Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Actualitate

Cel mai căutat hoț din Vestul țării a fost prins

Publicat

pe

Poliţiştii din Timiş au reuşit capturarea unui bărbat urmărit naţional pentru furt calificat şi constituire de grup infracţional organizat.

Poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale cu sprijinul Direcţiei de Opetaţiuni Speciale – Brigada de Operaţiuni Speciale Timişoara, Brigada de Operaţiuni Speciale Cluj, Brigada de Operaţiuni Speciala Alba Iulia şi Secţiei 9 Rurale Jebel sub coordonarea Direcţiei de Investigaţii Criminale au desfăşurat activităţi comune de localizare şi prindere a unui bărbat de 40 de ani, care este condamnat la  o pedeapsă cu închisoarea de 4 ani si 4 luni.

Adrian Bondar era unul dintre cei mai căutaţi hoţi din vestul ţării și a fost prins în zona localităţii Voiteg din judeţul Timiş.

Pe numele acestuia, Tribunalul Timiş, a emis un mandat de executare a pedepsei pentru săvârşirea furt calificat şi constituire de grup infracţional organizat.

Potrivit anchetatorilor, reţeaua de spărgători s-a constituit în anul 2013, iar de atunci s-a tot mărit. O parte dintre membrii reţelei au fost implicaţi şi în alte dosare de furt ori violenţe.

Printre cele mai spectaculoase lovituri pe care atacatorii le-au dat se număra jaful de la locuinţa unui pictor austriac, de la care au furat dintr-un seif 1.200.000 de euro, iar
în 2014 au furat o casetă cu valori de la o firmă de lângă Timişoara, în care se aflau câteva mii de euro, iar un an mai târziu au furat dintr-o comună din Timiş un fişet metalic cu 100.000 de lei şi aparatură electronică.

În 2015 au dat patru lovituri la societăţi comerciale din Timiş şi Hunedoara. 70.000 de euro a fost cea mai mare sumă furată atunci de la o societate IT din comuna Dumbrăviţa, judeţul Timiş. Tot de acolo au mai luat şi componente de calculatoare.

În 2016, hoţii s-au axat pe vile. Prima lovitură au dat-o la o vilă din Arad. Au demontat sistemul de alarmă şi au reuşit să fure un dulap metalic în care se găseau patru arme de vânătoare, un pistol, bijuterii şi ceasuri în valoare de 40.000 de euro.

A doua lovitură a fost la vila unui fost consilier local din Timişoara, pe când acesta era în vacanţă, hoţii au furat un seif în care se găseau aproape 400.000 de euro.

În 2017 au au acționat la o societate din comuna Giarmata din judeţul Timiş, unde intraseră să fure o cutie metalică cu 40.000 de lei și într-una din Recaș, unde au reușit să fure un seif cu 12.000 de lei.

Gruparea a mai dat spargeri în judeţele Arad şi Bihor, la Lipova, Salonta, Ineu, Pâncota şi Şiria, la case de pariuri, de unde au sustras case de bani.

Anul trecut, hoţii au au spart un magazin de bijuterii din Timișoara, de unde au plecat cu lingouri în valoare de 400.000 de euro.

Cultură

PREMIERĂ pe scena Teatrului Național din Timișoara – spectacolul „Bolnavii“

Publicat

pe

Teatrul Național din Timișoara repetă intens pentru viitorul său spectacol – „Bolnavii“. Premiera este programată duminică, 8 martie 2026, începând cu ora 19.00, la Sala Mare. La eveniment va participa și autorul piesei, dramaturgul spaniol Antonio Álamo, cu sprijinul Institutului Cervantes.

Piesa „Bolnavii“ face parte din ceea ce Antonio Álamo a numit Trilogia puterii. În traducerea Ioanei Anghel, „Bolnavii“ reprezintă radiografia unui continent bolnav de bolile conducătorilor săi, o radiografie pe cât de incisivă, pe atât de plină de imaginație și de umor. Dramaturgul spaniol Antonio Álamo deconstruiește în textul său mecanismele totalitarismului, declarându-le simptome ale unor spirite degradate și demonstrează această lipsită de orice echivoc teoremă socială și politică, folosindu-se de o serie de cobai istorici: Hitler și Eva Braun aflați la ora ultimei sincerități, Stalin, Beria, Hrușciov și o pleiadă de figuri din anturajul dictatorului, cu toții devorați de sistemul pe care l-au creat. De asemenea,  Álamo folosește  ca substanță de contrast cea de-a treia figură-cheie a istoriei moderne a Europei – Winston Churchill.

Piesa lui Álamo stă la baza spectacolului montat de bine-cunoscuta scenografă Irina Moscu (nominalizare UNITER pentru cea mai bună scenografie, 2017, 2020, Premiul pentru cea mai bună scenografie la Anuala de Arhitectură), acum în dublă ipostază de regizoare și creatoare a decorurilor. Spectaculosul său univers estetic potențează această poveste despre patologia puterii și duce diagnosticul dur pus de dramaturg în zone inedite, surprinzătoare.

Irina Moscu imaginează acest crâmpei de istorie fictivă, dar nu chiar atât de neplauzibilă, prin intermediul unei distribuții alcătuite din foarte valoroși membri ai trupei Teatrului Național: Ion Rizea (premiul UNITER pentru cel mai bun actor secundar, 2021), Matei Chioariu, Cristian Szekeres, Cristina Rotaru Chiperi, Cătălin Ursu, Andrei Chifu (Premiul UNITER pentru debut, 2020), Marin Lupanciuc (nominalizare la Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol principal, 2023), Bogdan Spiridon și Teodor Cauș.

Regizoarea completează echipa de creație atât cu artiști consacrați, cât și cu artiști emergenți. Astfel, costumele spectacolului sunt semnate de tânăra scenografă Sabina Reus, muzica și sound designul aparțin lui Claudiu Urse, coregrafia este creația cunoscutei actrițe a Teatrului Național, Alina Ilea, artistul vizual Andrei Cozlac semnează video designul spectacolului, iar Constantin Simon – light designul.

După premiera din 8 martie, următoarea reprezentație a spectacolului este programată duminică, 15 martie 2026. Biletele la spectacolele Teatrului Național pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2; agenția „Mărășești” este deschisă între orele 11.00 și 19.00, în fiecare zi a săptămânii, cu excepția zilei de luni. Mai multe informații pe https://www.tntm.ro/tarife/.

Citeste mai mult

Administrație

Primăria Timișoara a semnat acordul cu Romsilva pentru transformarea Pădurii Verzi în pădure-parc

Publicat

pe

Primăria Municipiului Timișoara face încă un pas esențial pentru transformarea Pădurii Verzi într-o pădure-parc, prin încheierea acordului de asociere cu Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Acest parteneriat creează cadrul legal pentru începerea proiectului de amenajare, care a obținut ultimul aviz necesar pentru următoarea etapă. Astfel, pădurea va deveni un loc accesibil și plăcut pentru plimbări, relaxare și activități în aer liber. Acordul va fi supus aprobării Consiliului Local.

„Am găsit, prin acest acord, soluția legală care ne permite să intervenim pe tot amplasamentul proiectului nostru pentru Pădurea Verde. Legea fondului forestier nu permite ca anumite zone și linii parcelare să fie transferate către primărie, dar acordul ne dă cadrul pentru a transforma pădurea într-un loc sigur și plăcut pentru plimbări și recreere. Am făcut pașii necesari prin proiectul de hotărâre și așteptăm, totodată, ca Romsilva să semneze acordul. Investiția de amenajare a pădurii-parc va intra curând în comisia tehnică, pentru a avansa la aprobarea indicatorilor și la etapa de autorizare a lucrărilor”, anunță viceprimarul Ruben Lațcău.

Acordul de asociere dintre Primăria Timișoara și Regia Națională a Pădurilor stabilește modul de colaborare pentru amenajarea Pădurii Verzi ca pădure-parc. Municipalitatea se va ocupa de realizarea investițiilor și a amenajărilor necesare pentru ca pădurea să devină un spațiu plăcut și sigur pentru recreere, iar Romsilva, prin Direcția Silvică Timiș va asigura expertiza tehnică și va interveni asupra arborilor, conform regulilor silvice.

Proiectul prevede transformarea Pădurii Verzi într-un loc plăcut pentru plimbări și relaxare, cu trasee marcate, locuri de odihnă cu bănci și mese, leagăne, refugii și panouri informative. Vor fi amplasate și căsuțe pentru păsări, pentru a sprijini protecția și observarea faunei locale. Toate lucrările vor fi realizate cu materiale prietenoase cu mediul, iar traseele vor fi monitorizate pentru siguranța vizitatorilor.

Studiul de fezabilitate a fost finalizat și urmează să fie avizat de Comisia Tehnico-Economică a Primăriei Timișoara. Ulterior, proiectul va fi supus aprobării Consiliului Local, vor fi parcurși pașii pentru autorizare, iar municipalitatea va lansa procedura de achiziție pentru execuția lucrărilor.

Foto: Primăria Timișoara

PROIECT. Pădurea Verde va fi amenajată ca pădure-parc

Citeste mai mult

Social

Dragobete – sărbătoarea românească a iubirii

Publicat

pe

Dragobetele, sărbătoarea tinereţii, a veseliei şi a iubirii, are loc în fiecare an în 24 februarie.

În funcţie de regiune, obiceiul Dragobetelui poate avea şi alte denumiri precum „Cap de primăvară”, „Logodnicul sau Însoţitul Păsărilor”, „Dragostitele”, „Ziua Îndrăgostiţilor”, „Sânt Ion de primăvară” sau „Granguru”.

Conform unor legende populare, Dragobetele era considerat fiul babei Dochia, un tânăr chipeş care obişnuia să seducă toate femeile ce îi ieşeau în cale. Totuşi, în prezent, Dragobetele reprezintă pentru români simbolul autohton al dragostei, fiind identificat cu zeul dragostei din mitologia romană, Cupidon, şi cu zeul iubirii în mitologia greacă, Eros.

Dragobetele a fost marcat, de-a lungul timpului, de numeroase tradiţii şi superstiţii, de la jurământul fraţilor de sânge, „zăpada zânelor” strânsă de tinerele necăsătorite pentru proprietăţile ei magice, sărutul obligatoriu în fiecare cuplu care doreşte să îşi menţină iubirea, până la interzicerea plânsului, care ar atrage necazuri în următoarele luni.

Tradiţii

În această zi bărbaţii trebuie să fie în relaţii cordiale cu toate femeile. În caz contrar, aceştia ar fi avut parte de o primăvară plină de ghinion şi un an greu.

Pentru că iubirea dintr-un cuplu să rămână vie de-a lungul anului, tinerii trebuie să se sărute în ziua de Dragobete.

Tot în această zi, ţesutul, cusutul şi toate treburile grele de pe lângă gospodărie sunt interzise. Totuşi, este permisă curăţenia, deoarece se consideră că aceasta este aducătoare de prospeţime şi de spor.

În ziua de Dragobete plânsul le este interzis tinerilor şi tinerelor. În caz contrar, aceştia vor avea parte de necazuri şi supărări în lunile următoare.

În unele regiuni din ţară, ajunul de Dragobete este tratat la fel ca noaptea de Bobotează, când tinerele care doresc să îşi afle ursitul îşi pun sub pernă busuioc sfinţit.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite