Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Azi serbăm Mica Unire. Ce s-a întâmplat în 24 ianuarie 1859

Publicat

acum 4 ani

pe

La 24 ianuarie 1859, deputaţii din Adunarea electivă de la Bucureşti l-au ales domn al Ţării Româneşti pe noul domnitor al Moldovei, unionistul Alexandru Ioan Cuza. Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

În Moldova, Adunarea rezultată din alegerile din decembrie 1858 era dominată de Partida Naţională. 33 din cei 55 de de deputaţi erau unionişti. În ciuda majorităţii unioniste, alegerea noului Domn s-a dovedit dificilă. În cursă se înscriseseră 38 de candidaţi. Au avut loc dezbateri îndelungate.

„Separatiştii considerau că prin Unire se vor crea situaţii dezavantajoase pentru principatul de la nord de Milcov. Muntenia era mai mare, Moldova pierduse Bucovina la 1775 şi Basarabia la 1812. Deşi Moldova era ceva mai bine administrată, moşiile erau mai bine administrate şi lucrate, în general, exista o superioritate inclusiv în ochii unor moldoveni; percepţia publică acum este total răsturnată pentru că realităţile de acum au indus ideea că aşa a fost tot timpul în România”, spune spune Dorin Dobrincu, istoric la Institutul A. D. Xenopol din Iași.

Adversarii Unirii nu erau însă lipsiţi de patriotism. După lungi deliberări, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn cu 48 de voturi, deci cu 15 mai multe decât numărul unioniştilor declaraţi.

În Muntenia, numai 24 din cei 72 de deputaţi ai Adunării elective erau unionişti. Din fericire pentru Unire, nici unul dintre candidaţii conservatori Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei, şi cu atât mai puţin unionistul Nicolae Golescu nu au reuşit să obţină numărul necesar de voturi.

Soluţia a apărut în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, în discuţiile purtate la celebrul Hotel Concordia, pe atunci cel mai occidental şi cel mai sofisticat hotel din Bucureşti, locul de întâlnire al preferat de unionişti.

Se pare că Dimitrie Ghica, fiul domnitorului Grigore Ghica, a fost cel care a făcut propunerea ca domnitorul Moldovei să fie ales domn şi în Ţara Românească. A doua zi, în sala din Dealul Mitropoliei, Vasile Boerescu a prezentat conservatorilor propunerea. Alexandru Ioan Cuza a fost ales la Bucureşti în unanimitate.

Prima grijă a domnitorului Cuza şi a colaboratorilor lui după dubla alegere din ianuarie 1859 a fost să se asigure că Unirea este recunoscută.

Ofensate că fuseseră puse în faţa faptului împlinit, Turcia şi Austria ameninţau să ocupe militar Principatele sub motiv că se încălcase Convenţia de la Paris.

Dar cinci din cele şapte puteri au recunoscut rapid Unirea personală a lui Cuza, cu instituţii separate şi numai pe parcursul vieţii lui. În vară, Austria a pierdut războiul cu Franţa, aşa că a fost nevoită să renunţe la presiuni, Iar Înalta Poartă, rămasă singură, a cedat la rândul ei.

Ca să forţeze însă recunoaşterea Unirii depline, Cuza a făcut în septembrie 1860 călătoria de învestitură la Istanbul. Conştienţi că Unirea era de fapt o pavăză utilă contra expansiunii Rusiei, mai-marii otomani l-au scutit pe noul domnitor român de sărutatul papucului sultanului Abdul-Aziz atunci când a fost primit la Palatul Dolmabahce.

În locul acestui gest de subordonare totală, Cuza a primit ca semn de învestitură o sabie împodobită cu nestemate. Iar firmanul primit de Cuza la sfârşitul lui 1861 de la sultanul Abdul Aziz a însemnat recunoaşterea implicită a Unirii.

Sursa: DIGI24.ro

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Festivalul Recoltei, la Giroc. Muzică și preparate culinare și colectare de fonduri pentru o cauză socială

Publicat

acum 5 ore

pe

20 octombrie 2025

de

Duminică, 26 octombrie 2025, de la ora 13:00, Grădina Căminului Cultural din Giroc va găzdui cea de-a treia ediție a Festivalului Recoltei, organizat de Asociația Filantropică Ortodoxă „Sfântul Dimitrie” din Giroc, în parteneriat cu Primăria Comunei Giroc.

Evenimentul va îmbina bucuria tradițiilor de toamnă cu implicarea socială, având ca scop colectarea de fonduri pentru construirea unui centru dedicat copiilor nevoiași – un spațiu unde aceștia să primească sprijin, educație și șansa la un viitor mai bun.

Evenimentul va fi prezentat de Dan Negru, iar momentul central al zilei va fi recitalul uneia dintre cele mai iubite trupe din România, Holograf, care va aduce pe scenă emoție, energie și un plus de bucurie pentru public.

Atmosfera va fi completată de prezența unor îndrăgiți artiști de muzică populară, precum Carmen Popovici-Dumbravă, Carmen Biruescu, Roberta Crintea, Marian Medregoniu, Vanesa Jarja și Doriana Talpeș, alături de ansambluri și grupuri locale care vor aduce autenticitatea tradițiilor românești în mijlocul comunității girocene.

Organizatorii pregătesc și o adevărată celebrare gastronomică, cu un uriaș ceaun de 1.000 de litri, 8.000 de sărmăluțe și numeroase alte preparate tradiționale pregătite special pentru această zi, într-o atmosferă caldă și prietenoasă.

Participanții se vor bucura, totodată, de decoruri tematice de toamnă, activități pentru copii și colțuri foto care vor surprinde spiritul evenimentului.

Toate fondurile strânse în cadrul festivalului vor fi direcționate către construcția centrului pentru copiii aflați în nevoie, iar cei care doresc să contribuie pot face donații în contul RO69BRDE360SV66342483600 (BRD Giroc).

Festivalul Recoltei 2025 este un eveniment al solidarității și grijii față de oamenii cu nevoi, o tradiție prin care comunitatea din Giroc se mobilizează an de an pentru a susține cauze sociale reale și pentru a aduce speranță acolo unde este cel mai mare nevoie.

0
Citeste mai mult

Cultură

Festivalul Vinului, ediția 2025, la Muzeul Satului Bănățean. PROGRAMUL complet

Publicat

acum 5 ore

pe

20 octombrie 2025

de

Visit Timiș, Muzeul Satului Bănățean, Asociația Culturală Pordampi, Uniunea Centrului Cultural Regiunea Vest și publicația Universul Muzical organizează, timp de trei zile, Festivalul Vinului 2025, la Muzeul Satului Bănățean.

Evenimentul va avea loc în zilele de 24, 25 și 26 octombrie.

Intrarea este liberă.

Program
Vineri 24 octombrie:

Teo Catarov&Band

Cornel Borza

Nicu Novac

Carmen Biruescu

Carmen Popovici Dumbravă

Cornelia Lupulescu

Ramona Turzan

Francesca Rif

Adela Jurchescu

Junii gugulani (Caransebeș)

Sâmbătă 25 octombrie

Compact Paul Ciuci

Antonio Pican

Andreea și Dragoș Moldovan

Magnetical Muse

Pseudonym Band

Alxandra Sinoi

Adrian Stanca

Raluca Stanca

Oana Stanca

Dana Rădneanțu

Duminică 26 octombrie

Vlăduța Lupău

Nicoleta Delinescu

Ramona Vița

Cristian Fodor

Liliana Latchescu

Alina Radi

Ionuț Tudorescu

Maria Borțun

Ansamblul „Salba Ghedului” – Deta

Ansamblul „Sveti Nikola” – Deta

0
Citeste mai mult

Locale

Primăria Timișoara preia cererile pentru comerțul cu produse de 1 noiembrie

Publicat

acum 5 ore

pe

20 octombrie 2025

de

Primăria Municipiului Timișoara preia de luni, 20 octombrie 2025, cererile pentru comerț stradal cu produse specifice zilei de 1 noiembrie, precum flori, coronițe, aranjamente florale și candele.

Activitatea de vânzare propriu-zisă este permisă în intervalul 31 octombrie – 1 noiembrie 2025, în proximitatea cimitirelor din municipiul Timișoara, în următoarele locații:

Cimitirul Calea Buziașului – pe trotuarul din față;

Cimitirul Stuparilor – pe trotuarul din față;

Cimitirul Calea Lipovei – pe trotuarul din față;

Cimitirul de pe strada Ovidiu Balea – pe trotuarul din față;

Cimitirul Fabric (strada Mătăsarilor) – pe trotuarul din față;

Cimitirul Ghiroda (strada Cometei) – pe trotuarul din față.

Pentru desfășurarea activității de comerț stradal, fiecare solicitant va beneficia de un singur amplasament, cu o suprafață de 2 mp, respectând normele sanitare în vigoare. Cererea se poate depune în perioada 20–24 octombrie 2025, online la https://servicii.primariatm.ro/categorii/afaceri sau fizic, la sediul Primăriei Municipiului Timișoara, camera 12.

Documentele necesare sunt: cererea tip (disponibilă la ghișeu) și copie după actul de identitate (pentru persoane fizice) sau, în cazul persoanelor juridice, copie după Certificatul Unic de Înregistrare și certificat constatator de la ONRC care atestă desfășurarea de activități în afara sediului social.

Taxele obligatorii sunt de 92 lei pentru autorizare și 2 lei/mp/zi pentru ocuparea domeniului public (8 lei pentru întreaga perioadă), achitate integral la momentul înregistrării cererii. Taxele nu sunt returnabile, indiferent de numărul efectiv de zile solicitate.

Solicitanții avizați trebuie să dețină la locul de vânzare următoarele documente: avizul eliberat de Serviciul Autorizare Activități Comerciale și Publicitate, dovada achitării taxei de ocupare a domeniului public (în original), precum și un document de identitate care să corespundă cu persoana menționată în aviz.

Nerespectarea prevederilor legale în vigoare va atrage sancțiuni contravenționale aplicate de autoritățile competente și retragerea avizului emis. Totodată, cedarea amplasamentului către alte persoane este strict interzisă și sancționabilă prin retragerea imediată a autorizației.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite