Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Azi serbăm Mica Unire. Ce s-a întâmplat în 24 ianuarie 1859

Publicat

pe

La 24 ianuarie 1859, deputaţii din Adunarea electivă de la Bucureşti l-au ales domn al Ţării Româneşti pe noul domnitor al Moldovei, unionistul Alexandru Ioan Cuza. Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

În Moldova, Adunarea rezultată din alegerile din decembrie 1858 era dominată de Partida Naţională. 33 din cei 55 de de deputaţi erau unionişti. În ciuda majorităţii unioniste, alegerea noului Domn s-a dovedit dificilă. În cursă se înscriseseră 38 de candidaţi. Au avut loc dezbateri îndelungate.

„Separatiştii considerau că prin Unire se vor crea situaţii dezavantajoase pentru principatul de la nord de Milcov. Muntenia era mai mare, Moldova pierduse Bucovina la 1775 şi Basarabia la 1812. Deşi Moldova era ceva mai bine administrată, moşiile erau mai bine administrate şi lucrate, în general, exista o superioritate inclusiv în ochii unor moldoveni; percepţia publică acum este total răsturnată pentru că realităţile de acum au indus ideea că aşa a fost tot timpul în România”, spune spune Dorin Dobrincu, istoric la Institutul A. D. Xenopol din Iași.

Adversarii Unirii nu erau însă lipsiţi de patriotism. După lungi deliberări, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn cu 48 de voturi, deci cu 15 mai multe decât numărul unioniştilor declaraţi.

În Muntenia, numai 24 din cei 72 de deputaţi ai Adunării elective erau unionişti. Din fericire pentru Unire, nici unul dintre candidaţii conservatori Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei, şi cu atât mai puţin unionistul Nicolae Golescu nu au reuşit să obţină numărul necesar de voturi.

Soluţia a apărut în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, în discuţiile purtate la celebrul Hotel Concordia, pe atunci cel mai occidental şi cel mai sofisticat hotel din Bucureşti, locul de întâlnire al preferat de unionişti.

Se pare că Dimitrie Ghica, fiul domnitorului Grigore Ghica, a fost cel care a făcut propunerea ca domnitorul Moldovei să fie ales domn şi în Ţara Românească. A doua zi, în sala din Dealul Mitropoliei, Vasile Boerescu a prezentat conservatorilor propunerea. Alexandru Ioan Cuza a fost ales la Bucureşti în unanimitate.

Prima grijă a domnitorului Cuza şi a colaboratorilor lui după dubla alegere din ianuarie 1859 a fost să se asigure că Unirea este recunoscută.

Ofensate că fuseseră puse în faţa faptului împlinit, Turcia şi Austria ameninţau să ocupe militar Principatele sub motiv că se încălcase Convenţia de la Paris.

Dar cinci din cele şapte puteri au recunoscut rapid Unirea personală a lui Cuza, cu instituţii separate şi numai pe parcursul vieţii lui. În vară, Austria a pierdut războiul cu Franţa, aşa că a fost nevoită să renunţe la presiuni, Iar Înalta Poartă, rămasă singură, a cedat la rândul ei.

Ca să forţeze însă recunoaşterea Unirii depline, Cuza a făcut în septembrie 1860 călătoria de învestitură la Istanbul. Conştienţi că Unirea era de fapt o pavăză utilă contra expansiunii Rusiei, mai-marii otomani l-au scutit pe noul domnitor român de sărutatul papucului sultanului Abdul-Aziz atunci când a fost primit la Palatul Dolmabahce.

În locul acestui gest de subordonare totală, Cuza a primit ca semn de învestitură o sabie împodobită cu nestemate. Iar firmanul primit de Cuza la sfârşitul lui 1861 de la sultanul Abdul Aziz a însemnat recunoaşterea implicită a Unirii.

Sursa: DIGI24.ro

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Spectacolul „Scriitoarea“, în premieră pe scena de la Atelierele „Fabrica de decoruri“ din Timișoara

Publicat

pe

Teatrul Național din Timișoara invită publicul duminică, 28 decembrie 2025, de la ora 19:00, la Atelierele Fabrica de decoruri, la premiera spectacolului care închide anul 2025 – SCRIITOAREA după Ella Hickson, în traducerea lui Radu Iacoban, cunoscutul regizor al Teatrului Național din Timișoara semnând, totodată, spectacolul.

SCRIITOAREA, o coproducție Teatrul Național Timișoara – Teatrul Andrei Mureșanu Sfântu Gheorghe, o  descoperă pe tânăra autoare și regizoare britanică Ella Hickson, una dintre cele mai puternice voci ale dramaturgiei actuale de limbă engleză, prin piesa omonimă, un text care forțează modul în care încă se scrie teatrul – considerat contemporan – într-o încercare de a propune noi forme ale creativității, lăsând în urmă propriile experiențe teatrale.

Sabotând în permanență indiciile prin care, ca spectatori, delimităm planul real de cel ficțional, SCRIITOAREA ne invită să experimentăm reguli alternative ale jocului.

Un foarte concret dialog între doi tineri care se întâlnesc întâmplător într-un teatru după terminarea spectacolului se dovedește a fi, de fapt, o scenă în lucru dintr-o piesă în curs de scriere. De aici mai departe, scenele se succed pe această linie subțire, căzând când de o parte, când de cealaltă parte a realității.

El însuși dramaturg de succes, regizorul Radu Iacoban a abordat piesa Ellei Hickson punând în centrul demersului său responsabilitatea și locul creatorului într-o lume care își dinamitează în permanență propriile limite și linearități existențiale.

„Titlul spectacolului nostru te duce cu gândul la tema sa, anume care este rolul artistului în societate, cum se întrepătrund, se resping sau converg planurile sale personale cu cele profesionale, ce alege artistul să creeze, cui îi oferă creațiile sale și ce efecte au ele în habitatul socio-politic al zilelor noastre. Poate (… ) fi o provocare plăcută pentru spectatorul care își dorește să vizioneze un alt tip de teatru. Textul scris de Ella Hickson iese din rând pentru că lansează în permanență întrebări publicului, performerilor și propriului construct dramatic. Ai mereu senzația că ce vezi în cele cinci părți/acte e întrucâtva recognoscibil, dar e în mod voit neterminat. E un teatru în teatru în teatru care își propune să ne scoată din zona de confort și ne oferă posibilitatea să vedem realitatea din perspectiva artistului”, precizează regizorul Radu Iacoban.

Spectacolul reunește pe scena celor două teatre partenere – Teatrul Andrei Mureșanu din Sfântu Gheorghe și Teatrul Național Mihai Eminescu din Timișoara trei dintre tinerii și foarte valoroșii actori ai Naționalului timișorean – Flavia Giurgiu (care semnează și coregrafia), Marin Lupanciuc și Teodor Cauș, care vor evolua alături de talentații actori ai echipei TAM – Nicholas Cațianis, Oana Jipa, Sebastian Marina și Mădălina Mușat. Echipa de creație este completată de scenograful Teatrului Național, Tudor Prodan, care semnează decorurile și costumele, light & video design-ul spectacolului și de compozitoarea de muzică de teatru Aida Šošić.

Biletele sunt disponibile online pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția de bilete „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, orar marți – duminică, între orele 11 – 19.

Citeste mai mult

Locale

Marșul Eroilor, la Timișoara. PROGRAMUL și traseul evenimentului

Publicat

pe

Asociația Suporterilor Timișoreni „Druckeria“ a anunțat că va organiza în acest an a 20-a ediție a Marșului Eroilor, în locurile unde în decembrie 1989 s-a scris istoria Timișoarei.

Evenimentul va avea loc marți, 16 decembrie, la ora 18.30, în Piața Maria, acolo unde au început primele proteste.

„De aproape două decenii păstrăm acest drum deschis și îl parcurgem împreună în tăcere, cu gândul la cei care au avut curajul să iasă în față în acele zile. „Cine uită e complice!” este ideea care ne însoțește de la prima ediție și care rămâne și în acest an mesajul principal al marșului nostru. Ținem aprinsă flacăra memoriei pentru că Timișoara nu uită niciodată eroii care i-au scris istoria recentă”, arată organizatorii într-un comunicat.

Marșul Eroilor este o inițiativă a comunității suporterilor timișoreni, dusă mai departe fără întrerupere din 2006 până astăzi.

Acest marș este deschis tuturor timișorenilor, indiferent de vârstă, sex, religie sau simpatii politice, deoarece libertatea pe care o cinstim este a fiecăruia dintre noi.

Participanții sunt încurajați să se îmbrace adecvat vremii și să fie pregătiți pentru aproximativ două ore de mers și scandări.

Programul Marșului Eroilor:

18:30: Strângerea participanților – Piața Maria

19:00: Plecarea în marș

21:00 (aproximativ): Încheiere – Cimitirul Eroilor

Foto: Arhivă/Asociația Suporterilor Timișoreni „Druckeria“

Citeste mai mult

Social

APEL către timișoreni: „Nu mai dați bani cerșetorilor!“

Publicat

pe

Polițiștii locali au continuat, și în această perioadă, acțiunile de descurajare a cerșetoriei pe raza Municipiului Timișoara, prin acțiuni desfășurate zilnic pentru preluarea din stradă a persoanelor care apelează la mila publică și a oamenilor străzii și predarea lor către centrul social al Direcției de Asistență Socială Timișoara.

Pe timpul sezonului rece numărul acestora scade simțitor, în ultima lună 75 de persoane fiind transportate de 197 de ori la centrul social, față de 110, predați  de 294 ori în luna precedentă.

Astfel de cazuri au fost semnalate și de cetățeni care au sesizat, spre exemplu, persoane care apelează la mila publică și persoane fără adăpost care s-au aciuit pe lângă magazine, farmacii, în Parcul Civic, în apropierea Pieței Iosefin, în zona străzii Pictor Ion Zaicu de lângă Parcul Botanic, în apropierea Catedralei Mitropolitane etc. Sosirea sezonului rece pune în dificultate aceste persoane, motiv pentru care Poliția Locală recomandă cetățenilor care le întâlnesc în special pe timp de noapte, când temperaturile sunt mai scăzute, să apeleze serviciul de urgență 112, în vederea preluării lor de către personalul specializat al Ambulanței.

De asemenea, cetățenii pot apela în continuare și Dispeceratul Poliției Locale Timișoara la numerele de telefon 0256.968 sau 0256.246.112 pentru preluarea cerșetorilor și oamenilor străzii și predarea lor către centrul social de pe Strada Telegrafului.

„Facem din nou apel către cetățeni să nu le mai ofere bani deoarece în acest fel îi menținem în stradă“, transmit reprezentanții Poliției Locale Timișoara.

Foto: Poliția Locală Timișoara

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite