Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Azi serbăm Mica Unire. Ce s-a întâmplat în 24 ianuarie 1859

Publicat

pe

La 24 ianuarie 1859, deputaţii din Adunarea electivă de la Bucureşti l-au ales domn al Ţării Româneşti pe noul domnitor al Moldovei, unionistul Alexandru Ioan Cuza. Prin această tactică a faptului împlinit, hotărârea politicienilor români sfida decizia Marilor Puteri. Acestea ceruseră ca Unirea Principatelor să fie numai una administrativă, adică cele două ţări să aibă instituţii similare, dar în dublu exemplar: doi domnitori, două guverne, două parlamente, cu o singură Curte de Casaţie, comună, la Focşani. Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, Moldova şi Ţara Românească au devenit un singur stat. Peste doi ani, administraţia lui Cuza unifica instituţiile, iar Unirea devenea una reală.

În Moldova, Adunarea rezultată din alegerile din decembrie 1858 era dominată de Partida Naţională. 33 din cei 55 de de deputaţi erau unionişti. În ciuda majorităţii unioniste, alegerea noului Domn s-a dovedit dificilă. În cursă se înscriseseră 38 de candidaţi. Au avut loc dezbateri îndelungate.

„Separatiştii considerau că prin Unire se vor crea situaţii dezavantajoase pentru principatul de la nord de Milcov. Muntenia era mai mare, Moldova pierduse Bucovina la 1775 şi Basarabia la 1812. Deşi Moldova era ceva mai bine administrată, moşiile erau mai bine administrate şi lucrate, în general, exista o superioritate inclusiv în ochii unor moldoveni; percepţia publică acum este total răsturnată pentru că realităţile de acum au indus ideea că aşa a fost tot timpul în România”, spune spune Dorin Dobrincu, istoric la Institutul A. D. Xenopol din Iași.

Adversarii Unirii nu erau însă lipsiţi de patriotism. După lungi deliberări, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales Domn cu 48 de voturi, deci cu 15 mai multe decât numărul unioniştilor declaraţi.

În Muntenia, numai 24 din cei 72 de deputaţi ai Adunării elective erau unionişti. Din fericire pentru Unire, nici unul dintre candidaţii conservatori Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei, şi cu atât mai puţin unionistul Nicolae Golescu nu au reuşit să obţină numărul necesar de voturi.

Soluţia a apărut în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, în discuţiile purtate la celebrul Hotel Concordia, pe atunci cel mai occidental şi cel mai sofisticat hotel din Bucureşti, locul de întâlnire al preferat de unionişti.

Se pare că Dimitrie Ghica, fiul domnitorului Grigore Ghica, a fost cel care a făcut propunerea ca domnitorul Moldovei să fie ales domn şi în Ţara Românească. A doua zi, în sala din Dealul Mitropoliei, Vasile Boerescu a prezentat conservatorilor propunerea. Alexandru Ioan Cuza a fost ales la Bucureşti în unanimitate.

Prima grijă a domnitorului Cuza şi a colaboratorilor lui după dubla alegere din ianuarie 1859 a fost să se asigure că Unirea este recunoscută.

Ofensate că fuseseră puse în faţa faptului împlinit, Turcia şi Austria ameninţau să ocupe militar Principatele sub motiv că se încălcase Convenţia de la Paris.

Dar cinci din cele şapte puteri au recunoscut rapid Unirea personală a lui Cuza, cu instituţii separate şi numai pe parcursul vieţii lui. În vară, Austria a pierdut războiul cu Franţa, aşa că a fost nevoită să renunţe la presiuni, Iar Înalta Poartă, rămasă singură, a cedat la rândul ei.

Ca să forţeze însă recunoaşterea Unirii depline, Cuza a făcut în septembrie 1860 călătoria de învestitură la Istanbul. Conştienţi că Unirea era de fapt o pavăză utilă contra expansiunii Rusiei, mai-marii otomani l-au scutit pe noul domnitor român de sărutatul papucului sultanului Abdul-Aziz atunci când a fost primit la Palatul Dolmabahce.

În locul acestui gest de subordonare totală, Cuza a primit ca semn de învestitură o sabie împodobită cu nestemate. Iar firmanul primit de Cuza la sfârşitul lui 1861 de la sultanul Abdul Aziz a însemnat recunoaşterea implicită a Unirii.

Sursa: DIGI24.ro

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

Grupul psaltic „Tronos“, la Mănăstirea Dobrești și la Lugoj

Publicat

pe

Preasfințitul părinte Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, va oficia în Duminica Familiei, 18 mai, Sfânta Liturghie în biserica Mănăstirii Dobrești, ctitorie a Patriarhului Daniel în satul natal.

Răspunsurile liturgice vor fi date de Grupul Psaltic Tronos al Patriarhiei Române.

„Îmi exprim mulțumirea, recunoștința și bucuria că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a binecuvântat membrii Grupului Psaltic Tronos să poposească și în Banat. În contextul susținerii concertului «Cântările Învierii» din orașul Lugoj, Grupul Psaltic Tronos va fi prezent și la Mănăstirea Dobrești”, a declarat pentru Basilica.ro protos. Matei Buliga, starețul sfântului așezământ.

Grupul Psaltic Tronos va susține în data de 17 mai și concertul „Cântările Învierii”, care va avea loc în Piața Victoriei din Lugoj, începând cu ora 19.00.

În cadrul aceluiași eveniment, va interpreta muzică religioasă Grupul vocal „Sf. Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș” din Lugoj, coordonat de preotul Traian Birăescu, și Ancuța Cosovanu care va cânta pricesne.

Ziua Internaţională a Familiei este marcată anual în lume în data de 15 mai, iar Biserica Ortodoxă Română sărbătorește, în duminica cea mai apropiată de această dată, o zi națională a familiei: Duminica Familiei Creștine.

Citeste mai mult

Din țară

Restricții de circulație pentru lucrări de reparații pe DN 68A Coșava – Margina. Care sunt rutele ocolitoare

Publicat

pe

Începând de luni, 12 mai 2025, până la finele lunii iunie, pe DN 68A, dinspre Coșava spre Margina, jud. Timiș, se vor desfășura lucrări la carosabil și se va circula îngreunat, cu restricții, atât ziua, cât și noaptea.

Lucrările, care se vor executa inclusiv pe timpul nopții, vor fi făcute în continuarea celor executate în primăvara anului trecut, de la Coșava spre calea ferată din localitatea Margina.

Aceste lucrări presupun tratarea tasărilor locale, ceea ce înseamnă că se face consolidarea drumului, inclusiv a structurii sale. Echipele antreprenorului Drumuri și Poduri Banat vor lucra de luni dimineața până vinerea la prânz, când echipele se vor retrage de pe drum și se va putea circula pe ambele sensuri, dar vor fi menținute restricțiile de viteză în zona de șantier.

În paralel, CFR Infrastructură Timișoara, prin S.C. Europan Prod S.A., va executa lucrări de reparații la trecerea la nivel cu calea ferată de la Margina, iar traficul se  va desfășura deviat, în zona CF, pe o variantă amenajată provizoriu.

Pentru a evita aglomerația pe acest sector, șoferii pot folosi următoarele rute ocolitoare:

* Pe direcția Nădlac – București: A1 Nod Balinț – A6 Lugoj – DN 6 Lugoj – DN 6 Caransebeș – DN 68 Caransebeș – DN 68 Hațeg – DN 66 Hațeg – DN 66 Simeria – A1 Simeria sau A1 Nădlac – A1 Arad – A11 Arad – DN 7 Arad – DN 7 Ilia – A1 Ilia;

* Pe direcția București – Nădlac: A1 Ilia – DN 7 Ilia – DN 7 Arad – A11 Arad – A1 Arad – A1 Nădlac.

Foto: DRDP Timișoara

Citeste mai mult

Locale

Restricții de trafic la Timișoara pentru desfășurarea evenimentului TIMOTION 2025

Publicat

pe

La solicitarea Asociației Alergotură, comisia de circulație din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara a avizat închiderea și restricționarea circulației rutiere, duminică, 11 mai 2025, în mai multe intervale orare, după cum urmează:

în intervalul orar 07:45 – 13:00, pe traseele:

  • Traseul cursei de ciclism 15 km: Bulevardul I.C. Brătianu (START) -strada 20 Decembrie – bulevardul C.D. Loga – bulevardul Regele Ferdinand – bulevardul Vasile Pârvan – bulevardul Corneliu Coposu – bulevardul Vasile Pârvan – strada 20 Decembrie 1989 – bulevardul I.C. Brătianu- Piața Iancu Huniade (FINISH).
  • Traseul cursei de 10,5 km (1 tur) și 21 km (2 tururi): Piața Iancu Huniade (START) – strada 20 Decembrie 1989 – strada C.D. Loga – bulevardul Regele Ferdinand – bulevardul Vasile Pârvan – bulevardul Corneliu Coposu – strada Pestalozzi – Parcul Regina Maria – strada I.L. Caragiale – Piața Romanilor – bulevardul 3 August 1919 (pe trotuar) – traversare Parcul Regina Maria– mal stânga Canal Bega – traversare Podul Dragalina (pe trotuar) – mal dreapta Canal Bega – ieșire prin Parcul Justiției – strada George Enescu – bulevardul C.D. Loga – strada 20 Decembrie 1989 – bulevardul I.C. Brătianu – Piața Iancu Huniade / Parcul Civic (FINISH).
  • Traseul crosului de 5 km: Piața Iancu Huniade (START) – strada 20 Decembrie 1989 – bulevardul C.D. Loga – bulevardul Vasile Pârvan – bulevardul Corneliu Coposu – Parcul Regina Maria – mal stânga Canal Bega – Parcul Franz Joseph – Podul Mihai Viteazu (sensul spre Piața Iancu Huniade) – strada 20 Decembrie 1989 – bulevardul I.C. Brătianu – Piața Iancu Huniade / Parcul Civic (FINISH)

în intervalul orar 07:45 – 18:00, pe traseele:

  • Traseul crosului de 3 km: Piața Iancu Huniade (START) – strada 20 Decembrie 1989 – bulevardul C.D. Loga – bulevardul Regele Ferdinand (1 bandă de circulație delimitată) – Splaiul Spiru Haret – mal dreapta Canal Bega – Splaiul Spiru Haret – strada George Enescu – bulevardul C.D. Loga – strada 20 Decembrie 1989 – bulevardul I.C. Brătianu – Piața Iancu Huniade (FINISH)
  • Traseul cursei de 3 km biciclete: Piața Iancu Huniade (START) – strada 20 Decembrie 1989 – bulevarduln C.D. Loga – bulevardul Regele Ferdinand – strada 20 Decembrie 1989 – bulevardul I.C. Brătianu – Piața Iancu Huniade (FINISH).
  • Traseul cursei Micii Campioni (0,7 km): Piața Iancu Huniade (STRADA) -strada 20 Decembrie 1989 – Piața Iancu Huniade –strada Patriarh Miron Cristea – bulevardul I.C. Brătianu – Piața Iancu Huniade (FINISH).
  • Traseul cursei de 1 km: Piața Iancu Huniade (STRADA) – strada 20 Decembrie 1989 – bulevardul I.C. Brătianu – Piața Iancu Huniade (FINISH)

De asemenea, în perioada 10 mai 2025 – 11 mai 2025, parcarea publică din Piața Iancu Huniade va fi rezervată exclusiv organizatorilor evenimentului, în vederea instalării infrastructurii de start a evenimentului.

Șoferilor le este recomandat să folosească rute alternative pe perioada desfășurării evenimentului sportiv.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite