Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Centrul pentru Artă, Tehnologie și Experiment MultipleXity, pe masa consilierilor locali

Publicat

pe

În următoarea ședință a Consiliului Local Timișoara, care va avea loc săptămâna viitoare, consilierii locali vor avea pe masa de lucru pentru aprobare Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI) a Centrului pentru Artă, Tehnologie și Experiment, MultipleXity – faza II. MultipleXity este principala moștenire culturală a proiectului Timișoara – Capitală Europeană a Culturii.

Primăria Municipiului Timișoara derulează, în acest moment, mai multe proiecte de pregătire a infrastructurii culturale în perspectiva anului 2023, an în care Timișoara va deține titlul de Capitală Europeană a Culturii.

Astfel, sunt pornite lucrările de reconversie a trei foste cinematografe, care se vor transforma în centre culturale de cartier – Studio, Dacia și Victoria -, precum și renovarea fostului Spital de Dermatologie și transformarea acestuia într-un Centru Multicultural. Lucrările la ultimele trei obiective – Cinematografele Dacia și Victoria -, precum și cele de la Centrul Multicultural sunt cofinanțate de Ministerul Culturii, care a alocat pentru acestea 22,5 milioane de lei. De asemenea, Turnul de Apă din Iosefin se va transforma într-un spațiu expozițional și va fi redat comunității timișorene, printr-un proiect cu fonduri norvegiene.

La toate acestea se adaugă MultipleXity. Aprobarea DALI în cadrul ședinței de plen a Consiliului Local Timișoara reprezintă ultima etapă înaintea eliberării Autorizației de Construcție, realizării Proiectului Tehnic și demarării licitației pentru stabilirea constructorului viitorului Centru pentru Artă, Tehnologie și Experiment, MultipleXity, acesta fiind principala moștenire culturală, după încheierea anului în care orașul va deține titlul de Capitală Europeană a Culturii.

În cadrul acestei documentații a fost studiat un teren de peste 13.000 mp pe care se află 6 clădiri ce urmează să fie reconvertite, restaurate și puse în valoare fără a altera valoarea arhitecturală istorică a acestora. Documentația stabilește la nivel de detaliu transformările avute în vedere.

Astfel, clădirea ce adăpostea atelierele de reparații tramvaie este propusă să devină spațiul principal al centrului. Aceasta este compusă din trei zone. Prima va conține un spațiu pentru proiecții video – spațiu imersiv (un spațiu îngropat 6 m în pământ cu proiectoare și sunet de ultimă generație în care vizitatorul va avea senzația de imersiune în proiecție), un spațiu de expoziții și unul pentru laboratoarele tematice. O a doua zonă este pentru producție digitală și un mic studio de înregistrări, un atelier de bricolaj, depozit, grupuri sanitare și spațiu pentru centrala termică. Iar zona trei va cuprinde o mediatecă cu ateliere pentru copii și o zonă pentru personal.

Clădirea cu funcțiuni administrative este propusă să fie convertită într-un bistro cu o capacitate de 50 de persoane.

O altă clădire utilizată ca zonă administrativă este propusă să fie transformată într-un imobil cu locuințe temporare pentru rezidențe artistice.

Fosta centrală termică va fi demolată, lăsând loc pentru extinderea curții în zona din spate a ansamblului. Clădirea fostei vopsitorii va fi transformată în spațiu de tip co-working (cu birouri de închiriat), coșul de fum urmând să fie păstrat ca element de reper.

De asemenea, se va dubla și suprafața spațiului verde, urmând să ajungă la aproape 2300 mp.

„Este probabil cel mai bun proiect realizat vreodată de Primăria Timișoara – și cel mai important din punct de vedere al infrastructurii culturale a orașului – care a parcurs toți pașii corecți și îi va parcurge și în continuare până la realizare. Astfel, firma de arhitectură a fost aleasă în urma unui concurs de proiecte, iar această documentație stabilește până la cele mai mici detalii modul în care vom reconverti fostul muzeu de tramvaie de lângă clădirea administrativă a STPT. Lucrările vor începe etapizat, în cursul anului viitor, astfel încât în 2023 să avem unele zone deschise publicului, pe lângă Muzeul Corneliu Mikloși, care și el va trece printr-o transformare în prima jumătate a anului viitor. MultipleXity reprezintă cea mai importantă moștenire culturală a anului în care Timișoara va deține titlul de Capitală Europeană a Culturii și va fi inima culturală a orașului pentru mulți ani de acum înainte”, a declarat primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

Valoarea lucrărilor este estimată la 100,7 milioane de lei (TVA inclus), această sumă incluzând valoarea construcției și montajului (estimată la 64,6 milioane de lei, TVA inclus), precum și dotările necesare.

Durata de realizare a tuturor lucrărilor propuse în documentația amintită este de 30 de luni.

Proiectul este realizat de Birou Individual de Arhitectură Şerban Daniel Lucian din Cluj-Napoca, care a câștigat concursul organizat de Ordinul Arhitecților din România. Competiția, care s-a finalizat în luna iulie a anului trecut, a atras 28 de propuneri.

Proiectul de hotărâre poate fi consultat aici: https://www.primariatm.ro/administratie/consiliul-local/proiecte-de-hotarari/?uid=67216661A12A128DC225874500298865

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite