Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Actorul Ion Caramitru, răpus de o bacterie intraspitalicească

Publicat

pe

Actorul Ion Caramitru, director al Teatrului Naţional Bucureşti şi preşedinte al Uniunii Teatrale din România (UNITER) a murit duminică, la vârsta de 79 de ani, au declarat reprezentanţi ai UNITER.

El era internat la Spitalul „Elias” din Capitală, unde fusese internat cu o infecție în sânge, după ce contractase o bacterie în spital, în urmă cu câteva luni.

Ion Caramitru fusese infectat cu un stafilococ destul de rezistent la medicamente, Clostridium difficilae, iar medicii au făcut eforturi uriașe să-l salveze.

Ion Caramitru s-a născut în Bucureşti, la 9 martie 1942. A debutat în 1964 pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în „Eminescu”, de Mircea Ştefănescu, regia Sică Alexandrescu.

A fost actor şi regizor al Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” (din 1965), fiind, în perioada 1990-1993, şi director general al acestui teatru. A interpretat peste 60 de roluri în piese de Shakespeare, Cehov, Pirandello, Buchner, Bernard Shaw, Alfred de Musset, Süto Andras, Rolf Hochhuth şi alţii. A colaborat cu mari regizori ai scenei româneşti precum Sică Alexandrescu, Moni Ghelerter, Liviu Ciulei, Vlad Mugur, Andrei Şerban, Radu Penciulescu, Alexandru Tocilescu, Cătălina Buzoianu.

Ion Caramitru a jucat la Naţionalul bucureştean în roluri precum Perdican – „Să nu te joci cu dragostea” de Alfred de Musset, regia Moni Ghelerter, 1964; Mircea Basarab – „Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, regia Sică Alexandrescu, 1965; Romeo – „Romeo şi Julieta” de William Shakespeare, regia Val Mugur, 1967; „Dialoguri şi fantezii în jazz” – spectacol de poezie şi muzică alături de Johnny Răducanu; Eduard al III-lea – „Eduard al III-lea” de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu, 2008; Macbeth – „Macbeth” de William Shakespeare, regia Radu Penciulescu, 2011; Pierre – „Dineu cu proşti” de Francis Veber, regia Ion Caramitru, din 2012; Recital – „Dor de Eminescu”, 2012; Prospero – „Furtuna” după William Shakespeare, regia Alexander Morfov, 2014. A jucat, de asemenea, în „Dineu cu proşti”, „Furtuna” şi „Magic Naţional”.

Ion Caramitru a fost şi un foarte apreciat actor de film. Dintre zecile de pelicule în care a apărut în roluri importante merită menţionate producţiile: „Pădurea spânzuraţilor”, film premiat la Cannes, în 1965, pentru regie (Liviu Ciulei), „Iarba verde de acasă” în regia lui Stere Gulea (1978), „Ecaterina Teodoroiu”, regia Dinu Cocea. De asemenea, Caramitru este cunoscut publicului şi pentru rolul Socrate din celebra serie „Liceenii”. Talentul său, remarcat de producătorii din străinătate, l-a recomandat pentru roluri în filme precum „Kafka” (1991), regia Steven Soderbergh, alături de Jeremy Irons şi Theresa Russell, „Mission: Impossible”, regia Brian de Palma sau minunatul rol Count Fontana din „Amen” (2002), regia Costa Gavras.

A fost ministru al Culturii în perioada 1996-2000.

on Caramitru a fost ales preşedinte UNITER de la înfiinţarea acesteia, la 15 februarie 1990.

În 2017, a fost distins cu Titlul de cetăţean de onoare al Capitalei, precum şi cu titlul de ambasador Shakespeare în România, oferit de Consiliul Britanic, cu ocazia Anului Shakespeare – 400.

Tot în anul 2017, preşedintele Klaus Iohannis l-a decorat pe Ion Caramitru cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, cu prilejul împlinirii vârstei de 75 de ani.

Cultură

Festivalul Recoltei, la Giroc. Muzică și preparate culinare și colectare de fonduri pentru o cauză socială

Publicat

pe

Duminică, 26 octombrie 2025, de la ora 13:00, Grădina Căminului Cultural din Giroc va găzdui cea de-a treia ediție a Festivalului Recoltei, organizat de Asociația Filantropică Ortodoxă „Sfântul Dimitrie” din Giroc, în parteneriat cu Primăria Comunei Giroc.

Evenimentul va îmbina bucuria tradițiilor de toamnă cu implicarea socială, având ca scop colectarea de fonduri pentru construirea unui centru dedicat copiilor nevoiași – un spațiu unde aceștia să primească sprijin, educație și șansa la un viitor mai bun.

Evenimentul va fi prezentat de Dan Negru, iar momentul central al zilei va fi recitalul uneia dintre cele mai iubite trupe din România, Holograf, care va aduce pe scenă emoție, energie și un plus de bucurie pentru public.

Atmosfera va fi completată de prezența unor îndrăgiți artiști de muzică populară, precum Carmen Popovici-Dumbravă, Carmen Biruescu, Roberta Crintea, Marian Medregoniu, Vanesa Jarja și Doriana Talpeș, alături de ansambluri și grupuri locale care vor aduce autenticitatea tradițiilor românești în mijlocul comunității girocene.

Organizatorii pregătesc și o adevărată celebrare gastronomică, cu un uriaș ceaun de 1.000 de litri, 8.000 de sărmăluțe și numeroase alte preparate tradiționale pregătite special pentru această zi, într-o atmosferă caldă și prietenoasă.

Participanții se vor bucura, totodată, de decoruri tematice de toamnă, activități pentru copii și colțuri foto care vor surprinde spiritul evenimentului.

Toate fondurile strânse în cadrul festivalului vor fi direcționate către construcția centrului pentru copiii aflați în nevoie, iar cei care doresc să contribuie pot face donații în contul RO69BRDE360SV66342483600 (BRD Giroc).

Festivalul Recoltei 2025 este un eveniment al solidarității și grijii față de oamenii cu nevoi, o tradiție prin care comunitatea din Giroc se mobilizează an de an pentru a susține cauze sociale reale și pentru a aduce speranță acolo unde este cel mai mare nevoie.

Citeste mai mult

Cultură

Premieră pe scena Teatrului Național din Timișoara – Spectacolul „Vestul adevărat“

Publicat

pe

Repetițiile pentru noua premieră a Teatrului Național din Timișoara – „Vestul adevărat“ – au intrat în linie dreaptă. Astfel, prima ieșire la rampă spectacolului „Vestul adevărat“ de Sam Shepard, este programată duminică, 26 octombrie 2025, ora 19, la Sala Mare.

În traducerea lui Andrei Marinescu, povestea celor doi frați seduși de mirajul Hollywood-ului – Austin, un scenarist de succes și Lee, un vagabond cinic, dar șarmant – țese admirabil „modelul din covor” al complicatelor relații de familie, într-un exercițiu de hiperrealism atât de perfect încât evenimentele par să sară dincolo de natura lor plauzibilă.

Piesa, deopotrivă amuzantă și gravă, brutală și comică, este una dintre capodoperele celebrului actor de teatru și film, dramaturg, scenarist, regizor, romancier și poet american Sam Shepard. Câștigător al premiului Pulitzer și nominalizat la premiul Oscar pentru cel mai bun actor, de zece ori laureat al premiilor Obie pentru scenariu și regie, Sam Shepard este considerat unul dintre cei mai importanți dramaturgi ai secolului al XX-lea.

Bine-cunoscutul regizor de teatru Felix Alexa, premiat pentru multe dintre spectacolele sale, revine la Teatrul Național din Timișoara cu această tragi-comedie antrenantă – Vestul adevărat, trecând piesa lui Shepard prin filtrul inteligenței și al umorului său abraziv. Felix Alexa, prolific regizor și pedagog de teatru, a montat în teatre și a predat în universități din toată lumea (Paris, Zagreb, Seul, Beijing, Shanghai, New Delhi, Singapore sau Sidney). Experiența sa poartă amprenta marelui regizor Peter Brook, cu care a colaborat.

Regizorul Felix Alexa i-a distribuit în rolurile celor doi frați – protagoniști ai spectacolului, pe doi dintre cei mai tineri membri ai Naționalului timișorean, actori care, cu talent, profesionalism și tenacitate, își construiesc un profil artistic de excepție: Marin Lupanciuc, unul dintre cei mai tineri actori nominalizați vreodată la Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol principal (2023) și cel mai nou membru al trupei, Teodor Cauș, actor, muzician și dansator din noua generație. Cei doi sunt susținuți în partituri de compoziție de bine-cunoscuții actori ai Naționalului timișorean, Ion Rizea (premiul UNITER pentru cel mai bun actor secundar, 2021) și Paula Maria Frunzetti.

Decorul și costumele spectacolului sunt semnate de Maria Miu, reputat scenograf de teatru și film, recunoscută ca fiind unul dintre cei mai imaginativi, mai creativi și mai talentați artiști din generația sa.

Următoarele reprezentații ale spectacolului sunt programate joi, 30 noiembrie și duminică, 9 noiembrie 2025. Biletele la spectacolele Teatrului Național pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11 și 19, în fiecare zi a săptămânii, cu excepția zilei de luni. Mai multe informații pe https://www.tntm.ro/tarife/.

Citeste mai mult

Cultură

Cristian Sida aduce expoziția „Passepartouze” pe simezele Muzeului Național de Artă din Timișoara

Publicat

pe

Muzeul Național de Artă din Timișoara, 22 octombrie 2025 – 26 noiembrie 2025

Cristian Sida – Passepartouze

Vernisaj: miercuri, ora 18:00

Totul rămâne deschis și imprevizibil; singurul lucru stabil este structura grafică și picturală – o matrice originară din care prind contur haosul, întâmplările cotidiene și întrebările ce ne însoțesc tăcut. În acest proces, amprenta capătă un rol esențial, iar monotipul și textele generate aleatoriu devin instrumente prin care sensul se insinuează, fragmentar, în construcția vizuală a realității.

Publicul din Timișoara este invitat să îl (re)descopere pe Cristian Sida pe simezele Muzeului Național de Artă din Timișoara (MNArT), cu o colecție de lucrări reunite sub titlul „Passepartouze”.

„Titlul „Passepartouze” este un joc de cuvinte între *passepartout (paspartu) și *partouze (orgie – în sensul de delir, în cazul lucrărilor), unde nimic nu este prestabilit în afară de structura grafică și picturală, ca matrice din care iese și se construiesc haosul, întâmplările și interogațiile de zi cu zi. Amprenta joacă un rol esențial, la fel și monotipul, textele aleatorii”, explică prof. univ. dr. Cristian Sida.

Astfel, pe simezele MNArT se vor regăsi lucrări de mari dimensiuni din seriile Satyricon, Pour les Privés d’Amour et de Pinard, realizate între anii 2005 – 2025. Dimensiunile – 300×200 cm, 500×200 cm, 300×150 cm – impresionează prin impact vizual și complexitate tehnică: acrilic, grafisme, obiecte încorporate ce vizează antropomorfoze, ipostaze pseudo-anatomice, ludice, autoironice. Seria Satyricon evocă reminiscențe ale laboratorului cromatic anterior anului 2006, până la cea mai recentă lucrare, care relatează practic „povestea de dragoste cu Franța”, pe care Cristian Sida o trăiește de decenii.

„A existat – și continuă să existe – un mariaj complex, uneori tensionat, între abstract și figurativ. Spuneam și altădată: în copilărie nu pictam, ci desenam. Iar desenul, la acea vârstă, vine firesc cu nevoia de a reprezenta lumea, de a imita realitatea prin contururi: personaje, case, peisaje imaginare, basme. În 2006, odată cu lucrările din seria Satyricon, am făcut un compromis asumat: am început să injectez abstracția cu elemente grafice, forme ce păstrează o urmă de figurativ, chiar dacă filtrate de imaginar. Încă mă neliniștește întrebarea: formă sau culoare? Paradoxal, în clipa în care culoarea prinde formă, începe să povestească – dar cu fiecare poveste spusă, parcă își pierde din prezență, se estompează. Cu toate acestea, nu pot exista fără desen. E un partener de antrenament, o prezență constantă, aproape vitală. Desenez și în minte, și vizibil, ca într-un dialog interior rostit cu voce tare. Textele care însoțesc lucrările mele s-au născut inițial dintr-o selecție instinctivă – versuri întâmplătoare din melodiile pe care le ascultam în timp ce pictam. Pentru mine, aceste texte nu sunt doar însoțitoare, ci parte din limbajul vizual însuși – extensii ale ideii plastice, componente ale unei recuzite personale, uneori suprarealiste, care oferă noi piste de lectură”, declară artistul.

Cristian Sida este profesor doctor la Facultatea de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara (specializarea Pictură), membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și membru de onoare al Association „Atelier International d’Artistes Plasticiens” (Franța). De mai mulți ani, trăiește pe jumătate în Franța, unde participă constant la proiecte de anvergură.

A expus la Paris, New York, Viena, Biarritz, Budapesta, Izmir, Karlsruhe, Salzburg ș.a., și a fost distins cu numeroase premii, printre care: Premiul „Eugen Todoran” pentru excelență în cultură, Premiul pentru pictură la Bienala Internațională de la Izmir, Turcia, Premiul de Excelență în Pictură oferit de UAP România. A beneficiat de Bursa Națională pentru Pictură (UAP România) și a fost invitat ca lector la Université Paris 8 și la École Supérieure d’Art de Lorraine.

Este considerat unul dintre artiștii consacrați ai Europei Centrale. De asemenea, a semnat lucrări de artă monumentală în Corsica și pentru municipalitatea orașului Méricourt (Franța), unde revine în această toamnă cu un nou proiect desfășurat într-un sit UNESCO.

Parteneri: Cramele Recaș, Rețele Electrice

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite