Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Azi serbăm Mica Unire. Ce s-a întâmplat în 24 ianuarie 1859

Publicat

pe

La 24 ianuarie 1859, deputaţii din Adunarea electivă de la Bucureşti l-au ales domn al Ţării Româneşti pe noul domnitor al Moldovei, unionistul Alexandru Ioan Cuza. Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

În Moldova, Adunarea rezultată din alegerile din decembrie 1858 era dominată de Partida Naţională. 33 din cei 55 de de deputaţi erau unionişti. În ciuda majorităţii unioniste, alegerea noului Domn s-a dovedit dificilă. În cursă se înscriseseră 38 de candidaţi. Au avut loc dezbateri îndelungate.

„Separatiştii considerau că prin Unire se vor crea situaţii dezavantajoase pentru principatul de la nord de Milcov. Muntenia era mai mare, Moldova pierduse Bucovina la 1775 şi Basarabia la 1812. Deşi Moldova era ceva mai bine administrată, moşiile erau mai bine administrate şi lucrate, în general, exista o superioritate inclusiv în ochii unor moldoveni; percepţia publică acum este total răsturnată pentru că realităţile de acum au indus ideea că aşa a fost tot timpul în România”, spune spune Dorin Dobrincu, istoric la Institutul A. D. Xenopol din Iași.

Adversarii Unirii nu erau însă lipsiţi de patriotism. După lungi deliberări, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn cu 48 de voturi, deci cu 15 mai multe decât numărul unioniştilor declaraţi.

În Muntenia, numai 24 din cei 72 de deputaţi ai Adunării elective erau unionişti. Din fericire pentru Unire, nici unul dintre candidaţii conservatori Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei, şi cu atât mai puţin unionistul Nicolae Golescu nu au reuşit să obţină numărul necesar de voturi.

Soluţia a apărut în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, în discuţiile purtate la celebrul Hotel Concordia, pe atunci cel mai occidental şi cel mai sofisticat hotel din Bucureşti, locul de întâlnire al preferat de unionişti.

Se pare că Dimitrie Ghica, fiul domnitorului Grigore Ghica, a fost cel care a făcut propunerea ca domnitorul Moldovei să fie ales domn şi în Ţara Românească. A doua zi, în sala din Dealul Mitropoliei, Vasile Boerescu a prezentat conservatorilor propunerea. Alexandru Ioan Cuza a fost ales la Bucureşti în unanimitate.

Prima grijă a domnitorului Cuza şi a colaboratorilor lui după dubla alegere din ianuarie 1859 a fost să se asigure că Unirea este recunoscută.

Ofensate că fuseseră puse în faţa faptului împlinit, Turcia şi Austria ameninţau să ocupe militar Principatele sub motiv că se încălcase Convenţia de la Paris.

Dar cinci din cele şapte puteri au recunoscut rapid Unirea personală a lui Cuza, cu instituţii separate şi numai pe parcursul vieţii lui. În vară, Austria a pierdut războiul cu Franţa, aşa că a fost nevoită să renunţe la presiuni, Iar Înalta Poartă, rămasă singură, a cedat la rândul ei.

Ca să forţeze însă recunoaşterea Unirii depline, Cuza a făcut în septembrie 1860 călătoria de învestitură la Istanbul. Conştienţi că Unirea era de fapt o pavăză utilă contra expansiunii Rusiei, mai-marii otomani l-au scutit pe noul domnitor român de sărutatul papucului sultanului Abdul-Aziz atunci când a fost primit la Palatul Dolmabahce.

În locul acestui gest de subordonare totală, Cuza a primit ca semn de învestitură o sabie împodobită cu nestemate. Iar firmanul primit de Cuza la sfârşitul lui 1861 de la sultanul Abdul Aziz a însemnat recunoaşterea implicită a Unirii.

Sursa: DIGI24.ro

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Expoziție de pictură ‘Meniérè’ a artistei Ana Maria Szöllösi, în spațiul Kunsthalle Bega

Publicat

pe

Vineri 6 februarie, ora 19:00, va avea loc vernisajul expoziției de pictură ‘Meniérè’, a artistei Ana Maria Szöllösi, în spațiul Kunsthalle Bega.

Nu există definiții în fața culorii. Pictura poate oferi o mediere. Spațiul din jurul nostru este o senzație. Linia orizontului este un echilibru. Prosper Ménière descrie vertijul ca o stare care își are sursa în afara minții umane, urechea fiind și un organ al echilibrului. Nu tot ce vedem trebuie înțeles, dar avem uneori nevoie de culoare ca să o facem. Culoarea este un alt mod de transcriere a inteligenței umane.

Sunt nenumărate dezechilibre create de prezența noastră în spațiu. Ce definește această prezență? Ana Maria Szöllösi descrie spațiul fără ajutorul perspectivei liniare; elementele specifice unei epure arhitecturale sunt regândite ca o logică a culorii reinventate.

Ana Maria Szőllősi trăiește și lucrează în Timișoara. A absolvit Facultatea de Arte și Design, beneficiind de burse de studiu la Academia de Arte Jan Matejko din Polonia și la Universitatea Aristotel din Grecia, precum și de un internship la Muzeul Diecezan din Barcelona. Lucrând predominant cu pictura abstractă, artista folosește acest mediu pentru a transpune în plan spațial elemente onirice și conținuturi ale subconștientului. În lucrările ei apar simboluri care funcționează ca indicii ale ideilor și stărilor explorate. Acest mod de articulare a spațiilor prin pictură devine o cale de acces către un plan personal, din care observă mediul înconjurător și își definește propria relație cu acesta.

Citeste mai mult

Administrație

Patrimoniul verde al Timișoarei: 180.000 de arbori și 627 hectare de zone verzi

Publicat

pe

Aproape 180.000 de arbori și 627 de hectare de zone verzi sunt inventariate în Registrul Local al Spațiilor Verzi, instrument recepționat de către municipalitate. Inventarul anterior, vechi de aproape 25 de ani, nu reflecta realitatea din teren în contextul dezvoltării urbane accelerate și extinderea cartierelor. Cu date la zi, Primăria Municipiului Timișoara poate identifica rapid zonele cu deficit de vegetație și poate planifica unde pot fi amenajate noi zone verzi.

„În sfârșit Timișoara știe exact ce patrimoniu verde are și cum îl protejează. Avem arbori de 30 de metri care sunt parte din identitatea orașului, dar vedem clar și unde e nevoie de noi plantări și de extinderi ale zonelor verzi. E un avantaj faptul că Registrul Spațiilor Verzi poate fi actualizat constant, astfel încât deciziile noastre să se bazeze pe date reale, la zi. Este un instrument esențial pentru a planifica dezvoltarea orașului cu respect față de verdele existent. Timișorenii pot consulta aceste informații și pot contribui direct”, spune primarul Dominic Fritz.

Registrul permite integrarea spațiilor verzi în proiecte precum cele de mobilitate sau regenerare urbană. În plus, instrumentul asigură o evidență exactă a arborilor, inclusiv starea lor de sănătate, informații necesare pentru întreținerea și protejarea lor. Printre cei mai înalți arbori din Timișoara se numără frasinii și stejarii din zona Muzeului Satului Bănățean, care au atins înălțimi de până la 30 de metri. Cel mai gros arbore din oraș este platanul secular de la Colegiul Național Bănățean, cu un diametru de peste doi metri. Prin comparație, platanul de pe strada Pomiculturii, din cartierul Lipovei, are un diametru de aproximativ 170 de centimetri. La nivelul întregului oraș, 1 din 6 arbori are o înălțime mai mare de 10 metri, iar doar 1 din 250 a depășit 20 de metri înălțime.

Registrul include toate terenurile publice intravilane care sunt încadrate ca spații verzi, precum parcuri, păduri, aliniamente stradale sau amenajări floricole.

Registrul este integrat în sistemul GIS al municipalității și poate fi consultat pe harta.primariatm.ro. Datele vor fi actualizate constant, iar timișorenii pot să contribuie la menținerea acurateței bazei de date prin platforma sesizari.primariatm.ro. Unele intervenții recente, precum arborii plantați în cea mai recentă campanie, vor fi integrate etapizat în registru.

Municipiul Timișoara nu a dispus până acum de un registru funcțional al spațiilor verzi, documentul aprobat în 2017 fiind anulat în instanță. Procesul demarat în 2023 a inclus dezvoltarea platformei digitale, inventarierea arborilor și a suprafețelor verzi cu echipamente specializate, verificarea datelor și instruirea personalului din Primărie. Elaborarea registrului a fost realizată printr-un contract în valoare de 2,8 milioane lei (TVA inclus), cu asocierea Eterra Map SRL – Megagis SRL.

Citeste mai mult

Cultură

Expoziție personală – Florin Drăgoi: Triburi Viitoare – ritualuri și fragmente dintr-un viitor reconstruit

Publicat

pe

Perioada: 6 – 22 Februarie 2026

Vernisaj: 6 Februarie, ora 18:00,

Locația: Centrul de Proiecte – parter, Str. V. Alecsandri nr. 1, Timișoara

cuvânt de deschidere prof. Eugenia Drăgoi–Banciu,

DJ set cu Juni H toch R

Despre expoziție

„Triburi Viitoare – ritualuri și fragmente dintr-un viitor reconstruit” prezintă o serie de desene de Florin Drăgoi care construiesc o mitologie speculativă a unei lumi modelate de colaps și regenerare. În acest viitor imaginat, umanitatea nu dispare, ci se reorganizează în triburi hibride, profund conectate cu natura, purtând în același timp urmele tehnologiei, memoriei și cunoașterii acumulate.

Lucrările sunt situate la intersecția dintre evoluția tehnologică, transumanism și o reîntoarcere spirituală către rădăcinile ancestrale. Ele imaginează o realitate post-colaps în care magia și tehnologia se contopesc într-un limbaj intuitiv comun, dimensiuni subtile devin accesibile, iar relația dintre om și natură își recapătă un echilibru sacru și ecologic.

Măștile funcționează ca simboluri ale identității, protecției și rolurilor spirituale, în timp ce

veșmintele și ritualurile poartă ecoul tradițiilor arhaice, mitologiei, folclorului și simbolismului păgân, reinterpretate într-o estetică a viitorului. Gesturile cotidiene sunt surprinse cu o semnificație discretă, sugerând o lume în care extraordinarul este integrat firesc în viața de zi cu zi.

Realizate exclusiv în grafit și creion colorat pe hârtie, desenele reflectă un dialog între gestul

manual, instinctiv, și procesele contemporane de cercetare digitală. Expoziția reunește lucrări realizate în ultimii doi ani și invită privitorul să contemple viitorul nu ca pe o ruptură, ci ca pe o continuitate mitologică, în care trecutul arhaic și viitorul speculativ converg.

Pe durata expozitiei, pâna in 22 februarie, se vor susține artist talks și întâlniri cu artiștii Alina Bohoru, Andrei Sopon și Cristian Văduva.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte.

Despre artist

Florin Drăgoi (n. 1985, Timișoara, România) este un artist vizual stabilit în Timișoara, cunoscut pentru desenele sale figurative detaliate, realizate în grafit și creion colorat pe hârtie.Lucrările sale prezintă personaje complexe, adesea purtând măști, plasate în cadre naturale sau peisaje post-apocaliptice, unde realismul magic se întâlnește cu simbolismul arhetipal.

Practica sa artistică explorează triburi imaginare și identități ale unei umanități viitoare,

aflate la intersecția dintre evoluția tehnologică, transumanism și reconectarea spirituală cu

rădăcinile ancestrale. Mitologia, folclorul, misticismul și relația ecologică dintre om și natură

se află în centrul narațiunilor sale vizuale. El utilizează tehnici tradiționale de desen, completate de instrumente digitale în etapele de cercetare și documentare, construind un dialog între gestul manual și procesele contemporane de explorare vizuală.

Florin Drăgoi a studiat la Liceul de Arte Plastice din Timișoara, apoi Grafica la Facultatea de

Arte și Design a Universității de Vest (2008). A urmat studii de animație la CSIA Lugano în Elveția și un master în Animație 3D la Universitatea din Bournemouth NCCA (2011) în Marea Britanie. A colaborat cu studiouri din România și Londra, iar din 2024 se dedică exclusiv practicii sale artistice, expunând în țară și în străinătate.

Anul 2025 a reprezentat un moment de consolidare și evoluție clară în parcursul artistic al lui Florin Dragoi. Debutul anului a fost marcat de participarea la expoziția „TALP Open” din Nottingham, UK, un prim context internațional important, urmat de o schimbare esențială în practica sa artistică: trecerea de la desenul exclusiv monocrom la utilizarea culorii. Această decizie s-a dovedit a fi una inspirată, deschizând noi direcții vizuale și expresive în lucrările sale.

În același an, patru desene au fost selectate în cadrul „Almenara Art Prize 2025 – Online Exhibition, The Almenara Collection”, în două categorii distincte. Lucrarea „Încoronarea nebunului / The Fool’s Coronation” a primit o mențiune de onoare, iar ulterior a fost inclusă și în catalogul oficial Almenara Art Prize 2025, confirmând recunoașterea internațională a demersului său artistic.

Fără îndoială, punctul culminant al anului a fost participarea la expoziția „Another Time Has Other Lives to Live”, curatoriată de Diana Marincu, în cadrul Art Encounters, Timișoara. Florin Dragoi a expus cinci lucrări alături de alți 11 artiști, într-un context expozițional de anvergură, care i-a oferit ocazia de a intra în contact direct cu curatori și profesioniști internaționali din domeniul artei contemporane.

Spre finalul anului 2025, participarea la târgul de artă contemporană „Art Your Christmas”, organizat de artouching, s-a dovedit a fi deosebit de fructuoasă, atât din punct de vedere al vizibilității, cât și al interacțiunii directe cu publicul și colecționarii. Tot în această perioadă, a fost invitat să participe la ediția a III-a a expoziției Balul Artelor, continuând astfel prezența constantă în contexte expoziționale relevante.

La începutul anului 2026, parcursul său a continuat firesc cu participarea la expoziția „Bright as a Black Hole”, confirmând continuitatea și coerența direcției sale artistice.

Contact:

Pentru solicitări de presă, imagini sau interviuri:

Florin Drăgoi,

E-mail: efdragoi@gmail.com

Website: florindragoi.com

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite