Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Azi serbăm Mica Unire. Ce s-a întâmplat în 24 ianuarie 1859

Publicat

acum 4 ani

pe

La 24 ianuarie 1859, deputaţii din Adunarea electivă de la Bucureşti l-au ales domn al Ţării Româneşti pe noul domnitor al Moldovei, unionistul Alexandru Ioan Cuza. Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

În Moldova, Adunarea rezultată din alegerile din decembrie 1858 era dominată de Partida Naţională. 33 din cei 55 de de deputaţi erau unionişti. În ciuda majorităţii unioniste, alegerea noului Domn s-a dovedit dificilă. În cursă se înscriseseră 38 de candidaţi. Au avut loc dezbateri îndelungate.

„Separatiştii considerau că prin Unire se vor crea situaţii dezavantajoase pentru principatul de la nord de Milcov. Muntenia era mai mare, Moldova pierduse Bucovina la 1775 şi Basarabia la 1812. Deşi Moldova era ceva mai bine administrată, moşiile erau mai bine administrate şi lucrate, în general, exista o superioritate inclusiv în ochii unor moldoveni; percepţia publică acum este total răsturnată pentru că realităţile de acum au indus ideea că aşa a fost tot timpul în România”, spune spune Dorin Dobrincu, istoric la Institutul A. D. Xenopol din Iași.

Adversarii Unirii nu erau însă lipsiţi de patriotism. După lungi deliberări, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn cu 48 de voturi, deci cu 15 mai multe decât numărul unioniştilor declaraţi.

În Muntenia, numai 24 din cei 72 de deputaţi ai Adunării elective erau unionişti. Din fericire pentru Unire, nici unul dintre candidaţii conservatori Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei, şi cu atât mai puţin unionistul Nicolae Golescu nu au reuşit să obţină numărul necesar de voturi.

Soluţia a apărut în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, în discuţiile purtate la celebrul Hotel Concordia, pe atunci cel mai occidental şi cel mai sofisticat hotel din Bucureşti, locul de întâlnire al preferat de unionişti.

Se pare că Dimitrie Ghica, fiul domnitorului Grigore Ghica, a fost cel care a făcut propunerea ca domnitorul Moldovei să fie ales domn şi în Ţara Românească. A doua zi, în sala din Dealul Mitropoliei, Vasile Boerescu a prezentat conservatorilor propunerea. Alexandru Ioan Cuza a fost ales la Bucureşti în unanimitate.

Prima grijă a domnitorului Cuza şi a colaboratorilor lui după dubla alegere din ianuarie 1859 a fost să se asigure că Unirea este recunoscută.

Ofensate că fuseseră puse în faţa faptului împlinit, Turcia şi Austria ameninţau să ocupe militar Principatele sub motiv că se încălcase Convenţia de la Paris.

Dar cinci din cele şapte puteri au recunoscut rapid Unirea personală a lui Cuza, cu instituţii separate şi numai pe parcursul vieţii lui. În vară, Austria a pierdut războiul cu Franţa, aşa că a fost nevoită să renunţe la presiuni, Iar Înalta Poartă, rămasă singură, a cedat la rândul ei.

Ca să forţeze însă recunoaşterea Unirii depline, Cuza a făcut în septembrie 1860 călătoria de învestitură la Istanbul. Conştienţi că Unirea era de fapt o pavăză utilă contra expansiunii Rusiei, mai-marii otomani l-au scutit pe noul domnitor român de sărutatul papucului sultanului Abdul-Aziz atunci când a fost primit la Palatul Dolmabahce.

În locul acestui gest de subordonare totală, Cuza a primit ca semn de învestitură o sabie împodobită cu nestemate. Iar firmanul primit de Cuza la sfârşitul lui 1861 de la sultanul Abdul Aziz a însemnat recunoaşterea implicită a Unirii.

Sursa: DIGI24.ro

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Administrație

Impozitele și taxele locale pentru anul 2026, au fost ajustate, conform legislației în vigoare, la Timișoara

Publicat

acum 11 ore

pe

30 decembrie 2025

de

Primăria Timișoara propune acordarea de scutiri de taxe proprietarilor care investesc în reabilitarea clădirilor istorice și organizațiilor neguvernamentale care prestează servicii sociale, în baza unor analize cost – beneficiu. Criteriile de acordare vor fi supuse aprobării Consiliului Local în următoarele zile.

În același timp, municipalitatea a propus măsuri de susținere a mediului de afaceri local în 2026, ca parte a unui efort mai larg de a proteja locurile de muncă și stabilitatea economică a orașului. Astfel, pentru clădirile nerezidențiale a fost propusă și aprobată astăzi în Consiliul Local menținerea cotei de impozitare de bază la nivelul de 1,3%, cu o cotă adițională redusă, de 16%, ceea ce conduce la o cotă finală de 1,5%, față de 1,7% aplicată în anul 2025. Spre exemplu, la o valoare impozabilă a unei clădiri rezidențiale de aproximativ 29 milioane lei, impozitul datorat de persoanele juridice a fost în anul 2025 de circa 490.000 lei și va ajunge în 2026 la aproximativ 433.000 lei.

În ceea ce privește impozitele pentru clădirile rezidențiale din proprietatea persoanelor fizice și impozitele pentru mijloacele de transport, acestea au fost ajustate în baza noilor prevederi legale aplicabile la nivel național. Acestea au impus o creștere cu aproximativ 79% a valorii în lei/mp, precum și eliminarea reducerilor în funcție de vechimea imobilului de 10%, 30% și 50%.

Totodată, scutirile aplicate pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat, pentru persoanele încadrate în gradul I de invaliditate, precum și cele acordate instituțiilor coordonate de Ministerul Educației, Ministerul Cercetării, Ministerul Familiei și federațiilor sportive, au fost eliminate în baza legislației naționale.

Pentru plata cu anticipație, până la data de 31 martie a anului 2026, a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren sau a impozitului pe mijloacele de transport, datorat pentru întregul an 2026 de către contribuabilii persoane fizice și persoane juridice, municipalitatea acordă o bonificație de 10%.

0
Citeste mai mult

Locale

Ruslana și Lupii lui Calancea cântă la Revelion 2026, la Timișoara

Publicat

acum 2 zile

pe

28 decembrie 2025

de

Primăria Municipiului Timișoara îi invită pe toți timișorenii să sărbătorească miercuri, 31 decembrie 2025, începând cu ora 22:00, Revelionul în Piața Victoriei, unde municipalitatea pregătește un spectacol special pentru întâmpinarea noului an.

Seara va fi deschisă de trupa timișoreană PHASER, care va încălzi atmosfera cu energia lor binecunoscută. De la ora 23:00, pe scenă va urca Ruslana, artista ucraineană câștigătoare a concursului Eurovision 2004 cu piesa „Wild Dances”. Cunoscută pentru stilul său unic, o combinație explozivă de pop-rock-dance cu influențe din folclorul carpatic, Ruslana este și deținătoarea titlului de „Artist Național al Ucrainei”. Administrația locală aduce în fața publicului timișorean o artistă cu o puternică prezență scenică, apreciată pentru activitatea sa culturală și civică.

La miezul nopții, după focul de artificii, pe scenă vor urca Lupii lui Calancea, una dintre cele mai apreciate formații din Republica Moldova, condusă de basistul și compozitorul Alex Calancea. Trupa îmbină folclorul românesc autentic cu rock, trap și ritmuri tribale.

Petrecerea se va încheia cu un after party susținut de DJ-ul și producătorul timișorean Sean Norvis, cunoscut pentru stilul său inovator și pentru conceptul „electro popular”, ce aduce împreună muzica electronică modernă și elemente din folclorul românesc.

Transport public

În acest sens, având în vedere numărul mare de participanți așteptați în centrul orașului, Primăria Municipiului Timișoara va asigura funcționarea mijloacelor de transport în comun și după ora 00:00, pentru a evita aglomerația și pentru a contribui la o mobilitate urbană sigură pe durata evenimentului. Astfel, în data de 31 decembrie 2025, liniile 33, 40, E1, E2, E3, E7, Tb 11, Tb 14, Tb 15, Tb 16, Tb 18, Tv 1, Tv 2, Tv 4, Tv 5, Tv 7 și Tv 9 vor circula și după miezul nopții, oferind variante suplimentare pentru întoarcerea acasă.

0
Citeste mai mult

Din țară

CÂND nu se fac nunți în anii 2026 și 2027, conform rânduielilor Bisericii Ortodoxe

Publicat

acum 3 zile

pe

27 decembrie 2025

de

Cei care își planifică nunta în anii 2026 și 2027 trebuie să țină cont de rânduielile Bisericii Ortodoxe, care prevăd anumite perioade de post și zile de sărbătoare în care nu se oficiază cununii religioase.

Conform tradiției ortodoxe, nu se fac nunți în zilele de post de peste an (miercurea și vinerea), în posturile mari, în ajunul și în zilele marilor sărbători, precum și în intervalul dintre Nașterea Domnului și Bobotează.

Zile în care nu se fac nunți în 2026

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (16 februarie – 19 aprilie);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (8 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (31 iulie – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

20-21 mai (Înălțarea Domnului);

30 mai – 1 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci).

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026.

Zile în care nu se fac nunți în 2027

Nu se fac nunți în zilele de post:

miercurea și vinerea;

din lunea de după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sf. Paști și până în Duminica Sfântului Apostol Toma, inclusiv (8 martie – 9 mai);

în Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (22 – 28 iunie);

în Postul Adormirii Maicii Domnului (1 – 14 august);

la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);

în Postul Nașterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie).

Nu se fac nunți în zilele Praznicelor împărătești și în ajunul acestora:

1-2 februarie (Întâmpinarea Domnului);

9-10 iunie (Înălțarea Domnului);

19-21 iunie (Pogorârea Sf. Duh și Sf. Treime, precum și ajunul);

15 august (Adormirea Maicii Domnului);

13-14 septembrie (Înălțarea Sf. Cruci);

Nu se fac nunți între Nașterea Domnului și Bobotează:

25 decembrie 2026 – 6 ianuarie 2027.

Sursa:

https://basilica.ro/ghid-pentru-miri-2026-2027/

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite