Bega ARTPRIZE, aflat acum la a doua ediție, își continuă misiunea de a încuraja profesionalizarea activității curatoriale din România. Juriul din acest an format din Liviana Dan, Călin Dan și Mihai Pop a cartografiat situația actuală a scenei tinere, sub 40 de ani, în toată varietatea ei de personalități, de la cele încă în formare, dar care au ajuns să aibă o voce  proprie, precum Cristina Stoenescu, Flaviu Rogojan sau Georgiana Buț, la nume consacrate de acum pe scena internațională, precum Cosmin Costinaș.

Pentru anul 2020, decizia juriului a fost unanimă, realizată prin consens, alegerea mergând către Sandra Demetrescu, în intenția de a stimula o abordare strategică a profesiei de curator, prin îmbinarea unei cunoașteri aprofundate a mediului instituțional și a celui independent deopotrivă, ca garanție a realizării unei sinergii între diverșii actori ai scenei artistice.

Sandra Demetrescu a parcurs într-un timp record etapele de la junior, la ‘assistant’ și apoi la curator cu responsabilități depline, conducând în prezent secția Curatoriat a Muzeului Național de Artă Contemporană. A realizat de-a lungul timpului, independent sau în colaborare, o serie de expoziții cu tematică și miză variată, de la mari retrospective la expoziții de grup cu tematică complexă, având în același timp capacitatea de a construi discurs în colaborare cu artiștii tineri și foarte tineri în afara cadrului instituționalizat al Muzeului.

Bega ARTPRIZE  este o inițiativă a Kunsthalle Bega, premiantul primind suma de 5.000 Euro, precum și invitația de a realiza un proiect curatorial. Kunsthalle Bega și membrii juriului vor sprijini și asista în toate etapele dezvoltarea și prezentarea proiectului.

Sandra Demetrescu (n. 1989, RO)

Cu o dublă specializare în istoria și teoria artei și foto-video, a curatoriat expoziții în galerii, muzee și spații independente din România și a publicat în cataloage și reviste de specialitate.
Începând din 2014 este curator la MNAC – Muzeul Național de Artă Contemporană din București, iar din 2019 conduce secția de Curatoriat a muzeului. Activitatea sa din cadrul MNAC s-a dezvoltat în două direcții de cercetare curatorială: pe de o parte, în cadrul programului muzeului dedicat recuperării artei românești din ultimii 60 de ani, a făcut parte din echipele curatoriale ale unor expoziții complexe precum: „Efemeristul. O Retrospectivă Mihai Olos” (2016); „Prizonierii Avangardei. O Retrospectivă Ion Bitzan” (2017); „Văzând Istoria – 1947–2007. Colecția MNAC” (2018); „Metamorfozele lui Julian. O Retrospectivă-laborator Iulian Mereuță” (2019). Pe de altă parte, din colaborarea cu artiști emergenți români și din străinătate au rezultat expoziții precum „Noi începuturi. Achiziții recente ale MOCA Belgrad” (2015), „Remembering Landscape” (2018) sau „Moduri de a construi. Liliana Mercioiu-Popa” (2020).

A colaborat cu și a făcut stagii la instituții precum Muzeul Peggy Guggenheim din Veneția (2012), ZKM Karlsruhe (2014), Pavilonul României de la Bienala de la Veneția (2013, 2015).

Din 2016 activează, împreună cu Dragoș Olea, în cadrul KILOBASE BUCHAREST un hibrid curatorial ce explorează subiecte precum: economie, queer și București. A co-curatoriat proiecte în țară (seria „Convulsion Ltd.”, 2016) și străinătate („We are all lichens – Farid Fairuz”, Festivalul Supersimetrica, Madrid, 2018), iar proiectele curente ale duo-ului sunt: expoziția „Convulsion Ltd. Third Drop On A Hot Plate” și editarea publicației KILOBASE BUCHAREST A-Z (P-U-N-C-H, 2020), un alfabet-ghid experimental despre posibile identități și fragmente ce compun Bucureștiul, alcătuit din perspectiva unor voci ce provin din domenii precum artele vizuale, sociologia, antropologia sau arhitectura.

Bega ARTPRIZE

În ultimii ani, profesionalizarea artei și multiplicarea evenimentelor internaționale dificil de definit au dat curatorului un statut de celebritate.
Curatorul amestecă aspecte diferite ale experienței artistice în propria lui viziune și acționează de cele mai multe ori ca un ambasador al artei pentru public. Căutat de artiști, muzee, spații independente, galerii comerciale, curatorul are un radar pentru spiritul timpului și o mare curiozitate pentru lumea în care trăim.

Curatorul scrie istoria artei în timp real.
Curatorul înlocuiește canoanele cu standardele și are un puternic instinct pentru ce este nou și ce urmează să fie nou.
Curatorul are mereu instrumentele pentru alegerea artiștilor, pentru agenda muzeelor și a expozițiilor și pentru definirea valorii, autenticității și transformării artei.
Curatorul poate șterge liniile dintre estetică, politică, activism, etică.
Un premiu pentru un curator ne ajuta să întelegem și mai ales să apreciem profilul curatorului adevărat, profesionist, vizionar și absolut necesar în lumea artei.

Liviana Dan