Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Azi serbăm Mica Unire. Ce s-a întâmplat în 24 ianuarie 1859

Publicat

acum 4 ani

pe

La 24 ianuarie 1859, deputaţii din Adunarea electivă de la Bucureşti l-au ales domn al Ţării Româneşti pe noul domnitor al Moldovei, unionistul Alexandru Ioan Cuza. Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

În Moldova, Adunarea rezultată din alegerile din decembrie 1858 era dominată de Partida Naţională. 33 din cei 55 de de deputaţi erau unionişti. În ciuda majorităţii unioniste, alegerea noului Domn s-a dovedit dificilă. În cursă se înscriseseră 38 de candidaţi. Au avut loc dezbateri îndelungate.

„Separatiştii considerau că prin Unire se vor crea situaţii dezavantajoase pentru principatul de la nord de Milcov. Muntenia era mai mare, Moldova pierduse Bucovina la 1775 şi Basarabia la 1812. Deşi Moldova era ceva mai bine administrată, moşiile erau mai bine administrate şi lucrate, în general, exista o superioritate inclusiv în ochii unor moldoveni; percepţia publică acum este total răsturnată pentru că realităţile de acum au indus ideea că aşa a fost tot timpul în România”, spune spune Dorin Dobrincu, istoric la Institutul A. D. Xenopol din Iași.

Adversarii Unirii nu erau însă lipsiţi de patriotism. După lungi deliberări, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn cu 48 de voturi, deci cu 15 mai multe decât numărul unioniştilor declaraţi.

În Muntenia, numai 24 din cei 72 de deputaţi ai Adunării elective erau unionişti. Din fericire pentru Unire, nici unul dintre candidaţii conservatori Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei, şi cu atât mai puţin unionistul Nicolae Golescu nu au reuşit să obţină numărul necesar de voturi.

Soluţia a apărut în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, în discuţiile purtate la celebrul Hotel Concordia, pe atunci cel mai occidental şi cel mai sofisticat hotel din Bucureşti, locul de întâlnire al preferat de unionişti.

Se pare că Dimitrie Ghica, fiul domnitorului Grigore Ghica, a fost cel care a făcut propunerea ca domnitorul Moldovei să fie ales domn şi în Ţara Românească. A doua zi, în sala din Dealul Mitropoliei, Vasile Boerescu a prezentat conservatorilor propunerea. Alexandru Ioan Cuza a fost ales la Bucureşti în unanimitate.

Prima grijă a domnitorului Cuza şi a colaboratorilor lui după dubla alegere din ianuarie 1859 a fost să se asigure că Unirea este recunoscută.

Ofensate că fuseseră puse în faţa faptului împlinit, Turcia şi Austria ameninţau să ocupe militar Principatele sub motiv că se încălcase Convenţia de la Paris.

Dar cinci din cele şapte puteri au recunoscut rapid Unirea personală a lui Cuza, cu instituţii separate şi numai pe parcursul vieţii lui. În vară, Austria a pierdut războiul cu Franţa, aşa că a fost nevoită să renunţe la presiuni, Iar Înalta Poartă, rămasă singură, a cedat la rândul ei.

Ca să forţeze însă recunoaşterea Unirii depline, Cuza a făcut în septembrie 1860 călătoria de învestitură la Istanbul. Conştienţi că Unirea era de fapt o pavăză utilă contra expansiunii Rusiei, mai-marii otomani l-au scutit pe noul domnitor român de sărutatul papucului sultanului Abdul-Aziz atunci când a fost primit la Palatul Dolmabahce.

În locul acestui gest de subordonare totală, Cuza a primit ca semn de învestitură o sabie împodobită cu nestemate. Iar firmanul primit de Cuza la sfârşitul lui 1861 de la sultanul Abdul Aziz a însemnat recunoaşterea implicită a Unirii.

Sursa: DIGI24.ro

0
Știri asemănătoare
Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

ATENȚIE! Restricții de trafic pe mai multe străzi din Timișoara, pentru evenimentul Timotion

Publicat

acum 4 ore

pe

5 mai 2026

de

Comisia de circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara a avizat închiderea temporară a circulației rutiere duminică, 10 mai 2026, în mai multe zone ale orașului, pentru desfășurarea evenimentului sportiv „Timotion”.

În intervalul orar 07:30 – 13:00, traficul rutier va fi închis pe traseul cursei de ciclism de 15 km, pe traseul Bulevardul I.C. Brătianu, Strada 20 Decembrie, Bulevardul C.D. Loga, Bulevardul Regele Ferdinand, Bulevardul Vasile Pârvan, Bulevardul Corneliu Coposu, revenind pe Bulevardul Vasile Pârvan și Strada 20 Decembrie 1989, cu sosirea pe Bulevardul I.C. Brătianu.

Suplimentar, circulația pe Podul Mihai Viteazu va fi închisă între orele 07:45 și 08:45.

În același interval, vor fi închise și traseele curselor de 10,5 km (un tur) și 21 km (două tururi), pe traseul Bulevardul I.C. Brătianu, Strada 20 Decembrie 1989, Bulevardul C.D. Loga, Bulevardul Regele Ferdinand, Bulevardul Vasile Pârvan, Bulevardul Corneliu Coposu, Strada Pestalozzi, Parcul Regina Maria, Strada I.L. Caragiale, Piața Romanilor, Bulevardul 3 August 1919 (pe trotuar), traversează Parcul Regina Maria și malul stâng al Canalului Bega, Podul Eroilor (pe trotuar), malul drept al Canalului Bega, Parcul Justiției, Strada George Enescu, Bulevardul C.D. Loga și Strada 20 Decembrie 1989, cu sosirea pe Bulevardul I.C. Brătianu.

Tot între orele 07:30 – 13:00 va fi închis și traseul cursei de 5 km, care include Bulevardul I.C. Brătianu, Strada 20 Decembrie 1989, Bulevardul Vasile Pârvan, Bulevardul Corneliu Coposu, Parcul Regina Maria, malul stâng al Canalului Bega, Parcul Franz Joseph, Podul Mihai Viteazu și revenirea pe Strada 20 Decembrie 1989, până la Bulevardul I.C. Brătianu.

În intervalul 07:30 – 18:00, vor fi închise traseele curselor de 3 km alergare, 3 km biciclete, cursa „Micii Campioni” și cursa de 1 km. Traseul cursei de 3 km alergare pornește de pe Bulevardul I.C. Brătianu, continuă pe Strada 20 Decembrie 1989, Bulevardul C.D. Loga, Bulevardul Regele Ferdinand (o bandă delimitată), Splaiul Spiru Haret, malul drept al Canalului Bega, Strada George Enescu, străzile Academician Alexandru Borza și Gheorghe Andrașiu, revenind pe Bulevardul C.D. Loga și Strada 20 Decembrie 1989, cu sosirea pe Bulevardul I.C. Brătianu.

Traseul cursei de 3 km biciclete se desfășoară pe Bulevardul I.C. Brătianu, Strada 20 Decembrie 1989, Bulevardul C.D. Loga și Bulevardul Regele Ferdinand, cu revenire pe Strada 20 Decembrie 1989 și sosire pe Bulevardul I.C. Brătianu.

Cursa „Micii Campioni” va avea loc pe traseul Bulevardul I.C. Brătianu – Strada 20 Decembrie 1989 – Piața Iancu Huniade – Bulevardul I.C. Brătianu, iar cursa de 1 km se va desfășura pe Bulevardul I.C. Brătianu – Strada 20 Decembrie 1989 – Bulevardul I.C. Brătianu.

De asemenea, în data de 9 mai 2026, între orele 12:00 și 23:00, va fi închis arealul de pe Bulevardul I.C. Brătianu, zona de parcare și prima bandă de circulație pe sensul de mers către Bulevardul Michelangelo, pentru amenajarea zonei de start/finish și instalarea infrastructurii necesare evenimentului, inclusiv scenă, corturi și materiale specifice.

0
Citeste mai mult

Locale

Loc de joacă noi în parcul de pe strada Orșova din Timișoara

Publicat

acum 4 ore

pe

5 mai 2026

de

Primăria Municipiului Timișoara începe modernizarea locurilor de joacă din oraș prin noul acord-cadru pentru spații verzi, iar primele lucrări sunt în desfășurare în parcul de pe strada Orșova. Zona este transformată într-un spațiu sigur și atractiv pentru copiii din cartier, cu echipamente noi și suprafețe de joc refăcute.

Totodată, echipele contractate de municipalitate modernizează aleile și accesele, refac împrejmuirea și montează echipamente noi de joacă – masă de ping pong, leagăn, balansoar și tobogan. Zona va fi completată cu mobilier urban, respectiv bănci și coșuri de gunoi, și cu spații verzi reamenajate, iar la final amplasamentul va fi adus la o stare curată și îngrijită.

Primăria Timișoara a programat pentru acest an modernizarea a 10 asemenea de locuri de joacă, astfel încât copiii și părinții să petreacă timp în spații plăcute și sigure, aproape de casă. Intervențiile vor avea loc etapizat, în funcție de vreme și de livrările de echipamente.

În paralel, echipele vor interveni în cartiere pentru amenajarea și întreținerea spațiilor verzi, montarea de mobilier urban și amenajarea de canisite în parcuri.

De asemenea, în baza noului acord cadru, sunt asigurate servicii de defrișare, tăiere a arborilor și toaletare în toate cartierele, cu excepția zonei centrale. Contractul are o durată de 48 de luni și este executat de asocierea ROGERA PREST COM SRL – lider de asociere, împreună cu Bariera System SRL, Rogera SRL și Gospodărire Comunală Arad SA.

0
Citeste mai mult

Cultură

Actorul Ion Rizea, manager interimar al Teatrului Național „Mihai Eminescu“ din Timișoara

Publicat

acum o zi

pe

4 mai 2026

de

Începând de vineri, 1 mai 2026, actorul Ion Rizea, director general adjunct al teatrului de aproape 20 de ani, a preluat atribuțiile de conducere și reprezentare a Teatrului Național „Mihai Eminescu” Timișoara, într-un mandat interimar ce vine ca urmare a preluării funcției de manager al Teatrului Național din București de către Ada Hausvater, cea care a condus Naționalul timișorean în perioada 1.10.2005 – 30.04.2026.

Mandatul interimar pe care Ministerul Culturii i l-a încredințat lui Ion Rizea va asigura continuitatea și stabilitatea Teatrului Național în parametrii de performanță care l-au făcut remarcat în peisajul teatral românesc. Ca manager interimar, Ion Rizea, alături de echipa Teatrului Național din Timișoara, va duce mai departe viziunea unui teatru implicat, deschis și, în primul rând, profesionist.

În ultimele două decenii, Ada Hausvater și Ion Rizea au asigurat un management unitar, coerent și coeziv, au consolidat o echipă artistică, tehnică și administrativă profesionistă, așadar profund asumată direcțiilor de dezvoltare ale teatrului, fie că este vorba de repertoriu, de refacerea Sălii 2 sau de dezvoltarea instituțională. Din această perspectivă, mandatul interimar pe care îl preia Ion Rizea reprezintă un demers firesc și o garanție că Teatrul Național „Mihai Eminescu” Timișoara își va păstra neștirbită identitatea, calitatea și etica activității și în continuare.

„Succesul unui teatru de anvergura Teatrului Național din Timișoara se măsoară în egală măsură în aplauzele publicului și în stabilitatea pe care o poate construi din punct de vedere instituțional. Am participat activ, timp de două decenii, la implementarea arhitecturii vizionare a managementului Adei Hausvater, am investit în Teatrul Național toată energia mea, toate aptitudinile mele. Ca om de scenă, ca actor al Naționalului timișorean de aproape trei decenii și ca director general adjunct de două, am – și îndrăznesc să afirm acest lucru fără falsă modestie – o înțelegere exhaustivă asupra mecanismelor de funcționare ale acestui teatru. Ca manager interimar, voi duce mai departe proiectele și direcțiile pe care ni le-am asumat cu toții și mă voi asigura că stabilitatea fundamentală și imaginea teatrului vor păstra aceiași parametri calitativi și de conținut, iar Teatrul Național din Timișoara va însemna și în continuare aceeași voce relevantă în comunitate”, a declarat Ion Rizea, noul manager interimar al Teatrului Național.

Ion Rizea este membru al trupei Teatrului Național din Timișoara încă din perioada studenției, devenind unul dintre cele mai importante nume ale scenei timișorene, grație amplitudinii interpretative, talentului și magnetismului său, ceea ce i-a adus inclusiv un premiu UNITER pentru interpretare. În același spirit al aventurii asumate, din anul 2006, Ion Rizea și-a asumat un rol cu totul diferit de cel al actorului. Astfel, ca director general adjunct, Ion Rizea a coordonat, alături de Ada Hausvater, cele mai importante proiecte ale instituției, numele său fiind pentru totdeauna legat de realizarea Sălii 2 a Teatrului Național, sau de realizarea Atelierelor Fabrica de decoruri, prima linie de producție profesională de decoruri de teatru din România. Cu o carieră care îl recomandă ca fiind unul dintre cei mai importanți actori români ai generației sale, Ion Rizea reprezintă o prezență solidă în istoria culturală contemporană a Timișoarei.

0
Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite