Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Azi serbăm Mica Unire. Ce s-a întâmplat în 24 ianuarie 1859

Publicat

pe

La 24 ianuarie 1859, deputaţii din Adunarea electivă de la Bucureşti l-au ales domn al Ţării Româneşti pe noul domnitor al Moldovei, unionistul Alexandru Ioan Cuza. Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

În Moldova, Adunarea rezultată din alegerile din decembrie 1858 era dominată de Partida Naţională. 33 din cei 55 de de deputaţi erau unionişti. În ciuda majorităţii unioniste, alegerea noului Domn s-a dovedit dificilă. În cursă se înscriseseră 38 de candidaţi. Au avut loc dezbateri îndelungate.

„Separatiştii considerau că prin Unire se vor crea situaţii dezavantajoase pentru principatul de la nord de Milcov. Muntenia era mai mare, Moldova pierduse Bucovina la 1775 şi Basarabia la 1812. Deşi Moldova era ceva mai bine administrată, moşiile erau mai bine administrate şi lucrate, în general, exista o superioritate inclusiv în ochii unor moldoveni; percepţia publică acum este total răsturnată pentru că realităţile de acum au indus ideea că aşa a fost tot timpul în România”, spune spune Dorin Dobrincu, istoric la Institutul A. D. Xenopol din Iași.

Adversarii Unirii nu erau însă lipsiţi de patriotism. După lungi deliberări, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn cu 48 de voturi, deci cu 15 mai multe decât numărul unioniştilor declaraţi.

În Muntenia, numai 24 din cei 72 de deputaţi ai Adunării elective erau unionişti. Din fericire pentru Unire, nici unul dintre candidaţii conservatori Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei, şi cu atât mai puţin unionistul Nicolae Golescu nu au reuşit să obţină numărul necesar de voturi.

Soluţia a apărut în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, în discuţiile purtate la celebrul Hotel Concordia, pe atunci cel mai occidental şi cel mai sofisticat hotel din Bucureşti, locul de întâlnire al preferat de unionişti.

Se pare că Dimitrie Ghica, fiul domnitorului Grigore Ghica, a fost cel care a făcut propunerea ca domnitorul Moldovei să fie ales domn şi în Ţara Românească. A doua zi, în sala din Dealul Mitropoliei, Vasile Boerescu a prezentat conservatorilor propunerea. Alexandru Ioan Cuza a fost ales la Bucureşti în unanimitate.

Prima grijă a domnitorului Cuza şi a colaboratorilor lui după dubla alegere din ianuarie 1859 a fost să se asigure că Unirea este recunoscută.

Ofensate că fuseseră puse în faţa faptului împlinit, Turcia şi Austria ameninţau să ocupe militar Principatele sub motiv că se încălcase Convenţia de la Paris.

Dar cinci din cele şapte puteri au recunoscut rapid Unirea personală a lui Cuza, cu instituţii separate şi numai pe parcursul vieţii lui. În vară, Austria a pierdut războiul cu Franţa, aşa că a fost nevoită să renunţe la presiuni, Iar Înalta Poartă, rămasă singură, a cedat la rândul ei.

Ca să forţeze însă recunoaşterea Unirii depline, Cuza a făcut în septembrie 1860 călătoria de învestitură la Istanbul. Conştienţi că Unirea era de fapt o pavăză utilă contra expansiunii Rusiei, mai-marii otomani l-au scutit pe noul domnitor român de sărutatul papucului sultanului Abdul-Aziz atunci când a fost primit la Palatul Dolmabahce.

În locul acestui gest de subordonare totală, Cuza a primit ca semn de învestitură o sabie împodobită cu nestemate. Iar firmanul primit de Cuza la sfârşitul lui 1861 de la sultanul Abdul Aziz a însemnat recunoaşterea implicită a Unirii.

Sursa: DIGI24.ro

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Administrație

Arhitecții și urbaniștii din Timișoara pot să depună documentațiile pentru PUZ-uri online

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara încurajează arhitecții și urbaniștii să utilizeze procedura digitală pentru parcurgerea etapelor de elaborare a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Documentațiile pot fi transmise online încă din prima etapă, fie semnate electronic, fie semnate olograf, pentru a reduce timpul pierdut cu deplasările și a simplifica interacțiunea cu municipalitatea.

„Această măsură face parte din procesul de digitalizare și de creștere a eficienței serviciilor municipalității. Vrem să convingem mai mulți profesioniști să depună online documentațiile, unde putem urmări mai clar parcursul lor, timpii de procesare și zonele în care este nevoie de îmbunătățiri”, anunță viceprimarul Paula Romocean.

Documentațiile semnate integral cu certificat electronic pot fi încărcate online direct în platformă, fără a mai fi necesară prezentarea fizică la sediul primăriei. Pentru a facilita accesul tuturor profesioniștilor la acest serviciu, municipalitatea permite și depunerea online a documentelor semnate olograf. În acest caz, dosarul complet, cu documentele originale, va fi depus ulterior la sediul Primăriei Municipiului Timișoara, pentru obținerea avizului final și introducerea în plenul Consiliului Local.

Municipalitatea încurajează depunerea online indiferent de tipul semnăturii, atât pentru a veni în sprijinul profesioniștilor care nu dispun încă de un certificat electronic calificat, cât și pentru a reduce drumurile repetate la primărie, a economisi timp și a permite o gestionare mai eficientă a documentațiilor urbanistice.

Avizarea planurilor urbanistice, emiterea certificatelor de urbanism, emiterea autorizațiilor de construire și multe alte servicii publice sunt disponibile online, ca urmare a unui proces amplu de digitalizare a Primăriei Timișoara. Informații detaliate privind pașii de depunere online și lista documentelor necesare sunt disponibile pe site-ul Municipiului Timișoara, la adresa: https://servicii.primariatm.ro/etape-puz

 

Citeste mai mult

Administrație

RESTRICȚII de circulație în mai multe zone din Timișoara pentru lucrări la rețelele de apă și canalizare

Publicat

pe

La solicitarea Aquatim, comisia de circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara a avizat restricționarea traficului rutier în mai multe zone din oraș, începând cu data de 2 februarie 2026, în vederea realizării lucrărilor de execuție la rețelele de apă și canalizare, din cadrul proiectului „CL 13: Execuție rețele de apă și canalizare Timișoara Sud Lot 1”.

Astfel, traficul rutier va fi restricționat pe strada Virgil Onițiu, în prima etapă, pe tronsonul cuprins între strada Gheorghe Doja și strada Coriolan Băran, în perioada 2 februarie 2026 – 18 februarie 2026. Apoi, în etapa a doua, în perioada 12 februarie 2026 – 18 februarie 2026, pe tronsonul cuprins între strada Coriolan Băran și strada Alexandru Odobescu.

De asemenea, circulația rutieră va fi restricționată pe bulevardul 16 Decembrie 1989, pe tronsonul cuprins între blocurile cu numerele 45 și 47, în perioada 2 februarie 2026 – 10 aprilie 2026.

Totodată, traficul rutier va fi închis parțial, pe timp de noapte, pe strada Gheorghe Lazăr.

âAstfel, pe sensul de mers dinspre Kaufland către Piața Unirii, se va instaura restricția de obligatoriu stânga pe strada Pictor Ion Zaicu, iar pe sensul opus de mers, obligatoriu stânga pe strada Nikolaus Berwanger.

Închiderea porțiunii se va aplica atât în perioada 2 februarie 2026 – 7 februarie 2026, cât și perioada 9 februarie 2026 – 14 februarie 2026, în intervalul orar 22:00–06:00, în vederea realizării lucrărilor aferente proiectului „MODERNIZAREA LINIEI FEROVIARE CARANSEBEȘ–TIMIȘOARA–ARAD, LOT 3 TIMIȘOARA EST–RONAȚ TIRAJ GR. D – ETAPA I”.

În același scop, traficul rutier va fi restricționat la circulația pe o singură bandă pe strada Gheorghe Lazăr, în perioada 13 februarie 2026 – 14 februarie 2026, în intervalul orar 09:00–16:00.

Citeste mai mult

Locale

BAROMETRUL calității vieții. Timișorenii, nemulțumiți de trafic, infrastructura rutieră și curățenie

Publicat

pe

Trei sferturi din timișoreni consideră că orașul se îndreaptă într-o direcție bună, arată datele Barometrului Calității Vieții 2025, realizat de municipalitate în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara (UVT).

Studiul indică îmbunătățiri ale percepției publice în mai multe domenii și, în premieră, măsoară nivelul de încredere în instituțiile locale, unde primele poziții sunt ocupate de companiile private, armată și primărie. Traficul, infrastructura rutieră și curățenia rămân domeniile mai frecvent reclamate, însă și la aceste capitole a existat o ușoară evoluție pozitivă a percepțiilor.

„Schimbările mari se văd în timp, iar datele confirmă că Timișoara merge într-o direcție bună. Vedem o ușoară creștere a încrederii și a nivelului de satisfacție față de serviciile publice. La transportul public se resimte efectul investițiilor în flota nouă, iar la curățenie, unde municipalitatea a înființat o companie proprie, percepția locuitorilor s-a îmbunătățit. Asta nu înseamnă că ne oprim. Traficul rămâne o problemă importantă, la fel ca salubrizarea, și continuăm să lucrăm consecvent la aceste capitole”, a declarat viceprimarul Paula Romocean.

Prof.univ.dr. Irina Elena Macsinga, prorector responsabil cu inovarea educațională, cariera academică și relația cu studenții în cadrul UVT, a transmis în deschiderea evenimentului: „Orașele moderne atrag în prezent cca 50% din locuitori și se estimează că până în 2050 procentul va crește până la 65%. Nu este de mirare, în acest context, că dezvoltarea urbană a atras atenția factorilor de decizie și a cercetătorilor, în egală măsură, și a canalizat efortul acestora de a surprinde starea de bine subiectivă a locuitorilor orașului. De cele mai multe ori privim calitatea vieții ca pe un rezultat, dar, dincolo de această obișnuință, este interesant să privim calitatea vieții ca pe o resursă strategică, pentru că, pe măsură ce calitatea vieții este mai ridicată, contribuie la atragerea de investiții și resurse umane înalt calificate, care duc din nou la ridicarea calității vieții, într-un efect de spirală pozitivă. Privind acest context, este remarcabilă importanța realizării acestui studiu recurent de tip barometru asupra calității vieții, care evaluează starea socială a comunității.”

Tinerii rămân cei mai optimiști în privința direcției în care se îndreaptă Timișoara: în medie, 9 din 10 consideră că orașul merge într-o direcție bună. Creșterea ușoară a nivelului de încredere se regăsește însă mai ales în rândul persoanelor de peste 54 de ani. Timișorenii au avut, totodată, mai multă încredere în direcția României și a Uniunii Europene: 52% (+20pp față de anul precedent) cred că direcția țării este una pozitivă, iar 54% (+12pp) cred același lucru despre direcția UE.

În premieră, barometrul a măsurat încrederea în instituțiile din Timișoara, pe o scară de la 1 la 10. Cele mai ridicate niveluri de încredere se înregistrează în cazul companiilor private, armatei, primăriei, bisericii și președinției (scoruri între 6 și 7), în timp ce partidele politice și parlamentul se află la finalul clasamentului (scoruri între 4 și 5).

La capitolul infrastructură, traficul și starea drumurilor rămân zonele cu un nivel mai redus de satisfacție, însă ambii indicatori sunt în ușoară creștere față de anul trecut: 60% dintre respondenți se declară mulțumiți de starea drumurilor și 30% de traficul auto. Percepția asupra transportului public și a trotuarelor este mai bună, 70% dintre timișoreni fiind mulțumiți de transportul public și 66% de starea trotuarelor.

Timișorenii sunt mai mulțumiți de spitale și de facilitățile sportive, fiind înregistrată o creștere semnificativă, de 10 puncte procentuale. Sunt apreciate, de asemenea, măsurile luate de municipalitate pentru curățenie și parcuri. Percepțiile privind siguranța noaptea și integrarea migranților sunt în ușoară creștere, iar încrederea în presa locală a crescut de la 42% la 52%.

Barometrul a fost realizat printr-un sondaj de opinie publică, desfășurat în perioada iunie – noiembrie 2025. Eșantionul cuprinde de 2.511 persoane cu vârsta de peste 18 ani din oraș și a fost stratificat în funcție de gen și vârstă. Marja de eroare este de ±2%. Datele au fost colectate atât față în față (1.319 respondenți), cât și online (1.192 respondenți).

Barometrul Calității Vieții 2025 este disponibil în integralitate la următorul link: https://assets.primariatm.ro/503c9019-4575-44ce-bf42-d2e10db50f49.pdf

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite