Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

„Concert De Basm“ cu Daniel Dorobanțu și invitații săi, la Timișoara

Publicat

pe

Un basm fără cuvinte, al cărui limbaj îl ştii dintotdeauna. Pentru că vine de acolo de unde vii și tu. O experiență care nu are nevoie de descifrare. Doar de deschidere către mirare. Ca și cum ai sta pe malul unei ape curgătoare și ai privi în adâncurile tale.

Asociatia Culturală Tradițională „Negura” împreuna cu Consiliul Județean Timiș și Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș invita publicul timișorean la un nou Concert De Basm susținut de Daniel Dorobanțu și invitații săi Maria Hojda (voce) și Mircea Ardeleanu Jr. (țambal, contrabass).

Așadar duminica 18 septembrie, la ora 20.00, în sala de evenimente a Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș, Strada Emanoil Ungureanu nr.1 (Piața Libertății), cei trei muzicieni împreună cu artistul vizual Eugen Neacșu și inginerul de sunet Attila Lukinich vor explora curgerea lină a basmelor, vor da glas trăirilor străbune dar și ale celor mai noi, invitând la împreună-mirare și la imaginarea unor noi mitologii.

Evenimentul face parte din cadrul proiectului „Explorări contemporane ale tradiției“, proiect co-finanțat de către Consiliul Județean Timiș, și este al 15-lea eveniment din seria Concertelor De Basm, inițiată în 2014 de Daniel Dorobanțu.

În noi se regăsesc toate melodiile care au fost create de la începutul lumii. Fie că facem muzică sau doar o ascultăm, împărtășim același mister. Acest mister și starea de mirare pe care acesta o trezește în noi sunt sursele de inspirație pentru fiecare concert de basm – un concept de concert cinematic care îi aparține muzicianului și artistului vizual timișorean Daniel Dorobanțu.

Concertele de basm prezintă o muzică ce se află la intersecția dintre electronic ambient și modern classical. Vizual, concertele de basm îmbină elemente arhaice, primordiale, de mitologie și folclor românesc cu cele mai recente tehnici de producție audio-vizuală.

Fluide de la un capăt la altul, concertele de basm oferă o muzică imersivă și învăluitoare, emoțională și totodată detașată, lucrată în liniște, translucidă și încântătoare. O călătorie atemporală între lumi, în deplină siguranță, care duce mereu spre înalt. Cufundat în muzică, publicul trăiește o stare de liniște interioară, de netulburare, de bucurie.

De la debutul său în 1995, Daniel Dorobanțu a produs 14 albume de studio, numeroase lucrări de artă video, instalații, spectacole live și experimente multimedia. Arta sa este o mărturie a unei viziuni dense despre explorare și căutare în sfera nedefinitului. Îl motivează un interes de lungă durată și o cercetare continuă asupra naturii inspirației însăși și asupra aspectelor contemplative și meditative ale procesului artistic.

Lucrările sale au fost comandate și promovate de Institutul Cultural Român, Centrul Ars Electronica din Linz, Consulatul Onorific al Italiei la Timișoara, Romanian Design Week, Sziget Festival, Gărâna Jazz Festival și menționate în The New York Times și The Guardian. Ca și fondator al ansamblului de artă sincretică Thy Veils, este considerat un pionier al muzicii ambient în România.

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite