Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Bega ARTPRIZE 2020. Câștigătoare – Sandra Demetrescu

Publicat

pe

Bega ARTPRIZE, aflat acum la a doua ediție, își continuă misiunea de a încuraja profesionalizarea activității curatoriale din România. Juriul din acest an format din Liviana Dan, Călin Dan și Mihai Pop a cartografiat situația actuală a scenei tinere, sub 40 de ani, în toată varietatea ei de personalități, de la cele încă în formare, dar care au ajuns să aibă o voce  proprie, precum Cristina Stoenescu, Flaviu Rogojan sau Georgiana Buț, la nume consacrate de acum pe scena internațională, precum Cosmin Costinaș.

Pentru anul 2020, decizia juriului a fost unanimă, realizată prin consens, alegerea mergând către Sandra Demetrescu, în intenția de a stimula o abordare strategică a profesiei de curator, prin îmbinarea unei cunoașteri aprofundate a mediului instituțional și a celui independent deopotrivă, ca garanție a realizării unei sinergii între diverșii actori ai scenei artistice.

Sandra Demetrescu a parcurs într-un timp record etapele de la junior, la ‘assistant’ și apoi la curator cu responsabilități depline, conducând în prezent secția Curatoriat a Muzeului Național de Artă Contemporană. A realizat de-a lungul timpului, independent sau în colaborare, o serie de expoziții cu tematică și miză variată, de la mari retrospective la expoziții de grup cu tematică complexă, având în același timp capacitatea de a construi discurs în colaborare cu artiștii tineri și foarte tineri în afara cadrului instituționalizat al Muzeului.

Bega ARTPRIZE  este o inițiativă a Kunsthalle Bega, premiantul primind suma de 5.000 Euro, precum și invitația de a realiza un proiect curatorial. Kunsthalle Bega și membrii juriului vor sprijini și asista în toate etapele dezvoltarea și prezentarea proiectului.

Sandra Demetrescu (n. 1989, RO)

Cu o dublă specializare în istoria și teoria artei și foto-video, a curatoriat expoziții în galerii, muzee și spații independente din România și a publicat în cataloage și reviste de specialitate.
Începând din 2014 este curator la MNAC – Muzeul Național de Artă Contemporană din București, iar din 2019 conduce secția de Curatoriat a muzeului. Activitatea sa din cadrul MNAC s-a dezvoltat în două direcții de cercetare curatorială: pe de o parte, în cadrul programului muzeului dedicat recuperării artei românești din ultimii 60 de ani, a făcut parte din echipele curatoriale ale unor expoziții complexe precum: „Efemeristul. O Retrospectivă Mihai Olos” (2016); „Prizonierii Avangardei. O Retrospectivă Ion Bitzan” (2017); „Văzând Istoria – 1947–2007. Colecția MNAC” (2018); „Metamorfozele lui Julian. O Retrospectivă-laborator Iulian Mereuță” (2019). Pe de altă parte, din colaborarea cu artiști emergenți români și din străinătate au rezultat expoziții precum „Noi începuturi. Achiziții recente ale MOCA Belgrad” (2015), „Remembering Landscape” (2018) sau „Moduri de a construi. Liliana Mercioiu-Popa” (2020).

A colaborat cu și a făcut stagii la instituții precum Muzeul Peggy Guggenheim din Veneția (2012), ZKM Karlsruhe (2014), Pavilonul României de la Bienala de la Veneția (2013, 2015).

Din 2016 activează, împreună cu Dragoș Olea, în cadrul KILOBASE BUCHAREST un hibrid curatorial ce explorează subiecte precum: economie, queer și București. A co-curatoriat proiecte în țară (seria „Convulsion Ltd.”, 2016) și străinătate („We are all lichens – Farid Fairuz”, Festivalul Supersimetrica, Madrid, 2018), iar proiectele curente ale duo-ului sunt: expoziția „Convulsion Ltd. Third Drop On A Hot Plate” și editarea publicației KILOBASE BUCHAREST A-Z (P-U-N-C-H, 2020), un alfabet-ghid experimental despre posibile identități și fragmente ce compun Bucureștiul, alcătuit din perspectiva unor voci ce provin din domenii precum artele vizuale, sociologia, antropologia sau arhitectura.

Bega ARTPRIZE

În ultimii ani, profesionalizarea artei și multiplicarea evenimentelor internaționale dificil de definit au dat curatorului un statut de celebritate.
Curatorul amestecă aspecte diferite ale experienței artistice în propria lui viziune și acționează de cele mai multe ori ca un ambasador al artei pentru public. Căutat de artiști, muzee, spații independente, galerii comerciale, curatorul are un radar pentru spiritul timpului și o mare curiozitate pentru lumea în care trăim.

Curatorul scrie istoria artei în timp real.
Curatorul înlocuiește canoanele cu standardele și are un puternic instinct pentru ce este nou și ce urmează să fie nou.
Curatorul are mereu instrumentele pentru alegerea artiștilor, pentru agenda muzeelor și a expozițiilor și pentru definirea valorii, autenticității și transformării artei.
Curatorul poate șterge liniile dintre estetică, politică, activism, etică.
Un premiu pentru un curator ne ajuta să întelegem și mai ales să apreciem profilul curatorului adevărat, profesionist, vizionar și absolut necesar în lumea artei.

Liviana Dan

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite