a domnitorului Cuza şi a colaboratorilor lui după dubla alegere din ianuarie 1859 a fost să se asigure că Unirea este recunoscută.

Ofensate că fuseseră puse în faţa faptului împlinit, Turcia şi Austria ameninţau să ocupe militar Principatele sub motiv că se încălcase Convenţia de la Paris.

Dar cinci din cele şapte puteri au recunoscut rapid Unirea personală a lui Cuza, cu instituţii separate şi numai pe parcursul vieţii lui. În vară, Austria a pierdut războiul cu Franţa, aşa că a fost nevoită să renunţe la presiuni, Iar Înalta Poartă, rămasă singură, a cedat la rândul ei.

Ca să forţeze însă recunoaşterea Unirii depline, Cuza a făcut în septembrie 1860 călătoria de învestitură la Istanbul. Conştienţi că Unirea era de fapt o pavăză utilă contra expansiunii Rusiei, mai-marii otomani l-au scutit pe noul domnitor român de sărutatul papucului sultanului Abdul-Aziz atunci când a fost primit la Palatul Dolmabahce.

În locul acestui gest de subordonare totală, Cuza a primit ca semn de învestitură o sabie împodobită cu nestemate. Iar firmanul primit de Cuza la sfârşitul lui 1861 de la sultanul Abdul Aziz a însemnat recunoaşterea implicită a Unirii.

Sursa: DIGI24.ro

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

Construcții ilegale desființate de Primăria Timișoara. Unde au „intervenit“ buldozerele

Publicat

pe

Sub amenințări și încercări de intimidare politică, funcționarii Primăriei Timișoara au pus astăzi în aplicare dispoziția primarului Dominic Fritz de desființare a mai multor construcții ridicate ilegal pe domeniul public, dat în concesiune pe strada Lacului nr. 1.

Societatea Casa Matteo a sfidat în mod repetat legea: după ce a fost sancționată cu amenzi de peste 13.000 de lei și după ce o primă dispoziție de desființare a fost pusă în aplicare, construcțiile ilegale au fost refăcute pe domeniul public. Astfel, au fost ridicate ilegal pe o suprafață de aproape 600 de metri pătrați o terasă acoperită din lemn, un bar exterior de tip pergolă, o împrejmuire cu poartă de acces și mai multe zone amenajate cu dale și beton. Mai mult, firma a ignorat și legislația de mediu, fiind amendată anul acesta cu 300.000 de lei pentru depozitarea ilegală a circa 100 mc de deșeuri amestecate (deșeuri menajere, reciclabile, moloz, deșeuri vegetale, polistiren și altele).

Construcțiile ilegale au fost ridicate pe un teren al municipiului, de circa 5.500 mp, care a fost concesionat în urmă cu 18 ani. Concesiunea nu este egală cu permisiunea de a construi fără autorizație. Societatea Casa Matteo a cerut în instanță anularea dispoziției inițiale, iar municipalitatea a câștigat atât în primă instanță, cât și la recurs, unde decizia a fost definitivă. Acum, costurile de desființare vor fi suportate de către societățile comerciale CASA MATTEO S.R.L., în calitate de executant, și DARIAN ERIC BUSINESS S.R.L., în calitate de utilizator al amenajărilor.

De la începutul acestui an, au fost puse în aplicare aproape 80 de dispoziții ale primarului Dominic Fritz pentru desființarea construcțiilor și amenajărilor ridicate fără respectarea legii pe domeniul public.

Citeste mai mult

Din țară

ANUNȚ. Elaborare PUZ centrală electrică fotovoltaică 11 MW pe sol Timișoara Nord

Publicat

pe

S.C MARTIN ELECTRICITYS.R.L, cu sediul social în judetul Timiș, Municipiul Timișoara, strada Salcâmilor, nr. 8, parter, camera 2, anunţă elaborarea primei versiuni a „P.U.Z – REALIZARE CENTRALA ELECTRICA FOTOVOLTAICA 11MW PE SOL TIMISOARA NORD“, amplasat în extravilanul Municipiului Timișoara, nr. Cad. 419911, nr. Cad. 403717, jud. Timis și declanşarea etapei de încadrare pentru obţinerea avizului de mediu.

Consultarea primei versiuni a planului urbanistic – PUZ, se poate realiza la adresa: localitatea Timișoara, str. Piata Mocioni, nr.2 jud. Timiș, în zilele de luni – joi, între orele 10:30 – 17.30; tel:0737508899

Comentariile şi sugestiile se vor transmite în scris la sediul ANMAP-DJM Timiş, str. B-dul Liviu Rebreanu, nr. 18-18A, jud. Timis, în termen de 15 zile calendaristice de la data prezentului anunţ.

Citeste mai mult

Din țară

Solstițiul de vară. Când începe vara astronomică

Publicat

pe

Solstițiul de vară din 2026 va avea loc, în acest an, în 21 iunie, la ora 11:24, ora României, conform datelor publicate de reprezentanții Observatoului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“, pe site-ul astro-urseanu.ro.

Acest moment marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică și aduce cea mai lungă zi din întregul an.

În această zi, Soarele urcă cel mai sus pe cer la amiază, iar lumina naturală durează mai mult decât în orice altă perioadă a anului. În România, ziua depășește 15 ore de lumină, iar noaptea devine cea mai scurtă din an.

După solstițiu, zilele încep încet să se scurteze, chiar dacă temperaturile de vară continuă să crească în următoarele luni. Fenomenul are loc în același moment peste tot în lume, însă ora diferă de la o țară la alta, în funcție de fusul orar. De-a lungul timpului, solstițiul de vară a fost legat de multe tradiții și obiceiuri populare. În mai multe culturi europene, această perioadă era văzută ca un simbol al luminii, al fertilității și al naturii aflate la apogeu.

Solstițiul de vară este fenomenul astronomic care marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică. El are loc în fiecare an în jurul datei de 20 sau 21 iunie și reprezintă momentul în care partea de nord a Pământului primește cea mai multă lumină de la Soare.

Totul se întâmplă din cauza felului în care este înclinat Pământul. Planeta noastră nu se rotește perfect drept în jurul Soarelui, ci este ușor înclinată, cu aproximativ 23,5 grade. Această înclinare este motivul pentru care există anotimpurile. În perioada solstițiului de vară, emisfera nordică este orientată cel mai mult spre Soare. Din această cauză, razele soarelui ajung mai direct pe această parte a planetei, iar ziua devine foarte lungă.

Citeste mai mult

Articole recente

Cele mai citite