Cultură
Concert de dansuri simfonice la Filarmonica Banatul
Concertul Filarmonicii Banatul Dansuri simfonice „De la Bach la Piazzolla „de vineri, 15 ianuarie va fi dirijat de maestrul David Filip (Australia) şi va incepe la ora 19.00.
Concertul este structurat in doua parti distincte: 1. De la Bach la Piazzolla – dansuri simfonice; solist Doru Roman, invitat Mircea Ardeleanu şi 2. Simfonia nr 7 in La major, op. 92 de Ludwig van Beethoven.
Mai multe detalii privind programul acestui concert găsiti în avancronica de concert semnata de catre domnul Mircea Tătaru:
Vineri, 15 ianuarie, dirijorul concertului simfonic al Filarmonicii Banatul, David Filip, va conduce un program format din două părţi diferite — Dansuri simfonice „De la Bach la Piazzolla” şi Simfonia nr.7 în La major op.92 de Ludwig van Beethoven. Doru Roman- la marimbă, vibrafon şi xilofon – va fi solistul primei părţi a serii de vineri, avându-l ca invitat pe Mircea Ardeleanu la țambal.
Doru, solist al filarmonicii, a avut amabilitatea să-mi dezvăluie cum a conceput această trecere — De la Bach la Piazzolla, prin dansuri simfonice celebre. Încerc să redau cât mai fidel informațiile primate de la el:
A dorit să prezinte publicului timişorean un vechi instrument de percuţie, xilofonul arhaic, la care azi profesioniştii din orchestre nu mai cântă. Este de formă trapezoidală şi necesită o abilitate specială pentru a fi pus în valoare, abilitate dobândită printr-un studiu intens, pentru că are o claviatură extrem de sofisticată. Mircea, prin ţambalul său, va da un plus de culoare, ca solist invitat, cu intervenţii solistice armonice, în special la final. Programul e un periplu muzical deosebit de interesant care ne poartă prin toate marile perioade ale istoriei muzicii — preclasicism, clasicism, romantism şi perioada contemporană. Să mai menţionăm că prin programul ales, Doru Roman doreşte să prezinte publicului şi doi compozitori români a căror muzică se aude mai rar pe scenele de concert: Petre Elinescu şi Constantin Dimitrescu.
Simfonia a VII-a a fost supranumită de Wagner — apoteoza dansului — datorită melodicităţii sale extraordinare şi plăcerii pe care o oferă auditorului. Cu toate că Beethoven era conştient că surditatea de care suferea era un proces evident, ireversibil şi progresiv, şi-a depăşit starea depresivă reuşind să îmbine excelent elementele clasice cu noile virtuţi romantice ce apăruseră în artă.
Mai precis, muzicologii consideră că această simfonie este ruptura definitivă cu orice elemente stilistice rămase de la Haydn şi Mozart şi că este punctul de întâlnire şi de plecare împreună cu cei care făceau pasul spre epoca romantică. Această minunată compoziţie optimistă a obţinut de la început un imens succes la public, ba chiar i-a impresionat chiar şi pe unii dintre cei mai ostili critici ai săi.
Se spune, deşi avem oarecari dubii, că Richard Wagner ar fi dansat fericit pe muzica acestei simfonii, pe un aranjament făcut la pian de însuşi Franz Liszt. Oricare ar fi adevărul, această simfonie este o mare exclamaţie de bucurie. Doar în partea a doua a simfoniei, aducându ¬- şi parcă aminte de marşul funebru din simfonia a III-a „Eroica”, ne oferă o stare de spirit născută dintr-o procesiune funebră, mai mult nostalgică şi interiorizată decât tragică. Tonalitatea minoră are doar o funcţie expresivă, căci cele două triouri care urmează sunt în tonalităţi majore.
Partea a patra, care l-a entuziasmat pe Wagner, este într-adevăr un iureş de mare fericire, un dar neaşteptat de la ursuzul Beethoven. De ce muzica lui Beethoven păstrează un ascendent atât de puternic asupra tuturora? Pentru că limbajul său este mereu determinat de elemente de necesitate, de intervenţie dramatică de neînlăturat. El spunea „În simfonie mă simt cu adevărat în elementul meu. Întotdeauna aud în adâncul fiinţei mele sunetele unei mari orchestre”.
Mircea Tătaru
Sursa: primariatm.ro
Târgul meșterilor populari, ediția a XXV-a, la Muzeul Satului din Timișoara
NU mai dați bani cerșetorilor! Ce au depistat polițiștii locali din Timișoara la o razie
Marea Pedalare RO Bike Valley, în județul Timiș. PROGRAMUL evenimentului
Sfântul Ioan cel Nou de la Partoș – Hramul Catedralei Mitropolitane din Timișoara. PROGRAMUL slujbelor
Ziua Înălțării Sfintei Cruci. Post și rugăciune pentru creștinii ortodocși
Programări online pentru obținerea actelor de identitate, la Timișoara
Radare fixe și camere de detecție a trecerii la semafor, operative la Timișoara, din martie
Nuntă mare în Banat. Stana Stepănescu s-a măritat cu Bojidar Ciobotin
Timişorenii pot afla la telefon ce impozit au de plătit
Vindecări și minuni la Mănăstirea Sfântul Nectarie – un loc binecuvântat din Banat
-
Localeacum 3 ani
Programări online pentru obținerea actelor de identitate, la Timișoara
-
Localeacum 8 luniRadare fixe și camere de detecție a trecerii la semafor, operative la Timișoara, din martie
-
Evenimenteacum 6 aniNuntă mare în Banat. Stana Stepănescu s-a măritat cu Bojidar Ciobotin
-
Actualitateacum 10 ani
Timişorenii pot afla la telefon ce impozit au de plătit
-
Spiritualitateacum 9 ani
Vindecări și minuni la Mănăstirea Sfântul Nectarie – un loc binecuvântat din Banat
-
Sănătateacum 3 aniCabinetul de terapie cu plăcuțe de cupru, brevetată de regretatul Ioan Ometa, se redeschide. Terapeutul Jurcă continuă serviciile de excelență ale reputatului doctor
-
Actualitateacum 7 aniÎncepe Curățenia generală de primăvară, la Timișoara
-
Socialacum 7 aniRuga în Banat. Tradițiile cele mai frumoase din țară