Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Azi serbăm Mica Unire. Ce s-a întâmplat în 24 ianuarie 1859

Publicat

pe

La 24 ianuarie 1859, deputaţii din Adunarea electivă de la Bucureşti l-au ales domn al Ţării Româneşti pe noul domnitor al Moldovei, unionistul Alexandru Ioan Cuza. Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

În Moldova, Adunarea rezultată din alegerile din decembrie 1858 era dominată de Partida Naţională. 33 din cei 55 de de deputaţi erau unionişti. În ciuda majorităţii unioniste, alegerea noului Domn s-a dovedit dificilă. În cursă se înscriseseră 38 de candidaţi. Au avut loc dezbateri îndelungate.

„Separatiştii considerau că prin Unire se vor crea situaţii dezavantajoase pentru principatul de la nord de Milcov. Muntenia era mai mare, Moldova pierduse Bucovina la 1775 şi Basarabia la 1812. Deşi Moldova era ceva mai bine administrată, moşiile erau mai bine administrate şi lucrate, în general, exista o superioritate inclusiv în ochii unor moldoveni; percepţia publică acum este total răsturnată pentru că realităţile de acum au indus ideea că aşa a fost tot timpul în România”, spune spune Dorin Dobrincu, istoric la Institutul A. D. Xenopol din Iași.

Adversarii Unirii nu erau însă lipsiţi de patriotism. După lungi deliberări, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn cu 48 de voturi, deci cu 15 mai multe decât numărul unioniştilor declaraţi.

În Muntenia, numai 24 din cei 72 de deputaţi ai Adunării elective erau unionişti. Din fericire pentru Unire, nici unul dintre candidaţii conservatori Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei, şi cu atât mai puţin unionistul Nicolae Golescu nu au reuşit să obţină numărul necesar de voturi.

Soluţia a apărut în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, în discuţiile purtate la celebrul Hotel Concordia, pe atunci cel mai occidental şi cel mai sofisticat hotel din Bucureşti, locul de întâlnire al preferat de unionişti.

Se pare că Dimitrie Ghica, fiul domnitorului Grigore Ghica, a fost cel care a făcut propunerea ca domnitorul Moldovei să fie ales domn şi în Ţara Românească. A doua zi, în sala din Dealul Mitropoliei, Vasile Boerescu a prezentat conservatorilor propunerea. Alexandru Ioan Cuza a fost ales la Bucureşti în unanimitate.

Prima grijă a domnitorului Cuza şi a colaboratorilor lui după dubla alegere din ianuarie 1859 a fost să se asigure că Unirea este recunoscută.

Ofensate că fuseseră puse în faţa faptului împlinit, Turcia şi Austria ameninţau să ocupe militar Principatele sub motiv că se încălcase Convenţia de la Paris.

Dar cinci din cele şapte puteri au recunoscut rapid Unirea personală a lui Cuza, cu instituţii separate şi numai pe parcursul vieţii lui. În vară, Austria a pierdut războiul cu Franţa, aşa că a fost nevoită să renunţe la presiuni, Iar Înalta Poartă, rămasă singură, a cedat la rândul ei.

Ca să forţeze însă recunoaşterea Unirii depline, Cuza a făcut în septembrie 1860 călătoria de învestitură la Istanbul. Conştienţi că Unirea era de fapt o pavăză utilă contra expansiunii Rusiei, mai-marii otomani l-au scutit pe noul domnitor român de sărutatul papucului sultanului Abdul-Aziz atunci când a fost primit la Palatul Dolmabahce.

În locul acestui gest de subordonare totală, Cuza a primit ca semn de învestitură o sabie împodobită cu nestemate. Iar firmanul primit de Cuza la sfârşitul lui 1861 de la sultanul Abdul Aziz a însemnat recunoaşterea implicită a Unirii.

Sursa: DIGI24.ro

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Spectacolul „De Bergerac. Fantasmele lui Cyrano“, de Ziua Mondială a Teatrului, la Timișoara

Publicat

pe

Teatrele lumii celebrează în fiecare an, în data de 27 martie, Ziua Mondială a Teatrului. Este un moment în care toți cei ce gravitează în jurul acestei arte – creatori și spectatori, se opresc un moment pentru a sublinia rolul său dinamizant în comunitate și, în plan general, în societate.

În 27 martie 2025, Teatrul Național din Timișoara se alătură din nou teatrelor lumii, oferind publicului, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, două dintre spectacolele sale cele mai noi, dar deja foarte apreciate – De Bergerac. Fantasmele lui Cyrano de Michele Santeramo, spectacol semnat de reputatul regizor italian Roberto Bacci și Underground FM, scenariu de Claudiu Dogaru după Eric Bogosian, un one-man show susținut de tânărul și foarte talentatul actor Darie Doklean, câștigător al Premiului pentru cel mai bun actor al Galei Tânărului Actor – HOP 2024.

La fel ca în toate teatrele din lume, de Ziua Mondială a Teatrului, spectacolul va fi precedat de mesajul internațional pe care, la invitația Institului Internaţional de Teatru, o figură marcantă a teatrului universal îl adresează artiştilor scenei de pe toate continentele. Anul acesta, mesajul internațional pentru Europa vine din Grecia, fiind transmis de Theodoros Terzopoulos – regizor, pedagog, scriitor, fondator și director artistic al companiei de teatru Attis, inițiator al Olimpiadei de Teatru și președinte al Comitetului internațional al Olimpiadei de Teatru. În mesajul său, Theodoros Terzopoulos își pune sieși și lumii întrebările pe care le ridică noua realitate în acest punct de inflexiune al umanității și, încercând să concluzioneze, înțelege că Teatrul este parte a acestui răspuns, transmițând că „avem nevoie de noi căi narative, menite să cultive memoria și să modeleze o nouă responsabilitate morală și politică, pentru a ieși din dictatura multiformă a actualului ev mediu”.

Spectacolul De Bergerac. Fantasmele lui Cyrano este programat joi, 27 martie, de la ora 19, la Sala Mare a Teatrului Național, iar spectacolul Underground FM are loc tot joi, 27 martie, de la ora 19, la Studio UȚU.

Biletele la spectacolele Teatrului Național pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11 și 19, în fiecare zi a săptămânii, cu excepția zilei de luni. Copiii, elevii, studenții, pensionarii, veteranii, precum și grupurile mai mari de 15 persoane beneficiază de reduceri de preț la bilete, iar persoanele cu dizabilități beneficiază de acces gratuit.

Mai multe informații pe https://www.tntm.ro/tarife/.

 

Citeste mai mult

Din țară

Trecere la ora de vară! Sâmbătă se dau ceasurile înainte cu o oră

Publicat

pe

Trecerea la ora de vară și la cea de iarnă a fost implementată pentru ca oamenii să se poată bucura de cât mai multă lumină naturală.

Schimbarea orei se face în ultima duminică din luna martie, pentru ora de vară, și în ultima duminică din octombrie, pentru ora de iarnă.

În data de 30 martie, ora 03:00 dimineața va deveni ora 04:00, astfel, ultima duminică din luna martie va fi cea mai scurtă zi din an, având doar 23 de ore.

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată și a fost reintrodusă în România începând cu 1979.

Parlamentul European a votat, în 2019, în favoarea unei propuneri de renunţare la obligativitatea trecerii la ora de vară la nivelul Uniunii Europene, însă, potrivit propunerii, fiecare stat membru va avea dreptul să decidă dacă va păstra actualul sistem sau va renunţa la schimbarea orei.

Medicii recomandă ca populația să se pregătească în prealabil pentru schimbarea orei. Cu aproximativ trei zile înainte de modificarea orei se recomandă să mergem la culcare mai devreme cu 10-15 minute. Somnul după-amiaza de aproximativ 30 de minute poate fi benefic.

Expunerea la lumină naturală timp de 15 minute pe zi poate ajuta la reglarea ritmurilor circadiene. În zilele imediat următoare este recomandată reducerea consumului de alcool și cafea și amânarea activităților zilnice cu o oră.

Citeste mai mult

Administrație

PROPUNERE. Bugetul municipiului Timișoara pe anul 2025, în creștere

Publicat

pe

Primarul Dominic Fritz a transmis Consiliului Local propunerea de buget pentru anul 2025.

Valoarea totală este de 2,65 miliarde de lei, în creștere față de anul trecut. Bugetul asigură fondurile necesare pentru toate investițiile aflate în derulare, precum și pentru demararea unor lucrări majore noi. În ciuda contextului național incert, municipalitatea a echilibrat alocările astfel încât să nu existe riscul sistării investițiilor din motive financiare.

În același timp, în contextul scăderilor impozitelor pentru clădiri nerezidențiale votate deja la sfârșitul anului trecut, sunt prevăzute reduceri la capitolul cheltuieli cu personalul în valoare de 42 de milioane de lei.

„Este un buget ambițios în aceste vremuri economice dificile, și tocmai de aceea, accentul îl punem pe dezvoltarea Timișoarei și pe o mai eficientă funcționare a orașului. Cele trei mari priorități ale acestui an sunt clare: investim în infrastructura de mobilitate a orașului cu patru poduri, noi mijloace de transport public și finalizarea pasajului Solventul. În educație, reabilităm complet mai multe școli, asigurând condiții mai bune pentru elevi. În paralel, dezvoltăm infrastructura sportivă cu stadionul nou de pe Buziașului, finalizarea bazei sportive de pe Mircea cel Bătrân și repornirea șantierului sălii polivalente de pe Podeanu. Avem multă treabă și sunt încrezător că Timișoara e pe drumul cel bun”, spune primarul Dominic Fritz.

Secțiunea de dezvoltare, cu o valoare de 1,35 miliarde lei, include proiecte majore dar și investiții mai mici în toate cartierele susținute din banii timișorenilor, finanțări nerambursabile câștigate prin PNRR și din finanțări rambursabile. Din această sumă, aproape 35% reprezintă alocări pentru mobilitate: achiziția de noi mijloace de transport și investiții în derulare, precum pasajul Solventul, și care vor intra în execuție, precum podurile Solventul și Iuliu Maniu, pasajul Slavici–Polonă și Pasarela Îndrăgostiților. Tot la capitolul dezvoltare sunt prevăzute sume pentru alte obiective aflate în execuție – campusul Lenau, Clinica de Balneologie, blocurile în reabilitare termică sau amenajarea bazei sportive de pe strada Mircea cel Bătrân. Totodată, sunt asigurate fonduri investițiile care vor intra în execuție, printre care regenerarea urbană a zonei Traian, Traseul Revoluției, retehnologizarea rețelei de termoficare, skatepark-ul, precum și Sala Polivalentă de pe strada Podeanu (împreună cu Universitatea Politehnică și Consiliul Județean) și mai multe unități de învățământ – Ana Aslan, Gimnazială 1, Henri Coandă, Alimentar, Louis Calderon (școala gimnazială). Pentru sănătate, municipalitatea susține dotarea spitalelor cu aproape 26 de milioane de lei, mai mult decât dublu față de anul trecut.

Secțiunea de funcționare are prevăzută suma de 1,3 miliarde lei. Sunt incluse fonduri care vor susține transportul public, iluminatul public, termoficarea, curățenie, spațiile verzi, ordinea publică, asistența socială, cultura și sportul. Printre altele, sunt prevăzute 90 de milioane de lei pentru reparații străzi și trotuare, în creștere cu 20 de milioane de lei față de anul 2024. Totodată, bugetul propus pentru lucrările de reparații și întreținere școli și grădinițe este de 85 de milioane de lei, în creștere cu 35% față de 2024.

În ceea ce privește cheltuielile cu personalul, acestea vor scădea de la 276 milioane lei în 2024 la 234 milioane lei în 2025.

Cetățenii care vor să dezbată propunerea de buget sunt invitați joi, 27.03.2025, de la ora 17, în Sala de Consiliu a Primăriei Timișoara. Înscrierea se face online la adresele consultare@primariatm.ro și primariatm@primariatm.ro, sau fizic la Camera 12 până la data de 26.03.2025, ora 12:00.

Proiectul de hotărâre poate fi consultat aici:  https://www.primariatm.ro/proiecte-hcl/4a133479-d262-418a-9dd8-591218e68c3f

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite