Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Concert de dansuri simfonice la Filarmonica Banatul

Publicat

pe

Concertul Filarmonicii Banatul Dansuri simfonice „De la Bach la Piazzolla „de vineri, 15 ianuarie va fi dirijat de maestrul David Filip (Australia) şi va incepe la ora 19.00.

Concertul  este structurat in doua parti distincte: 1. De la Bach la Piazzolla – dansuri simfonice; solist Doru Roman, invitat Mircea Ardeleanu şi 2. Simfonia nr 7 in La major, op. 92 de Ludwig van Beethoven.

Mai multe detalii privind programul acestui concert găsiti în avancronica de concert semnata de catre domnul Mircea Tătaru:

Vineri, 15 ianuarie, dirijorul concertului simfonic al Filarmonicii Banatul, David Filip, va conduce un program format din două părţi diferite — Dansuri simfonice „De la Bach la Piazzolla” şi Simfonia nr.7 în La major op.92 de Ludwig van Beethoven. Doru Roman-  la marimbă, vibrafon şi xilofon – va fi solistul primei părţi a serii de vineri, avându-l ca invitat pe Mircea Ardeleanu la țambal.

Doru, solist al filarmonicii, a avut amabilitatea să-mi dezvăluie cum a conceput această trecere — De la Bach la Piazzolla, prin dansuri simfonice celebre. Încerc să redau cât mai fidel informațiile primate de la el:
A dorit să prezinte publicului timişorean un vechi instrument de percuţie, xilofonul arhaic, la care azi profesioniştii din orchestre nu mai cântă.  Este de formă trapezoidală şi necesită o abilitate specială pentru a fi pus în valoare, abilitate dobândită printr-un studiu intens, pentru că are o claviatură extrem de sofisticată. Mircea, prin ţambalul său, va  da un plus de culoare, ca solist invitat, cu intervenţii solistice armonice, în special la final. Programul e un periplu muzical deosebit de interesant care ne poartă prin toate marile perioade ale istoriei muzicii — preclasicism, clasicism, romantism şi perioada contemporană. Să mai menţionăm că prin programul ales, Doru Roman doreşte să prezinte publicului şi doi compozitori români a căror muzică se aude mai rar pe scenele de concert: Petre Elinescu şi Constantin Dimitrescu.

Simfonia a VII-a a fost supranumită de Wagner — apoteoza dansului — datorită melodicităţii sale extraordinare şi plăcerii pe care o oferă auditorului. Cu toate că Beethoven era conştient că surditatea de care suferea era un proces evident, ireversibil şi progresiv, şi-a depăşit starea depresivă reuşind să îmbine excelent elementele clasice cu noile virtuţi romantice ce apăruseră în artă.

Mai precis, muzicologii consideră că această simfonie este ruptura definitivă cu orice elemente stilistice  rămase de la Haydn şi Mozart şi că este punctul de întâlnire şi de plecare împreună cu cei care făceau pasul spre epoca romantică. Această minunată compoziţie optimistă a obţinut de la început un imens succes la public, ba chiar i-a impresionat chiar şi pe unii dintre cei mai ostili critici ai săi.

Se spune, deşi avem oarecari dubii, că Richard Wagner ar fi dansat fericit pe muzica acestei simfonii, pe un aranjament făcut la pian de însuşi Franz Liszt. Oricare ar fi adevărul, această simfonie este o mare exclamaţie de bucurie. Doar în partea a doua a simfoniei, aducându ¬- şi parcă aminte de marşul funebru din simfonia a III-a „Eroica”, ne oferă o stare de spirit născută dintr-o procesiune funebră, mai mult nostalgică şi interiorizată decât tragică. Tonalitatea minoră are doar o funcţie expresivă, căci cele două triouri care urmează sunt în tonalităţi majore.

Partea a patra, care l-a entuziasmat pe Wagner, este într-adevăr un iureş de mare fericire, un dar neaşteptat de la ursuzul Beethoven. De ce muzica lui Beethoven păstrează un ascendent atât de puternic asupra tuturora? Pentru că limbajul său este mereu determinat de elemente de necesitate, de intervenţie dramatică de neînlăturat. El spunea „În simfonie mă simt cu adevărat în elementul meu. Întotdeauna aud în adâncul fiinţei mele sunetele unei mari orchestre”.

Mircea Tătaru
Sursa: primariatm.ro

Cultură

Spectacolul „Cântăreața cheală“, în premieră, la Atelierele „Fabrica de decoruri“ din Timișoara

Publicat

pe

De Ziua Națională a României, Teatrul Național din Timișoara pregătește publicului său o experiență teatrală atipică.

Luni, 1 decembrie 2025, de la ora 19:00, Teatrul Național redeschide Atelierele Fabrica de decoruri ca sală de spectacol, cu premiera spectacolului „Cântăreața cheală“ de Eugène Ionesco.

Preambul al întoarcerii în locul reconfirmării sale identitare – viitoarea Sală 2023 – branșarea Atelierelor Fabrica de decoruri la infrastructura de spectacol a Timișoarei prin acest titlu important al dramaturgiei universale dă formă, simbolic, unuia dintre marile principii ale Naționalului timișorean: Cultura și, în esența sa, Teatrul sunt constructori ai societății.

Atelierele Fabrica de decoruri sunt, la rândul lor, un spațiu definitoriu pentru istoria din ultimele două decenii a Teatrului Național. Concepute ca prima linie de producție profesionistă de decoruri de teatru din România, Atelierele Fabrica de decoruri și-au început activitatea în 2013, fiind construite pe terenul concesionat de Primăria Municipiului Timișoara în Parcul Industrial Freidorf. Generoasele sale spații s-au impregnat de teatru în anii care au urmat, reclamând dreptul la utilizare performativă, aspirație probată în cadrul Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023, când Fabrica de decoruri s-a transformat în spațiul de reprezentare a unuia dintre titlurile nominalizate la Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol.

„Cântăreața cheală“ este piesa care a impus în cultura lumii un nou gen: teatrul absurdului. Reciclând un experiment teatral mai vechi, de dinainte de stabilirea sa la Paris, Ionesco descoperă teatralitatea extraordinară, lumea dezarticulată și teribil de comică pe care o conține, inocent, manualul franțuzesc (metoda)  „Assimil” de învățare a limbii engleze fără profesor. În timpul repetițiilor pentru prima ieșire la rampă a piesei, Eugène Ionesco a imaginat mai multe finaluri. Regizorul Mihai Măniuțiu recuperează scenic, în premieră, unul dintre aceste finaluri alternative, reconstituind un fragment din nesecata imaginație a marelui dramaturg.

În „anti-piesa” „Cântăreața cheală“, Eugène Ionesco se ia la trântă cu tradiția teatrală pe care o duce în derizoriu până dincolo de limitele ei, printr-o serie de replici de un comic nebun și, în egală măsură, un tur de forță și de măiestrie pentru interpreții deja celebrelor familii Smith și Martin și a personajelor ce gravitează în jurul lor.

Distribuția spectacolului reunește actori pe cât de cunoscuți, pe atât de apreciați ai trupei Teatrului Național din Timișoara: Matei Chioariu, Claudia Ieremia, Alina Ilea, Ion Rizea, Cristina König, Cătălin Ursu, Bogdan Spiridon, Roberta Popa, Ionuț Iova, Andrei Chifu, Laura Avarvari, Cristina Rotaru Chiperi, Iuliana Crăescu, Ana-Maria Pandele Andone, Alina Spiridon, Jasmina Mitrici și Darius Zet.

Regizorul Mihai Măniuțiu i-a cooptat în echipa de creație pe scenografii Adrian Damian (decor) și Luiza Enescu (costume), precum și pe compozitorul Mihai Dobre (cunoscut ca fondator al trupei Șuie Paparude).

Ateliele Fabrica de decoruri: str. Paul Morand nr. 9, Parcul Industrial Freidorf. Biletele s-au pus în vânzare on-line pe site-ul www.tntm.ro și fizic, la Agenția de bilete „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, tel. 0256 201117, orar marți – duminică, orele 11:00 – 19:00.

Citeste mai mult

Cultură

Abbyssus. Expoziție de pictură și sculptură la Galeria Park din Timișoara

Publicat

pe

Galeria Park a Uniunii Artiștilor Plastici din Timișoara găzduiește, în perioada 3 – 16 noiembrie 2025, expoziția „Abbysus”, semnată de artiștii vizuali Oana Munteanu și Eugen Varga.

Vernisajul va avea loc vineri, 7 noiembrie, ora 18:00, la sediul galeriei din str. George Enescu nr. 1.

Expoziția „Abbysus” reunește două perspective artistice complementare: pictura introspectivă a Oanei Munteanu și sculptura mitologică a lui Eugen Varga – într-un dialog sensibil despre subconștient, identitate și transformare.

Oana Munteanu, absolventă a Facultății de Arte și Design din Timișoara (promoția 2005, clasa prof. univ. dr. Dana Constantin), revine la pictura de șevalet după aproape două decenii dedicate decorațiunilor murale, designului de interior și artei aplicate, realizate alături de Eugen Varga. Cei doi artiști au colaborat la numeroase proiecte în țară și în Italia și, din  anul 2012, au devenit furnizori oficiali ai Casei Regale a României.

„Pictura este pentru mine o formă de psihanaliză vizuală – un proces în care imaginea devine limbaj al subconștientului. Ceea ce se așterne pe pânză este o traducere a emoțiilor și conflictelor interioare, a umbrelor personale care caută integrare prin culoare și formă”, dezvăluie Oana Munteanu.

În prezent, Oana explorează relația dintre artă și psihologie, urmând o formare în psihoterapie integrativă expresivă; lucrările sale sunt expresii vizuale ale procesului de autocunoaștere și ale dialogului dintre conștient și subconștient.

Eugen Varga, absolvent al secției de Grafică (promoția 1998, clasa prof. Constantin Catargiu), prezintă o serie de sculpturi în fibră de sticlă – fragmente și reinterpretări ale personajelor mitologice.  Aceste forme metamorfozate, desprinse din imaginarul arhaic, reconstituie simboluri universale, transformate în expresii contemporane ale memoriei colective.

„Sculpturile mele sunt fragmente arhetipale desprinse din mit, reconfigurate în forme contemporane. Ele explorează relația dintre subconștientul neexprimat și memoria colectivă, ca o meditație asupra imortalității — a dorinței de a transcende timpul prin materie”, transmite Eugen Varga

Curatoriată de prof. univ. dr. Dana Constantin, președinta UAP Timiș expoziția se va deschide cu un cuvânt introductiv al conf. univ. dr. Gabriel Kelemen și va avea inclusiv un moment muzical special oferit de Horia Crișovan.

Program de vizitare: luni –  vineri, 9:00 – 16:00.

Citeste mai mult

Cultură

Festivalului Vinului, ediția 2025, pe strada Gheorghe Lazăr din Timișoara. PROGRAMUL complet

Publicat

pe

Festivalul Vinului de la Timișoara se va desfășura  în perioada 7-9 noiembrie 2025, după ce a fost reprogramat din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile din urmă cu două săptămâni.

Astfel, timp de trei zile, timișenii sunt invitați să petreacă alături de nume îndrăgite ale muzicii populare și ușoare.

Vor urca pe scenă, printre alți, Vlăduța Lupău, Carmen Biruescu, Ramona Vița, Compact, Ana Maria Moldovan, El Nino, Liliana Laichici, Adrian Stanca sau Cornelia Lupulescu, artiști care anunță un eveniment de excepție.

Festivalul Vinului de la Timișoara, care va redeveni de acum înainte o tradiție, se va desfășura într-o nouă zonă a Timișoarei, mai exact pe strada Gheorghe Lazăr nr. 15, vizavi de supermarketul Kaufland.

Organizatorii își doresc ca în această zonă să se mai desfășoare în viitor evenimente de acest gen, printre care și un festival al berii.

PROGRAM

Vineri, 7 noiembrie, între orele 16.30 – 21.30

Carmen Biruescu

Vlăduța Lupău

Ramona Vița

Maria Borțun

Adela Jurchescu

Alina Radi

Liliana Latchescu

Sâmbătă, 8 noiembrie, între orele 16.30 – 21.30

Trupa Vest cu Radu Stoica

Anamaria Moldovan

Francesca Rif

El Nino

Paul Ciuci&Trupa Compact

Duminică, 9 noiembrie, între orele 16.30 – 21.30

Raluca Stanca, Oana Stanca, Adrian Stanca

Liliana Laichici

Alex Nicșescu

Cornelia Lupulescu

Ramona Gomboș

Teo Catarov&Band

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite