Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Ce se sărbătoreşte pe 1 Mai. De ce este această dată Ziua Muncii?

Publicat

pe

Labour Day (Ziua Muncii) este cunoscută şi sub denumirea de May Day (Ziua Mai). Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificaţiei zilei de 1 mai, ca Ziua internaţională a muncitorilor. În anul 1872, circa 100.000 de muncitori din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.

Data de 1 mai apare, pentru prima dată, în legătură cu întrunirea, din anul 1886, a Federaţiei Sindicatelor din Statele Unite şi Canadei (precursoarea Federaţiei Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor şi Tâmplarilor, a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la şi după 1 mai 1886”, sugerându-se organizaţiilor muncitoreşti respectarea acesteia.

La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanţi au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă, cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde s-au întrunit 90.000 de persoane, din care aproximativ 40.000 se aflau în grevă. Rezultatul a fost acela că circa 35.000 de muncitori au câştigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.

Dar ziua de 1 mai a devenit cunoscută în lumea întreagă în urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai târziu, în Piaţa Heymarket din Chicago. Numărul greviştilor se ridicase la peste 65.000, iar în urma ciocnirii cu poliţia au rezultat mai multe victime.

În anul 1888, la întrunirea Federaţiei Americane a Muncii, s-a stabilit ca în ziua de 1 mai 1890 să aibă loc manifestaţii şi greve, pentru reducerea zilei de muncă de 8 ore. Iar în anul 1889, social-democraţii afiliaţi la Internaţionala a ll-a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internaţională a muncitorilor. La 1 mai 1890, au avut loc demonstraţii în SUA, în majoritatea ţărilor europene, în Chile, Peru şi Cuba.

La scurt timp, Federaţia Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day („Ziua Muncii”), anual, în prima zi de luni a lui septembrie. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act confirmând această dată ca sărbătoare legală.

În alte ţări însă, Ziua Muncii este marcată la nivel internaţional pe 1 mai, după ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă. Astfel, în majoritatea ţărilor vest-europene, ziua de 1 mai este zi liberă.

În fostele ţări comuniste, ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoţită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiţie a mişcării muncitoreşti internaţionale. De asemenea, naziştii au avut tentative de uzurpare a acestor tradiţii. Ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare a comunităţii naţionale germane, promiţându-se construirea unui socialism naţional, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc.

În România, Ziua Muncii a fost sărbătorită pentru prima dată în 1890, iar în timpul comunismului această sărbătoare a fost marcată, ca şi în alte ţări comuniste, de manifestări propagandistice. După revoluţia din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi propagandistice, însă a fost marcată prin evenimente sociale, în aer liber.

Printre ţările care sărbătoresc Ziua Muncii pe 1 mai se numără şi Germania, Belgia, Croaţia, Turcia, Grecia, Italia, Spania, Israel, Canada, India, Suedia, Filipine, Mexic, Peru.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Din țară

Sectorul HoReCa, în declin. Cheltuielile cu forța de muncă și creșterea prețurilor duc la închiderea restaurantelor

Publicat

pe

Piața HoReCa din România a ajuns în 2025 la aproximativ 7,8 miliarde de euro, în creștere față de 7,3 miliarde de euro în 2024. La prima vedere, cifrele arată o industrie în expansiune. În realitate, sectorul traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani: numărul unităților scade, marjele se comprimă, iar consumatorii devin tot mai atenți la preț.

La finalul anului 2024 existau aproximativ 33.000 de unități HoReCa în România. Estimările recente indică însă o scădere de cel puțin 10%, într-un context în care costurile operaționale au crescut, iar posibilitatea de a majora prețurile este tot mai limitată.

Această contradicție a fost una dintre temele principale discutate la evenimentul „Secretele Antreprenorului de Succes – București 2026”, organizat de IMM Club, unde antreprenori și specialiști din domenii complementare au analizat una dintre cele mai sensibile întrebări pentru industria ospitalității: cum poate crește o piață în care tot mai multe afaceri ajung să nu mai fie profitabile?

Marja reală de profit în HoReCa este estimată la doar 3 – 5% la nivel sectorial. Chiar și în cazul locațiilor bine administrate, marja netă s-a restrâns la 8 – 12%. În aceste condiții, un restaurant plin nu mai înseamnă automat un restaurant sănătos financiar.

„Ocuparea este diferită de rentabilitate. Localul e plin, dar de fapt pierdem bani cu stil”, a punctat Marcel Vulpoi, reprezentant VTM și Gramofon Wine, în cadrul discuțiilor.

Presiunea vine simultan din mai multe direcții. Costul total cu forța de muncă a crescut cu aproximativ 12% în ianuarie 2026, odată cu majorarea salariului minim, iar deficitul de personal poate ajunge până la 50% în unele locații. În același timp, prețurile par să fi atins un prag greu de depășit pentru clientul final. Un prânz mediu în marile orașe a trecut de 70 de lei, în timp ce traficul de clienți a scăzut cu aproximativ 15% la nivel național, iar nota medie de plată a coborât de la 61 lei la 53 lei.

O altă schimbare importantă vine din comportamentul consumatorilor. Pentru prima dată, comenzile de mâncare la domiciliu au depășit mesele servite în restaurant. Delivery-ul reprezintă 27% din piața urbană HoReCa, față de 26% pentru restaurantele clasice. Ceea ce în urmă cu câțiva ani era tratat ca tendință a devenit o realitate zilnică.

În acest context, discuțiile de la București au mutat atenția de la ideea de creștere cu orice preț la nevoia de control financiar, eficiență operațională și diferențiere reală. Antreprenorii prezenți au vorbit despre proceduri, marje, digitalizare, relația cu angajații, parteneriatele cu furnizorii și importanța unei experiențe clare pentru client.

Radu Tănase, Director Executiv HORA și antreprenorul din spatele brandurilor Calif, Condimental de Calif și Shoteria, a atras atenția că, în ciuda presiunii tehnologiei și automatizării, oamenii rămân principalul avantaj competitiv al industriei: „Principalul asset pe care îl are HoReCa, cu tot AI-ul și toate softurile, este forța de muncă. Oamenii.”

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității avertizează că între 15% și 25% dintre restaurante ar putea dispărea în 2026, pe fondul presiunii fiscale și al contracției cererii.

Dincolo de cifre, mesajul transmis la eveniment a fost direct: HoReCa nu mai este o piață în care supraviețuiește automat cel care are vad bun, meniu lung sau sală plină. Vor rezista afacerile care își cunosc marja reală, controlează costurile, investesc în oameni și oferă o experiență suficient de clară încât clientul să aibă motiv să revină.

Detalii pe immclub.ro.

Citeste mai mult

Din țară

ATENȚIE! Portal neautorizat de vânzare a rovinietei!

Publicat

pe

CNAIR informează utilizatorii rețelei de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi din România că a identificat în mediul online portalul https://erovinieta.net/, deținut de SC NETHUT DIGITAL SRL, portal care nu este autorizat de CNAIR pentru încasarea tarifului de utilizare (rovinieta).

La cumpărarea unei roviniete de pe site-ul https://erovinieta.net/, utilizatorii plătesc, pe lângă tariful reglementat de legislația în vigoare (OG nr. 15/2002), și un cost suplimentar de 12% pentru “servicii de procesare si emitere manuala rovinieta”.

Prin comparație, pentru o rovinietă achiziționată prin portalurile web autorizate de către CNAIR, cu valabilitate de 12 luni pentru un autoturism, un utilizator achită în luna aprilie 2026 suma de 254,95 lei inclusiv TVA, reprezentând tariful reglementat de legislația în vigoare, în timp ce pentru achiziția aceleiași roviniete de pe portalul https://erovinieta.net/, utilizatorul va achita 285,54 lei inclusiv TVA, din care 30,59 lei inclusiv TVA reprezintă “servicii de procesare si emitere manuala rovinieta”.

CNAIR nu își asumă nicio responsabilitate cu privire la accesarea și achiziția de către utilizatori a rovinietelor de pe portaluri neautorizate de CNAIR.

Utilizatorii sunt rugați să achite rovinieta doar de pe portalul oficial al CNAIR, disponibil la adresa www.erovinieta.ro sau la distribuitorii autorizați, ale căror puncte de distribuție/portaluri web autorizate se regăsesc pe site-ul oficial al CNAIR la adresa http://www.cnadnr.ro/ro/puncte-de-distributie.

Citeste mai mult

Administrație

OPORTUNITATE. Spații de închiriat în diverse zone din Timișoara

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara organizează o nouă licitație publică cu strigare pentru închirierea a 7 spații aflate în clădiri din cartiere precum Tipografilor, Calea Șagului, Iosefin, Circumvalațiunii și Ronaț. Inițiativa face parte din strategia municipalității de a valorifica eficient patrimoniul și de a stimula dezvoltarea unor activități economice.

Spațiile vor putea fi închiriate pe o perioadă de cinci ani, cu destinații diferite: activități comerciale, administrative, prestări servicii nepoluante sau alimentație publică, respectiv cabinete medicale, în funcție de specificul fiecărui spațiu. Nu sunt acceptate activități precum jocuri de noroc, vânzarea de produse second-hand, farmacie, amanet sau schimb valutar.

Licitația va avea loc în data de 20 mai 2026, ora 10:00, în Sala de ședințe a Consiliului Local, Bd. C. D. Loga nr. 1, etaj I. Prețurile de pornire variază între 2,5 euro/mp și 11,11 euro/mp.

Spațiile disponibile sunt următoarele:

  • str. Gh. Lazăr, nr. 33, suprafață utilă de 44 mp, destinație comerț, prestări servicii nepoluante, alimentatie publică
  • str. I. Văcărescu, nr. 25, suprafață utilă de 52 mp, destinație sediu administrativ, birouri, comerț, prestări servicii nepoluante
  • str. C. Porumbescu, nr. 104, suprafață utilă de 34,03 mp, destinație sediu administrativ, birouri, comerț sau prestări servicii nepoluante
  • Aleea Inului, nr. 2, suprafață utilă de 55,763 mp, destinație cabinet medical
  • str. București, nr. 15, suprafață utilă de 45,80 mp, destinație cabinet medical
  • str. Cireșului nr. 1/A, suprafață utilă de 81.34 mp + 31.18 mp, destinație cabinet medical
  • str. Splaiul Tudor Valdimirescu (Parc), suprafață utilă de 12 mp, destinație activități de comerț, prestări servicii nepoluante sau alimentație publică

La licitație poate participa orice agent comercial (persoană juridică, persoană fizică autorizată, asociație familială sau întreprindere individuală) interesat să desfășoare activități comerciale în aceste zone. Documentația și alte informații sunt disponibile la adresa: https://www.primariatm.ro/anunturi/licitatii/2026/04/28/anunt-de-licitatie-publica–20-05-2026

Documentele de participare, însoțite de dovada achitării taxei de participare și a garanției, vor fi depuse în format fizic, în plic închis, la sediul Primăriei Municipiului Timișoara, camera 12, ghișeul nr. 10 sau 11, până la data de 18 mai 2026, ora 12:00. Pe plic se va menționa denumirea ofertantului și adresa spațiului pentru care se depune oferta.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite