Ne găsiți și pe:

Cultură

Centrul pentru Artă, Tehnologie și Experiment MultipleXity, pe masa consilierilor locali

Publicat

pe

În următoarea ședință a Consiliului Local Timișoara, care va avea loc săptămâna viitoare, consilierii locali vor avea pe masa de lucru pentru aprobare Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI) a Centrului pentru Artă, Tehnologie și Experiment, MultipleXity – faza II. MultipleXity este principala moștenire culturală a proiectului Timișoara – Capitală Europeană a Culturii.

Primăria Municipiului Timișoara derulează, în acest moment, mai multe proiecte de pregătire a infrastructurii culturale în perspectiva anului 2023, an în care Timișoara va deține titlul de Capitală Europeană a Culturii.

Astfel, sunt pornite lucrările de reconversie a trei foste cinematografe, care se vor transforma în centre culturale de cartier – Studio, Dacia și Victoria -, precum și renovarea fostului Spital de Dermatologie și transformarea acestuia într-un Centru Multicultural. Lucrările la ultimele trei obiective – Cinematografele Dacia și Victoria -, precum și cele de la Centrul Multicultural sunt cofinanțate de Ministerul Culturii, care a alocat pentru acestea 22,5 milioane de lei. De asemenea, Turnul de Apă din Iosefin se va transforma într-un spațiu expozițional și va fi redat comunității timișorene, printr-un proiect cu fonduri norvegiene.

La toate acestea se adaugă MultipleXity. Aprobarea DALI în cadrul ședinței de plen a Consiliului Local Timișoara reprezintă ultima etapă înaintea eliberării Autorizației de Construcție, realizării Proiectului Tehnic și demarării licitației pentru stabilirea constructorului viitorului Centru pentru Artă, Tehnologie și Experiment, MultipleXity, acesta fiind principala moștenire culturală, după încheierea anului în care orașul va deține titlul de Capitală Europeană a Culturii.

În cadrul acestei documentații a fost studiat un teren de peste 13.000 mp pe care se află 6 clădiri ce urmează să fie reconvertite, restaurate și puse în valoare fără a altera valoarea arhitecturală istorică a acestora. Documentația stabilește la nivel de detaliu transformările avute în vedere.

Astfel, clădirea ce adăpostea atelierele de reparații tramvaie este propusă să devină spațiul principal al centrului. Aceasta este compusă din trei zone. Prima va conține un spațiu pentru proiecții video – spațiu imersiv (un spațiu îngropat 6 m în pământ cu proiectoare și sunet de ultimă generație în care vizitatorul va avea senzația de imersiune în proiecție), un spațiu de expoziții și unul pentru laboratoarele tematice. O a doua zonă este pentru producție digitală și un mic studio de înregistrări, un atelier de bricolaj, depozit, grupuri sanitare și spațiu pentru centrala termică. Iar zona trei va cuprinde o mediatecă cu ateliere pentru copii și o zonă pentru personal.

Clădirea cu funcțiuni administrative este propusă să fie convertită într-un bistro cu o capacitate de 50 de persoane.

O altă clădire utilizată ca zonă administrativă este propusă să fie transformată într-un imobil cu locuințe temporare pentru rezidențe artistice.

Fosta centrală termică va fi demolată, lăsând loc pentru extinderea curții în zona din spate a ansamblului. Clădirea fostei vopsitorii va fi transformată în spațiu de tip co-working (cu birouri de închiriat), coșul de fum urmând să fie păstrat ca element de reper.

De asemenea, se va dubla și suprafața spațiului verde, urmând să ajungă la aproape 2300 mp.

„Este probabil cel mai bun proiect realizat vreodată de Primăria Timișoara – și cel mai important din punct de vedere al infrastructurii culturale a orașului – care a parcurs toți pașii corecți și îi va parcurge și în continuare până la realizare. Astfel, firma de arhitectură a fost aleasă în urma unui concurs de proiecte, iar această documentație stabilește până la cele mai mici detalii modul în care vom reconverti fostul muzeu de tramvaie de lângă clădirea administrativă a STPT. Lucrările vor începe etapizat, în cursul anului viitor, astfel încât în 2023 să avem unele zone deschise publicului, pe lângă Muzeul Corneliu Mikloși, care și el va trece printr-o transformare în prima jumătate a anului viitor. MultipleXity reprezintă cea mai importantă moștenire culturală a anului în care Timișoara va deține titlul de Capitală Europeană a Culturii și va fi inima culturală a orașului pentru mulți ani de acum înainte”, a declarat primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

Valoarea lucrărilor este estimată la 100,7 milioane de lei (TVA inclus), această sumă incluzând valoarea construcției și montajului (estimată la 64,6 milioane de lei, TVA inclus), precum și dotările necesare.

Durata de realizare a tuturor lucrărilor propuse în documentația amintită este de 30 de luni.

Proiectul este realizat de Birou Individual de Arhitectură Şerban Daniel Lucian din Cluj-Napoca, care a câștigat concursul organizat de Ordinul Arhitecților din România. Competiția, care s-a finalizat în luna iulie a anului trecut, a atras 28 de propuneri.

Proiectul de hotărâre poate fi consultat aici: https://www.primariatm.ro/administratie/consiliul-local/proiecte-de-hotarari/?uid=67216661A12A128DC225874500298865

Cultură

Actorul Ion Rizea este noul manager al Teatrului Național din Timișoara

Publicat

pe

Ministerul Culturii a anunțat astăzi câștigătorul concursului pentru postul de manager al Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara. Astfel, după un interimat care a început în 1 mai 2026 și care durează, conform legii, maximum 120 de zile, bine-cunoscutul  actor Ion Rizea va prelua conducerea Teatrul Național pentru următorii cinci ani. Stabilitate, echilibru, realism – aceștia sunt pilonii pe care se bazează proiectul cu care Ion Rizea își începe mandatul ca manager al Teatrului Național din Timișoara.

Așa cum declara la preluarea mandatului interimar, Ion Rizea se definește ca „om de scenă, actor al Naționalului timișorean de aproape trei decenii și director general adjunct de două”. Din această perspectivă, proiectul de management al noului manager a probat o viziune exhaustivă asupra Teatrului Național, construind o arhitectură strategică unitară, articulată în jurul Sălii 2023.

În continuarea unei viziuni care, în ultimele două decenii, a plasat Spectacolul și Spectatorul în centrul  absolut al activității sale, noul mandat duce mai departe acest demers, aducând în această ecuație Orașul și Comunitatea. Astfel, deschiderea spațiilor viitoarei Săli 2023 ca platformă culturală conectată la suflul artistic al Timișoarei, dezvoltarea unor programe, inițiative dedicate copiilor, adolescenților și tinerilor, dezvoltarea unei dimensiuni incluzive și educative sunt doar câteva dintre direcțiile care vor configura mandatul lui Ion Rizea.

„Cariera și viața mea sunt legate inextricabil de Teatrul Național din Timișoara. Este o realitate de care sunt mândru și principalul motiv pentru care am decis să particip la concursul pentru postul de manager. Am convingerea că alegerea pe care am făcut-o va face posibil ca Teatrul Național să-și valorifice în continuare istoria recentă – cea a ultimilor 20 de ani – în termenii profesionalismului, ai competenței și, evident, în cei ai excelenței artistice, deschizând, în același timp, drumuri noi pe care echipa TNTm le va explora în viitorul apropiat. Pășesc pe acest drum cu o viziune clară: am proiectat Teatrul Național ca spațiu în care tradiția întâlnește curajul avangardei; mai mult decât o scenă, Teatrul Național trebuie să fie un spațiu al dialogului, al implicării, un spațiu în care fiecare spectator să se simtă acasă și, în egală măsură, să își poată deschide mintea și inima pentru idei și experiențe noi. Teatrul Național va urmări în continuare diversitatea tematică a spectacolelor sale, dar vom deschide larg porțile și pentru noi forme de expresie, conectând teatrul românesc la marile circuite internaționale și aducându-l mai aproape de oameni. Am plecat, de asemenea, de la ideea că noile generații trebuie să descopere Teatrul Național, iar Teatrul Național trebuie să răspundă intereselor și întrebărilor acestora. Îmi doresc, de asemenea, ca în acest mandat, să construiesc împreună cu echipa TNTm o nouă formulă de interacțiune cu spectatorul pe care îl invităm să devină participant activ prin ateliere, dezbateri și spectacole cu deznodământ deschis. Și, nu în ultimul rând, îmi propun să replicăm modelul de conviețuire pe care îl afirmă Timișoara prin colaborări și spectacole accesibile tuturor comunităților și să eliminăm barierele, dezvoltând programe pentru cei care ajung mai greu la cultură”, a precizat Ion Rizea, noul manager al Teatrului Național din Timișoara.

Ion Rizea este membru al trupei Teatrului Național din Timișoara încă din perioada studenției, devenind unul dintre cele mai importante nume ale scenei timișorene, grație amplitudinii interpretative, talentului și magnetismului său, ceea ce i-a adus inclusiv un premiu UNITER pentru interpretare. Din anul 2006, în calitate de director general adjunct, Ion Rizea a coordonat, alături de Ada Hausvater, cele mai importante proiecte ale instituției, numele său fiind pentru totdeauna legat de realizarea Sălii 2 a Teatrului Național, sau de realizarea Atelierelor Fabrica de decoruri, prima linie de producție profesională de decoruri de teatru din România. Cu o carieră care îl recomandă ca fiind unul dintre cei mai importanți actori români ai generației sale, Ion Rizea reprezintă o prezență solidă în istoria culturală contemporană a Timișoarei.

Foto: Adrian Pîclișan / TNTm

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolul TNT „Cântăreața cheală“, selecționat în Festivalul Național de Teatrul, ediția 2026

Publicat

pe

Teatrul Național din Timișoara este deosebit de încântat să anunțe că spectacolul „Cântăreața cheală“ de Eugène Ionesco, regia artistică Mihai Măniuțiu a fost selecționat în Festivalul Național de Teatru 2026.

Echipa de curatori ai FNT 2026, alcătuită din criticii de teatru Raluca Cîrciumaru, Alina Epîngeac și Sebastian-Vlad Popa, a inclus spectacolul Teatrului Național în această ediție a festivalului, ediție al cărei centru de greutate, așa cum precizează organizatorii, este „trăsătura cea mai vulnerabilă a umanității: (im)perfecțiunea drept calitate și defect ale acestui spirit etern uman”.

Răspunzând pe deplin acestui concept, „Cântăreața cheală“ sparge granița dintre realitate și fantastic. Reciclând un experiment teatral mai vechi, de dinainte de stabilirea sa la Paris, Ionesco descoperă teatralitatea extraordinară, lumea dezarticulată și teribil de comică pe care o conține, inocent, manualul franțuzesc (metoda) „Assimil” de învățare a limbii engleze fără profesor, metodă de care se folosește pentru a duce tradiția teatrală în derizoriu până dincolo de limitele ei, printr-o serie de replici de un comic nebun.

În viziunea bine-cunoscutului regizor Mihai Măniuțiu, „Cântăreața cheală“ reprezintă, în egală măsură, un tur de forță și de măiestrie pentru interpreții deja celebrelor familii Smith și Martin și a personajelor ce gravitează în jurul lor.

Distribuția spectacolului reunește actori emblematici ai Teatrului Național: Matei Chioariu, Cristina König, Cătălin Ursu, Claudia Ieremia, Ion Rizea, Alina Ilea, Bogdan Spiridon, Roberta Popa, Ionuț Iova, Laura Avarvari, Cristina Rotaru Chiperi, Iuliana Crăescu, Ana Maria Pandele Andone, Alina Spiridon, Jasmina Mitrici, Andrei Chifu și Darius Zet.

Scenografia spectacolului este semnată de Adrian Damian (decor) și Luiza Enescu (costume), iar muzica îi aparține lui Mihai Dobre.

De asemenea, Teatrul Național din Timișoara intră ca partener al Concursului de texte românești – Spațiu pentru dramaturgia românească în Festivalul Național de Teatru, competiție în cadrul căreia trei texte românești vor fi prezentate ca spectacole-lectură în cadrul ediției din acest an a FNT 2026, urmând să fie montate în stagiunea viitoare în cele trei teatre naționale partenere: Teatrul Național din Timișoara, Teatrul Național din București și Teatrul Național din Iași.

Cea de-a XXXVI-a ediție a Festivalului Național de Teatru este programată între 16 și 25 octombrie 2026.

Citeste mai mult

Cultură

Apel de proiecte pe tema schimbărilor climatice către artiști. Cine poate să aplice și ce premii se oferă

Publicat

pe

Se lansează a doua ediție a apelului artistic „Ce se schimbă când se schimbă clima?”, produsă de Asociația CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare, în cadrul căreia va fi selectată o lucrare artistică pe tema impactului crizei climatice asupra vieții de zi cu zi.

Proiectul face parte din programul cultural LA PAS/Slowing Down și este finanțat prin Programul prioritar multianual „Repere în cultură” al Municipiului Timișoara, prin Centrul de Proiecte.

Organizatorii pornesc de la o idee simplă, dar greu de digerat: criza climatică nu mai e doar o temă de raport științific, ci un fenomen care remodelează hrana, transportul, locuirea și sănătatea mintală ale fiecăruia dintre noi. Invocând ideea lui Anthony D. Cortese despre rolul transformării culturale în tranziția spre o societate sustenabilă, apelul mizează pe artă ca instrument capabil să facă vizibil ceea ce cifrele nu pot exprima – și să deschidă un spațiu de reflecție.

Cine poate aplica

Concursul este deschis artiștilor cu minimum 3 ani de experiență relevantă (dovedită prin CV sau portofoliu), cu vârsta de cel puțin 18 ani împliniți la data depunerii.

Sunt acceptate propuneri din toate mediile artistice, nelimitându-se la pictură, sculptură, artă digitală, video, performance, instalație interdisciplinară, cu specificații tehnice clare pentru lucrările non-fizice.

Un candidat poate depune o singură aplicație, care trebuie să conțină o declarație artistică, descrierea tehnică a proiectului, o sugestie de spațiu expozițional, o machetă sau schiță și un link către portofoliu. Toate condițiile sunt detaliate în Regulamentul de participare, disponibil pe site-ul CRIES.

Onorariu și calendar

Câștigătorul primește 10.000 de lei brut, printr-un contract de cesiune de drepturi de autor, în două tranșe, plus cazare și transport separat pentru evenimentul de prezentare de la Timișoara. Onorariul acoperă tot procesul de producție a lucrării, inclusiv transportul acesteia la Timișoara.

7 iulie 2026: lansare apel;

7 iulie-10 august 2026: depunere aplicații;

10-16  august 2026: jurizarea aplicațiilor;

17 august 2026: anunțarea rezultatelor;

17 august-1 octombrie 2026: realizare proiect artistic;

09-11 octombrie 2026: prezentarea proiectului artistic în Timișoara.

Juriul

Selecția va fi făcută de un juriu format din trei nume cu profiluri complementare: Cristiana Bucureci, artist vizual, fondatoarea Creionetica și director al Collage Festival, cu numeroase expoziții locale și internaționale în Nicosia și Tel Aviv; Cosmin Nasui, curator, istoric și critic de artă, fondatorul platformei modernism.ro și curator la PostModernism Museum și Eduard Jakabházi, designer grafic, prodecan al Facultății de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara și doctor în arte vizuale.

Criteriile de jurizare pun accent, în ordine, pe originalitate (30 puncte), caracter transformativ (25 puncte), relevanță tematică (20 puncte), fezabilitate (15 puncte) și responsabilitate socială și ecologică (10 puncte).

Pentru întrebări și clarificări, artiștii interesați pot contacta organizatorii la adresa lapas@cries.ro.

Proiectul LA PAS/ Slowing Down (2025-2027) este implementat de Asociația CRIES și finanțat de Municipiul Timișoara prin Centrul de proiecte, în cadrul Programului prioritar cu caracter multianual „Repere în cultură”.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite