Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

41 de țări de pe trei continente vor fi reprezentate oficial la Timișoara în weekendul de deschidere al Capitalei Culturale

Publicat

pe

Peste 100 de oficiali de rang înalt din 41 de țări și de la Comisia și Parlamentul European vor fi prezenți la Timișoara în weekendul deschiderii oficiale a Capitalei Europene a Culturii, din 17-19 februarie 2023.

Casa Regală a României va fi reprezentată de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române și Alteța Sa Regală Principele Radu al României.

Comisarul european Adina Vălean va înmâna orașului premiul Melina Mercouri al Comisiei Europene, care se acordă capitalelor europene ale culturii dacă toate obligațiile asumate prin dosarul de candidatură au fost îndeplinite cu succes.

Peste 200 de jurnaliști străini și români și-au confirmat prezența la manifestările oficiale din acest weekend.

„Le mulțumesc tuturor celor care vor veni la Timișoara pentru a sărbători împreună cu timișorenii titlul de Capitală Europeană a Culturii. Suntem onorați de interesul mare arătat Timișoarei în acest an strategic, nu doar pentru noi, ci pentru întreaga țară. Sunt sigur că Timișoara va impresiona și câștiga inimile oaspeților noștri, atât prin frumusețea ei, cât și prin calitatea artistică a programului Deschiderii și ospitalitatea și căldura timișorenilor. Și că cei prezenți în weekendul de deschidere în orașul nostru vor spune mai departe povestea curajoasă a Timișoarei multiculturale, inovatoare și curajoase”, a transmis primarul Dominic Fritz.

Au acceptat invitația primarului Dominic Fritz și vor participa la ceremonia oficială de deschidere 40 de ambasadori, din care 20 reprezintă țări din Uniunea Europeană, precum și europarlamentari, parlamentari români, membri ai Guvernului României și oficiali de rang înalt de la Comisia Europeană, miniștri ai culturii și primari din orașe europene și românești.

Invitații vor participa de la ora 17:30 la un concert festiv la Palatul Culturii, iar de la ora 19:00 se vor alătura evenimentului principal din Piața Unirii, Sărbătorim Deschiderea, la care sunt așteptați până la 15.000 timișoreni și vizitatori.

Sărbătorim Deschiderea pune în lumină memoria și identitatea Timișoarei, alături de artiști locali și internaționali. Pe scena din Piața Unirii vor urca de la ora 19:00, Doctorul Sinteză și K-Lu, Implant Pentru Refuz împreună cu Dora Gaitanovici, Adrian Despot, Dan Byron și ucraineanca Alyona Alyona. Piața Unirii va fi animată de spectacolul aerian al celor de la  Duchamp Pilot / Muaré Experience, cu secvențe coregrafice originale și sofisticate realizate în aer, puse în scenă cu ajutorul sistemelor de siguranță și al macaralelor care permit spectacole uimitoare. Programul cu Taraf de Caliu și oaspeții lor, care duc mai departe muzica ce i-a făcut unul dintre cele mai apreciate gipsy band din lume.

Seara va fi încheiată de DJ-ul berlinez Fritz Kalkbrenner, care îmbină vocea proprie în înregistrări și spectacole live și creează un amestec special de house melodic care bucură fanii festivalurilor și clubberii din întreaga lume.

Concertul de la Palatul Culturii și spectacolul din Piața Unirii vor fi transmise pe postul național de televiziune TVR1. Programul este disponibil pe https://opening.timisoara2023.eu/program/

Concerte, spectacole și o grădină urbană, în deschiderea programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite