Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Azi serbăm Mica Unire. Ce s-a întâmplat în 24 ianuarie 1859

Publicat

pe

La 24 ianuarie 1859, deputaţii din Adunarea electivă de la Bucureşti l-au ales domn al Ţării Româneşti pe noul domnitor al Moldovei, unionistul Alexandru Ioan Cuza. Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

În Moldova, Adunarea rezultată din alegerile din decembrie 1858 era dominată de Partida Naţională. 33 din cei 55 de de deputaţi erau unionişti. În ciuda majorităţii unioniste, alegerea noului Domn s-a dovedit dificilă. În cursă se înscriseseră 38 de candidaţi. Au avut loc dezbateri îndelungate.

„Separatiştii considerau că prin Unire se vor crea situaţii dezavantajoase pentru principatul de la nord de Milcov. Muntenia era mai mare, Moldova pierduse Bucovina la 1775 şi Basarabia la 1812. Deşi Moldova era ceva mai bine administrată, moşiile erau mai bine administrate şi lucrate, în general, exista o superioritate inclusiv în ochii unor moldoveni; percepţia publică acum este total răsturnată pentru că realităţile de acum au indus ideea că aşa a fost tot timpul în România”, spune spune Dorin Dobrincu, istoric la Institutul A. D. Xenopol din Iași.

Adversarii Unirii nu erau însă lipsiţi de patriotism. După lungi deliberări, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn cu 48 de voturi, deci cu 15 mai multe decât numărul unioniştilor declaraţi.

În Muntenia, numai 24 din cei 72 de deputaţi ai Adunării elective erau unionişti. Din fericire pentru Unire, nici unul dintre candidaţii conservatori Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei, şi cu atât mai puţin unionistul Nicolae Golescu nu au reuşit să obţină numărul necesar de voturi.

Soluţia a apărut în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, în discuţiile purtate la celebrul Hotel Concordia, pe atunci cel mai occidental şi cel mai sofisticat hotel din Bucureşti, locul de întâlnire al preferat de unionişti.

Se pare că Dimitrie Ghica, fiul domnitorului Grigore Ghica, a fost cel care a făcut propunerea ca domnitorul Moldovei să fie ales domn şi în Ţara Românească. A doua zi, în sala din Dealul Mitropoliei, Vasile Boerescu a prezentat conservatorilor propunerea. Alexandru Ioan Cuza a fost ales la Bucureşti în unanimitate.

Prima grijă a domnitorului Cuza şi a colaboratorilor lui după dubla alegere din ianuarie 1859 a fost să se asigure că Unirea este recunoscută.

Ofensate că fuseseră puse în faţa faptului împlinit, Turcia şi Austria ameninţau să ocupe militar Principatele sub motiv că se încălcase Convenţia de la Paris.

Dar cinci din cele şapte puteri au recunoscut rapid Unirea personală a lui Cuza, cu instituţii separate şi numai pe parcursul vieţii lui. În vară, Austria a pierdut războiul cu Franţa, aşa că a fost nevoită să renunţe la presiuni, Iar Înalta Poartă, rămasă singură, a cedat la rândul ei.

Ca să forţeze însă recunoaşterea Unirii depline, Cuza a făcut în septembrie 1860 călătoria de învestitură la Istanbul. Conştienţi că Unirea era de fapt o pavăză utilă contra expansiunii Rusiei, mai-marii otomani l-au scutit pe noul domnitor român de sărutatul papucului sultanului Abdul-Aziz atunci când a fost primit la Palatul Dolmabahce.

În locul acestui gest de subordonare totală, Cuza a primit ca semn de învestitură o sabie împodobită cu nestemate. Iar firmanul primit de Cuza la sfârşitul lui 1861 de la sultanul Abdul Aziz a însemnat recunoaşterea implicită a Unirii.

Sursa: DIGI24.ro

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Expoziția „Ancorat în povestea stradală”, la Cărturești Mercy Timișoara

Publicat

pe

Fotograful Gabriel Brezeanu inaugurează, sâmbătă, 23 mai 2026, expoziția de fotografie „Ancorat în povestea stradală”, găzduită de librăria Cărturești Mercy. Evenimentul propune publicului o incursiune autentică în universul fotografiei urbane contemporane, printr-o selecție de imagini alb-negru realizate în spațiul public și construite în jurul observației spontane a vieții cotidiene.

Expoziția reunește cadre surprinse în mod direct, în care dinamica orașului, contrastele sociale și expresivitatea umană devin elemente centrale ale discursului vizual. Printr-o abordare documentară și profund personală, Gabriel Brezeanu transformă momente aparent obișnuite în povești vizuale cu puternică încărcătură emoțională și narativă.

Lucrările expuse explorează relația dintre individ și mediul urban, surprinzând fragmente de viață efemere, reacții autentice și interacțiuni spontane care definesc ritmul orașului contemporan. Fotografiile pun accent pe detaliile care trec adesea neobservate, pe jocurile de lumină și umbră și pe expresivitatea naturală a personajelor surprinse în contextul firesc al străzii.

Realizată exclusiv în alb-negru, expoziția evidențiază estetica clasică a fotografiei de stradă și oferă o perspectivă introspectivă asupra spațiului urban, unde fiecare imagine funcționează ca o poveste deschisă interpretării publicului.

Vernisajul expoziției va avea loc sâmbătă, 23 mai 2026, de la ora 17:00, în prezența autorului. Publicul va avea ocazia să descopere contextul din spatele imaginilor și să participe la un dialog direct despre fotografia de stradă, observația vizuală și procesul artistic.

După vernisaj, expoziția „Ancorat în povestea stradală” va putea fi vizitată timp de o lună în spațiul Cărturești Mercy, oferind iubitorilor de fotografie și publicului larg posibilitatea de a explora o colecție de imagini care surprind autenticitatea și energia vieții urbane contemporane.

Evenimentul este realizat în parteneriat cu Foto Oskar și Cărturești Timișoara, în cadrul inițiativelor dedicate promovării artei fotografice și susținerii comunității creative locale.

Informații suplimentare: 0765642175

Citeste mai mult

Locale

Se modernizează iluminatului public pe alte 66 de străzi din Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara lansează licitația pentru lucrările de proiectare și execuție pentru extinderea iluminatului public pe alte 66 de străzi din oraș, investiție care completează lucrările realizate deja pe 64 de străzi și bulevarde din toate cartierele Timișoarei.

Noul sistem de iluminat va reduce semnificativ consumul de energie și costurile de funcționare, prin instalarea a peste 3.000 de corpuri de iluminat LED de ultimă generație. Acestea vor avea o durată de viață mai mare și vor permite reglarea automată a intensității în funcție de trafic și intervalul orar.

Reamintim, în prima etapă a programului municipalității, finalizată în toamna anului trecut, au fost montate aproximativ 2.800 de corpuri de iluminat LED pe 64 de străzi și bulevarde din Timișoara.

Valoarea totală a proiectului este de peste 12,4 milioane de lei (inclusiv TVA), din care 6 milioane de lei reprezintă finanțare atrasă de la Administrația Fondului de Mediu, prin „Programul privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public”, iar lucrările sunt estimate la 11 luni.

Cele 66 de străzi incluse în proiect sunt: Armoniei, Ion Ionescu de la Brad, Grigore T. Popa, Sfinții Apostoli Petru si Pavel, Oravița, Frigului, Avram Imbroane, Aleea Pădurea Verde (tronson A. Imborane de la Muzeul Satului – Dorobanților), Calea Dorobanților, Strada Aeroportului (tronson Dorobanților – calea ferata de pe str. Aeroportului), Palmierilor, Mătăsarilor, Calea Ghirodei (tronson Mătăsarilor – Furnicii), Grigore Alexandrescu (tronson Aleea Viilor – Bogdăneștilor), Calea Bogdăneștilor (tronson Cetătii – Circumvalațiunii), Dunărea (tronson Calea Bogdănestilor – Nera), Petru Cermena (troson Ștefan Cel Mare – Torac), Torac, Ardealului, Ion Barac, Johann Nepomuk Preyer, Surorile Martir Caceu (tronson Arieș – Ripensia), Emile Zola, Mareșal Alexandru Averescu (tronson Brâncoveanu – Martirilor), Mureș (tronson Șagului – capăt), Gavriil Musicescu (tronson Mureș – Calea Urseni), Hărniciei (tronson Mureș – Victor Hugo), Ana Ipătescu, Victor Hugo, Aluniș, Ivan Petrovici Pavlov (tronson Aluniș – Musicescu), Chișodei, Bujorilor (tronson Șagului – capăt calea ferată), Calea Buziașului (tronson Piața Domășneanu – capăt cale ferată), Porumbescu, Eneas, Diaconu Coresi, Mircea cel Bătrân, Calea Urseni, Martir Vasile Balmuș, Piața Gheorghe Domășneanu, Horia, Crișan, Izlaz, Cercului, Memorandului, Herculane, Samuil Șagovici, Basarabia, Ioan Rusu Șirianu, Glad, Polonă, Romulus, Bucovinei, Popa Șapcă, Antenei, Pomiculturii, Holdelor, Podeanu, Felix, Liege, Liniștei, Albinelor, Pop de Băsești, P-ța Mărăști, Ovidiu Cotruș, Ion Mihalache.

Citeste mai mult

Administrație

Proiectul de buget al Municipiului Timișoara pe 2026. Cele mai mari alocări merg către mobilitate, educație și modernizarea rețelelor orașului

Publicat

pe

Primarul Dominic Fritz propune un buget de aproape 3 miliarde de lei, construit pentru a menține ritmul de dezvoltare al orașului și pentru a asigura și îmbunătăți serviciile de zi cu zi ale timișorenilor. Cele mai mari alocări din bugetul pentru 2026 merg către mobilitate, educație și modernizarea rețelelor orașului. În total, bugetul propus se ridică la 2,96 miliarde de lei, în creștere cu peste 300 de milioane de lei față de anul trecut, din care 1,59 miliarde lei pentru investiții și 1,36 miliarde lei pentru funcționare.

„Este un buget ușor mai mare decât anul trecut. Un buget realist, în care nu am încercat să scriem lucruri mărețe pe hârtie, fără să aibă acoperire. În jur de 1,3 miliarde de lei sunt alocați pentru funcționare, adică pentru servicii publice, pentru iluminat, pentru reparația străzilor, curățenie și 1,6 miliarde de lei pentru proiectele noastre mari de investiții. Capitolul mobilitate e pe primul loc la alocări cu peste 700 de milioane de lei. Iar apoi, urmează educația. Investim foarte mult în renovarea școlilor, în construcția de noi școli, dar și în susținerea proiectelor școlilor și ale elevilor. Asta arată și direcția strategică mobilitate-educație în care merge Timișoara”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Pentru mobilitate sunt prevăzute aproape 790 de milioane de lei, sumă care include peste 615 milioane de lei pentru investiții în noi mijloace de transport și infrastructură, aproximativ 100 de milioane de lei pentru reparații și întreținere străzi și trotuare, precum și 75 de milioane de lei pentru transport public. Astfel, continuă implementarea unor investiții majore precum: Podului Muncii, Inelul 2, Magistrala Verde, Podul Solventul, strada Gării cu linie nouă de tramvai, Pasajul Solventul, Pasajul Polonă, parcare supraetajată la spitalul Louis Țurcanu sau hala de tramvaie. În paralel, sunt finanțare documentații pentru investiții noi, printre care amenajare Calea Urseni și străzi adiacente, completarea Inelului 4 în zona de nord, extinderea rețelei velo până în Ghiroda și completarea pistei velo de pe malul Bega în cartierul Fabric.

Municipalitatea își menține angajamentul de a investi în educație astfel că este propusă o sumă de 424 de milioane de lei. Fondurile vor susține atât proiecte mari precum reabilitarea Colegiului Henri Coandă și Liceului Ana Aslan, cât și lucrări de reparații curente din școli și grădinițe, alocări pentru instituțiile de învățământ, subvenționarea transportului pentru elevi, burse și ajutoare sociale, precum și bugetarea participativă. Totodată, sunt bugetate documentații pentru investiții noi la Liceul Auto (reabilitare sală de sport), Liceul Electrotimiș (reabilitarea clădirii principale), Școala Gimnazială 24 (reabilitare termică și sală de sport nouă), școala gimnazială a Liceului Moisil (reabilitare termică) sau transformarea fostei școli gimnaziale din Plopi într-o grădiniță.

Alte investiții în tranziția spre energie verde, precum retehnologizarea rețelei de termoficare, modernizarea iluminatului public, construirea primului parc fotovoltaic al orașului și montarea de noi stații de încărcare vehicule electrice noi, au prevăzută suma de 267 de milioane de lei. Spitalele au prevăzute alocări, în special pentru dotarea cu aparatură și echipamente moderne, în valoare totală de 108 milioane lei. Totodată, cultura și sportul au o alocare totală de 318 milioane de lei, care cuprinde finanțarea instituțiilor de cultură, investiții în infrastructură nouă precum MultipleXity, construirea noului Stadion „Eroii Timișoarei” și finanțarea Sport Club Municipal (SCM).

Proiectul de buget și anexele sale vor putea fi consultate la următorul link: https://buget.primariatm.ro/

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite