Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Azi serbăm Mica Unire. Ce s-a întâmplat în 24 ianuarie 1859

Publicat

pe

La 24 ianuarie 1859, deputaţii din Adunarea electivă de la Bucureşti l-au ales domn al Ţării Româneşti pe noul domnitor al Moldovei, unionistul Alexandru Ioan Cuza. Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

În Moldova, Adunarea rezultată din alegerile din decembrie 1858 era dominată de Partida Naţională. 33 din cei 55 de de deputaţi erau unionişti. În ciuda majorităţii unioniste, alegerea noului Domn s-a dovedit dificilă. În cursă se înscriseseră 38 de candidaţi. Au avut loc dezbateri îndelungate.

„Separatiştii considerau că prin Unire se vor crea situaţii dezavantajoase pentru principatul de la nord de Milcov. Muntenia era mai mare, Moldova pierduse Bucovina la 1775 şi Basarabia la 1812. Deşi Moldova era ceva mai bine administrată, moşiile erau mai bine administrate şi lucrate, în general, exista o superioritate inclusiv în ochii unor moldoveni; percepţia publică acum este total răsturnată pentru că realităţile de acum au indus ideea că aşa a fost tot timpul în România”, spune spune Dorin Dobrincu, istoric la Institutul A. D. Xenopol din Iași.

Adversarii Unirii nu erau însă lipsiţi de patriotism. După lungi deliberări, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn cu 48 de voturi, deci cu 15 mai multe decât numărul unioniştilor declaraţi.

În Muntenia, numai 24 din cei 72 de deputaţi ai Adunării elective erau unionişti. Din fericire pentru Unire, nici unul dintre candidaţii conservatori Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei, şi cu atât mai puţin unionistul Nicolae Golescu nu au reuşit să obţină numărul necesar de voturi.

Soluţia a apărut în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, în discuţiile purtate la celebrul Hotel Concordia, pe atunci cel mai occidental şi cel mai sofisticat hotel din Bucureşti, locul de întâlnire al preferat de unionişti.

Se pare că Dimitrie Ghica, fiul domnitorului Grigore Ghica, a fost cel care a făcut propunerea ca domnitorul Moldovei să fie ales domn şi în Ţara Românească. A doua zi, în sala din Dealul Mitropoliei, Vasile Boerescu a prezentat conservatorilor propunerea. Alexandru Ioan Cuza a fost ales la Bucureşti în unanimitate.

Prima grijă a domnitorului Cuza şi a colaboratorilor lui după dubla alegere din ianuarie 1859 a fost să se asigure că Unirea este recunoscută.

Ofensate că fuseseră puse în faţa faptului împlinit, Turcia şi Austria ameninţau să ocupe militar Principatele sub motiv că se încălcase Convenţia de la Paris.

Dar cinci din cele şapte puteri au recunoscut rapid Unirea personală a lui Cuza, cu instituţii separate şi numai pe parcursul vieţii lui. În vară, Austria a pierdut războiul cu Franţa, aşa că a fost nevoită să renunţe la presiuni, Iar Înalta Poartă, rămasă singură, a cedat la rândul ei.

Ca să forţeze însă recunoaşterea Unirii depline, Cuza a făcut în septembrie 1860 călătoria de învestitură la Istanbul. Conştienţi că Unirea era de fapt o pavăză utilă contra expansiunii Rusiei, mai-marii otomani l-au scutit pe noul domnitor român de sărutatul papucului sultanului Abdul-Aziz atunci când a fost primit la Palatul Dolmabahce.

În locul acestui gest de subordonare totală, Cuza a primit ca semn de învestitură o sabie împodobită cu nestemate. Iar firmanul primit de Cuza la sfârşitul lui 1861 de la sultanul Abdul Aziz a însemnat recunoaşterea implicită a Unirii.

Sursa: DIGI24.ro

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

Zece terase amplasate ilegal în centrul Timișoarei, desființate

Publicat

pe

După repetate avertismente și un ultimatum de 7 zile, Primăria Municipiului Timișoara a început operațiunea de desființare a teraselor care continuă să funcționeze ilegal în zona centrală.

10 operatori, care aleg să facă concurență neloială majorității care respectă legea, nu au depus documentația necesară pentru autorizare și nici nu au eliberat domeniul public.

Firmele au mimat conformarea prin depunerea simbolică a unei cereri sau a unui dosar incomplet, fără intenția reală de a intra în legalitate, astfel că mobilierul teraselor a fost ridicat.

„Nu acceptăm comerț ilegal în centrul Timișoarei. Nu poți ocupa spațiu public fără autorizație, fără să plătești niciun leu la bugetul local și să te mai aștepți să fii tolerat. E sfidător față de toți cei care muncesc corect și respectă legea. Cei care au ignorat ultimatumul de 7 zile și au depus doar hârtii de fațadă, ca să bifeze un număr de înregistrare, au făcut o alegere greșită. Legea e lege pentru toți. Majoritatea operatorilor economici funcționează legal și se pot baza pe administrația mea că nu vom proteja pe nimeni din cei care fac concurență neloială”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Costurile pentru ridicarea mobilierului amplasat ilegal pe domeniul public vor fi suportate de societățile responsabile.

Ocuparea domeniului public este reglementată printr-o hotărâre a Consiliului Local, care stabilește condițiile minime pentru desfășurarea activităților comerciale pe spațiul public. Printre acestea se numără și respectarea unor cerințe legate de aspectul, amplasamentul și siguranța teraselor. În ceea ce privește taxa, aceasta se ridică la 2 lei/mp/zi în zona A, în perioada mai – august, 1 leu mp/zi în lunile martie, aprilie, septembrie și octombrie și la 0,70 lei/mp/zi pentru lunile ianuarie, februarie, noiembrie și decembrie.

Operatorii comerciali se pot autoriza oricând, în conformitate cu legislația. Doar după obținerea autorizării pot să amplaseze mobilierul și să funcționeze.

Municipalitatea va continua operațiunile de verificare în toate zonele orașului, prin intermediul Poliției Locale.

Foto: Primăria Timișoara

Citeste mai mult

Internațional

Leon al XIV-lea este noul Papă

Publicat

pe

Conclavul l-a ales pe cel de-al 267-lea episcop al Romei, cardinalul Robert Francis Prevost.
Anunțul a fost dat mulțimii de cardinalul protodiacon Dominique Mamberti: „Eminența Sa Reverendisim Domn, Domnul Robert Francis, cardinal al Sfintei Biserici Romane, Prevost, care și-a ales numele pontifical Leon al XIV-lea“.
Primul Papă augustinian, el este al doilea Suveran Pontif american, după papa Francisc, dar, spre deosebire de Bergoglio, americanul Robert Francis Prevost, în vârstă de 69 de ani, s-a născut în nordul continentului și a păstorit în sudul acestuia, înainte de a fi chemat de predecesorul său să conducă Departamentul pentru Episcopi și Comisia Pontificală pentru America Latină.

„Dragi surori și frați. Acesta este primul salut al lui Hristos înviat, păstorul cel bun care și-a dat viața pentru turma lui Dumnezeu. Îmi doresc, de asemenea, ca acest salut de pace să intre în inimile voastre și să ajungă la familiile voastre, la toți oamenii de pretutindeni, la toate națiunile și la tot pământul. Pacea fie cu voi.

O pace dezarmantă, smerită și perseverentă vine de la Dumnezeu. Dumnezeu care ne iubește pe toți necondiționat. Încă auzim în urechi acea voce slabă, dar mereu curajoasă, a Papei Francisc binecuvântând la Roma. În aceeași binecuvântare, Dumnezeu ne iubește. Dumnezeu vă iubește pe toți și răul nu va birui. Mulțumesc, Papa Francisc. (…)

Împreună, trebuie să ne străduim să fim o biserică misionară, o biserică ce construiește punți și dialog, mereu deschisă să-i primească pe toți, pe toți cei care au nevoie de caritatea noastră și de prezența noastră’, a spus Papa în primul său discurs.

Papa Leon al XIV-lea a mai cerut Bisericii Catolice să fie „o biserică sinodală, o Biserică ce umblă, o biserică ce caută mereu pacea. Încercați să fiți mereu aproape, mai ales de cei care suferă atât de mult“.

Citeste mai mult

Internațional

Habemus Papam! Papa Leon al XIV-lea!

Publicat

pe

Cardinalul Robert Francisc Prevost a fost ales de Conclav să fie urmașul Papei Francisc și al 267-lea Sfânt Părinte- Papa Leon al XIV-lea.

La ora 18.10, (19.10 ora României) fumul alb a anunțat alegerea celui de-al 267-lea pontif al Bisericii Catolice.

Joi, 8 mai 2025, cardinalii electori din Capela Sixtină, unde au început miercuri conclavul, au transmis în exterior tradiționalul semnal al fumului, de culoare albă, de data aceasta, semn că a fost ales cel de-al 267-lea pontif al Bisericii catolice.

Cei prezenți în Piața Sfântul Petru au primit vestea cu bucurie și aplauze, iar clopotele bazilicii Sfântul Petru au început să răsune a sărbătoare.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite