Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Ce se sărbătoreşte pe 1 Mai. De ce este această dată Ziua Muncii?

Publicat

pe

Labour Day (Ziua Muncii) este cunoscută şi sub denumirea de May Day (Ziua Mai). Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificaţiei zilei de 1 mai, ca Ziua internaţională a muncitorilor. În anul 1872, circa 100.000 de muncitori din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.

Data de 1 mai apare, pentru prima dată, în legătură cu întrunirea, din anul 1886, a Federaţiei Sindicatelor din Statele Unite şi Canadei (precursoarea Federaţiei Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor şi Tâmplarilor, a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la şi după 1 mai 1886”, sugerându-se organizaţiilor muncitoreşti respectarea acesteia.

La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanţi au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă, cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde s-au întrunit 90.000 de persoane, din care aproximativ 40.000 se aflau în grevă. Rezultatul a fost acela că circa 35.000 de muncitori au câştigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.

Dar ziua de 1 mai a devenit cunoscută în lumea întreagă în urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai târziu, în Piaţa Heymarket din Chicago. Numărul greviştilor se ridicase la peste 65.000, iar în urma ciocnirii cu poliţia au rezultat mai multe victime.

În anul 1888, la întrunirea Federaţiei Americane a Muncii, s-a stabilit ca în ziua de 1 mai 1890 să aibă loc manifestaţii şi greve, pentru reducerea zilei de muncă de 8 ore. Iar în anul 1889, social-democraţii afiliaţi la Internaţionala a ll-a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internaţională a muncitorilor. La 1 mai 1890, au avut loc demonstraţii în SUA, în majoritatea ţărilor europene, în Chile, Peru şi Cuba.

La scurt timp, Federaţia Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day („Ziua Muncii”), anual, în prima zi de luni a lui septembrie. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act confirmând această dată ca sărbătoare legală.

În alte ţări însă, Ziua Muncii este marcată la nivel internaţional pe 1 mai, după ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă. Astfel, în majoritatea ţărilor vest-europene, ziua de 1 mai este zi liberă.

În fostele ţări comuniste, ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoţită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiţie a mişcării muncitoreşti internaţionale. De asemenea, naziştii au avut tentative de uzurpare a acestor tradiţii. Ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare a comunităţii naţionale germane, promiţându-se construirea unui socialism naţional, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc.

În România, Ziua Muncii a fost sărbătorită pentru prima dată în 1890, iar în timpul comunismului această sărbătoare a fost marcată, ca şi în alte ţări comuniste, de manifestări propagandistice. După revoluţia din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi propagandistice, însă a fost marcată prin evenimente sociale, în aer liber.

Printre ţările care sărbătoresc Ziua Muncii pe 1 mai se numără şi Germania, Belgia, Croaţia, Turcia, Grecia, Italia, Spania, Israel, Canada, India, Suedia, Filipine, Mexic, Peru.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Locale

Se modernizează iluminatului public pe alte 66 de străzi din Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara lansează licitația pentru lucrările de proiectare și execuție pentru extinderea iluminatului public pe alte 66 de străzi din oraș, investiție care completează lucrările realizate deja pe 64 de străzi și bulevarde din toate cartierele Timișoarei.

Noul sistem de iluminat va reduce semnificativ consumul de energie și costurile de funcționare, prin instalarea a peste 3.000 de corpuri de iluminat LED de ultimă generație. Acestea vor avea o durată de viață mai mare și vor permite reglarea automată a intensității în funcție de trafic și intervalul orar.

Reamintim, în prima etapă a programului municipalității, finalizată în toamna anului trecut, au fost montate aproximativ 2.800 de corpuri de iluminat LED pe 64 de străzi și bulevarde din Timișoara.

Valoarea totală a proiectului este de peste 12,4 milioane de lei (inclusiv TVA), din care 6 milioane de lei reprezintă finanțare atrasă de la Administrația Fondului de Mediu, prin „Programul privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public”, iar lucrările sunt estimate la 11 luni.

Cele 66 de străzi incluse în proiect sunt: Armoniei, Ion Ionescu de la Brad, Grigore T. Popa, Sfinții Apostoli Petru si Pavel, Oravița, Frigului, Avram Imbroane, Aleea Pădurea Verde (tronson A. Imborane de la Muzeul Satului – Dorobanților), Calea Dorobanților, Strada Aeroportului (tronson Dorobanților – calea ferata de pe str. Aeroportului), Palmierilor, Mătăsarilor, Calea Ghirodei (tronson Mătăsarilor – Furnicii), Grigore Alexandrescu (tronson Aleea Viilor – Bogdăneștilor), Calea Bogdăneștilor (tronson Cetătii – Circumvalațiunii), Dunărea (tronson Calea Bogdănestilor – Nera), Petru Cermena (troson Ștefan Cel Mare – Torac), Torac, Ardealului, Ion Barac, Johann Nepomuk Preyer, Surorile Martir Caceu (tronson Arieș – Ripensia), Emile Zola, Mareșal Alexandru Averescu (tronson Brâncoveanu – Martirilor), Mureș (tronson Șagului – capăt), Gavriil Musicescu (tronson Mureș – Calea Urseni), Hărniciei (tronson Mureș – Victor Hugo), Ana Ipătescu, Victor Hugo, Aluniș, Ivan Petrovici Pavlov (tronson Aluniș – Musicescu), Chișodei, Bujorilor (tronson Șagului – capăt calea ferată), Calea Buziașului (tronson Piața Domășneanu – capăt cale ferată), Porumbescu, Eneas, Diaconu Coresi, Mircea cel Bătrân, Calea Urseni, Martir Vasile Balmuș, Piața Gheorghe Domășneanu, Horia, Crișan, Izlaz, Cercului, Memorandului, Herculane, Samuil Șagovici, Basarabia, Ioan Rusu Șirianu, Glad, Polonă, Romulus, Bucovinei, Popa Șapcă, Antenei, Pomiculturii, Holdelor, Podeanu, Felix, Liege, Liniștei, Albinelor, Pop de Băsești, P-ța Mărăști, Ovidiu Cotruș, Ion Mihalache.

Citeste mai mult

Administrație

Proiectul de buget al Municipiului Timișoara pe 2026. Cele mai mari alocări merg către mobilitate, educație și modernizarea rețelelor orașului

Publicat

pe

Primarul Dominic Fritz propune un buget de aproape 3 miliarde de lei, construit pentru a menține ritmul de dezvoltare al orașului și pentru a asigura și îmbunătăți serviciile de zi cu zi ale timișorenilor. Cele mai mari alocări din bugetul pentru 2026 merg către mobilitate, educație și modernizarea rețelelor orașului. În total, bugetul propus se ridică la 2,96 miliarde de lei, în creștere cu peste 300 de milioane de lei față de anul trecut, din care 1,59 miliarde lei pentru investiții și 1,36 miliarde lei pentru funcționare.

„Este un buget ușor mai mare decât anul trecut. Un buget realist, în care nu am încercat să scriem lucruri mărețe pe hârtie, fără să aibă acoperire. În jur de 1,3 miliarde de lei sunt alocați pentru funcționare, adică pentru servicii publice, pentru iluminat, pentru reparația străzilor, curățenie și 1,6 miliarde de lei pentru proiectele noastre mari de investiții. Capitolul mobilitate e pe primul loc la alocări cu peste 700 de milioane de lei. Iar apoi, urmează educația. Investim foarte mult în renovarea școlilor, în construcția de noi școli, dar și în susținerea proiectelor școlilor și ale elevilor. Asta arată și direcția strategică mobilitate-educație în care merge Timișoara”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Pentru mobilitate sunt prevăzute aproape 790 de milioane de lei, sumă care include peste 615 milioane de lei pentru investiții în noi mijloace de transport și infrastructură, aproximativ 100 de milioane de lei pentru reparații și întreținere străzi și trotuare, precum și 75 de milioane de lei pentru transport public. Astfel, continuă implementarea unor investiții majore precum: Podului Muncii, Inelul 2, Magistrala Verde, Podul Solventul, strada Gării cu linie nouă de tramvai, Pasajul Solventul, Pasajul Polonă, parcare supraetajată la spitalul Louis Țurcanu sau hala de tramvaie. În paralel, sunt finanțare documentații pentru investiții noi, printre care amenajare Calea Urseni și străzi adiacente, completarea Inelului 4 în zona de nord, extinderea rețelei velo până în Ghiroda și completarea pistei velo de pe malul Bega în cartierul Fabric.

Municipalitatea își menține angajamentul de a investi în educație astfel că este propusă o sumă de 424 de milioane de lei. Fondurile vor susține atât proiecte mari precum reabilitarea Colegiului Henri Coandă și Liceului Ana Aslan, cât și lucrări de reparații curente din școli și grădinițe, alocări pentru instituțiile de învățământ, subvenționarea transportului pentru elevi, burse și ajutoare sociale, precum și bugetarea participativă. Totodată, sunt bugetate documentații pentru investiții noi la Liceul Auto (reabilitare sală de sport), Liceul Electrotimiș (reabilitarea clădirii principale), Școala Gimnazială 24 (reabilitare termică și sală de sport nouă), școala gimnazială a Liceului Moisil (reabilitare termică) sau transformarea fostei școli gimnaziale din Plopi într-o grădiniță.

Alte investiții în tranziția spre energie verde, precum retehnologizarea rețelei de termoficare, modernizarea iluminatului public, construirea primului parc fotovoltaic al orașului și montarea de noi stații de încărcare vehicule electrice noi, au prevăzută suma de 267 de milioane de lei. Spitalele au prevăzute alocări, în special pentru dotarea cu aparatură și echipamente moderne, în valoare totală de 108 milioane lei. Totodată, cultura și sportul au o alocare totală de 318 milioane de lei, care cuprinde finanțarea instituțiilor de cultură, investiții în infrastructură nouă precum MultipleXity, construirea noului Stadion „Eroii Timișoarei” și finanțarea Sport Club Municipal (SCM).

Proiectul de buget și anexele sale vor putea fi consultate la următorul link: https://buget.primariatm.ro/

Citeste mai mult

Locale

ANUNȚ. Comuna Peciu Nou a finalizat proiectul „Modernizare sistem comunal integrat de colectare și valorificare a gunoiului de grajd“

Publicat

pe

Comuna Peciu Nou, județul Timiș, anunță finalizarea proiectului „Modernizare sistem comunal integrat de colectare și valorificare a gunoiului de grajd”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Obiectiv General: Obiectivul general al proiectului a reprezentat accelerarea procesului de modernizare a sistemului de gestionare a deșeurilor în cadrul UAT Peciu Nou cu accent pe colectarea separată, măsuri de prevenție, reducere, reutilizare și valorificare, în vederea conformării cu directivele aplicabile și tranziției la economie circulară.

Obiectivul specific al proiectului a vizat gestionarea sustenabilă a biodeșeurilor agricole, în special a celor provenite din activitățile zootehnice, prin creșterea gradului de valorificare a acestora în vederea reducerii poluării cu nitrați.

Beneficiar: Comuna Peciu Nou, Județul Timiș.

Durata de implementare: Proiectul s-a derulat pe o perioadă de 12 luni – respectiv din luna aprilie 2025 până in mai 2026, fiind finalizat cu o luna inaintea termenului preconizat.

Rezultate atinse în perioada de referință: Modernizarea sistemului de management: Achiziția și punerea în funcțiune a utilajelor specifice (buldoexcavator, tractor, remorcă, cisternă vidanjă). De asemenea, prin acest proiect au fost furnizate micilor crescători de animale din localitate, un număr de 12 platforme individuale de tip 1, având o capacitate de 6 m.c., precum și un număr de 53 platforme individuale de tip 2, având o capacitate de stocare de 9 m.c.

Valoarea finala a proiectului este de 2,184,788.90 lei fara TVA, finanțare nerambursabilă din fondurile PNRR, la care se adauga suma de 447,005.67 lei reprezentand e TVA, plătit din bugetul de stat.

„Suntem mândri să anunțăm finalizarea cu succes a acestui proiect esențial pentru comunitatea noastră. Ceea ce am promis la lansare este astăzi o realitate concretă, gata să deservească cetățenii din comuna Peciu Nou.

Am făcut un pas decisiv în direcția protejării mediului și combaterii poluării cu nitrați. Astăzi, fermierii noștri au la dispoziție o infrastructură modernă, utilaje performante și platforme individuale conforme cu cele mai exigente norme europene.

Prin această inițiativă finalizată, am reușit nu doar să îmbunătățim calitatea mediului, ci să oferim un sprijin real fermierilor locali. Gestionarea gunoiului de grajd devine acum un proces eficient, transformând deșeurile într-o resursă valoroasă pentru agricultură.

Mulțumesc întregii echipe din cadrul primăriei și tuturor partenerilor instituționali care s-au implicat în implementarea riguroasă a acestui proiect finanțat prin PNRR. Am urmărit cu atenție fiecare etapă pentru a ne asigura că răspundem nevoilor cetățenilor. Rezultatul este o comună mai curată, mai verde și mai responsabilă, pregătită pentru viitor, a declarat primarul Domnul Gabriel Răzvan DRAGAN. ”

Pentru informații suplimentare referitoare la acest proiect, vă rugăm să contactați Primăria comunei Peciu Nou la adresa de e-mail: contact@primariapeciunou.ro sau la telefon: 0256414500

Pentru alte informații privind proiectele finanțate din fonduri PNRR, vă rugăm să consultați site-ul: https://mfe.gov.ro/pnrr/, împreună cu pagina de Facebook (https://www.facebook.com/PNRROficial/)

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite