Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Concert de dansuri simfonice la Filarmonica Banatul

Publicat

pe

Concertul Filarmonicii Banatul Dansuri simfonice „De la Bach la Piazzolla „de vineri, 15 ianuarie va fi dirijat de maestrul David Filip (Australia) şi va incepe la ora 19.00.

Concertul  este structurat in doua parti distincte: 1. De la Bach la Piazzolla – dansuri simfonice; solist Doru Roman, invitat Mircea Ardeleanu şi 2. Simfonia nr 7 in La major, op. 92 de Ludwig van Beethoven.

Mai multe detalii privind programul acestui concert găsiti în avancronica de concert semnata de catre domnul Mircea Tătaru:

Vineri, 15 ianuarie, dirijorul concertului simfonic al Filarmonicii Banatul, David Filip, va conduce un program format din două părţi diferite — Dansuri simfonice „De la Bach la Piazzolla” şi Simfonia nr.7 în La major op.92 de Ludwig van Beethoven. Doru Roman-  la marimbă, vibrafon şi xilofon – va fi solistul primei părţi a serii de vineri, avându-l ca invitat pe Mircea Ardeleanu la țambal.

Doru, solist al filarmonicii, a avut amabilitatea să-mi dezvăluie cum a conceput această trecere — De la Bach la Piazzolla, prin dansuri simfonice celebre. Încerc să redau cât mai fidel informațiile primate de la el:
A dorit să prezinte publicului timişorean un vechi instrument de percuţie, xilofonul arhaic, la care azi profesioniştii din orchestre nu mai cântă.  Este de formă trapezoidală şi necesită o abilitate specială pentru a fi pus în valoare, abilitate dobândită printr-un studiu intens, pentru că are o claviatură extrem de sofisticată. Mircea, prin ţambalul său, va  da un plus de culoare, ca solist invitat, cu intervenţii solistice armonice, în special la final. Programul e un periplu muzical deosebit de interesant care ne poartă prin toate marile perioade ale istoriei muzicii — preclasicism, clasicism, romantism şi perioada contemporană. Să mai menţionăm că prin programul ales, Doru Roman doreşte să prezinte publicului şi doi compozitori români a căror muzică se aude mai rar pe scenele de concert: Petre Elinescu şi Constantin Dimitrescu.

Simfonia a VII-a a fost supranumită de Wagner — apoteoza dansului — datorită melodicităţii sale extraordinare şi plăcerii pe care o oferă auditorului. Cu toate că Beethoven era conştient că surditatea de care suferea era un proces evident, ireversibil şi progresiv, şi-a depăşit starea depresivă reuşind să îmbine excelent elementele clasice cu noile virtuţi romantice ce apăruseră în artă.

Mai precis, muzicologii consideră că această simfonie este ruptura definitivă cu orice elemente stilistice  rămase de la Haydn şi Mozart şi că este punctul de întâlnire şi de plecare împreună cu cei care făceau pasul spre epoca romantică. Această minunată compoziţie optimistă a obţinut de la început un imens succes la public, ba chiar i-a impresionat chiar şi pe unii dintre cei mai ostili critici ai săi.

Se spune, deşi avem oarecari dubii, că Richard Wagner ar fi dansat fericit pe muzica acestei simfonii, pe un aranjament făcut la pian de însuşi Franz Liszt. Oricare ar fi adevărul, această simfonie este o mare exclamaţie de bucurie. Doar în partea a doua a simfoniei, aducându ¬- şi parcă aminte de marşul funebru din simfonia a III-a „Eroica”, ne oferă o stare de spirit născută dintr-o procesiune funebră, mai mult nostalgică şi interiorizată decât tragică. Tonalitatea minoră are doar o funcţie expresivă, căci cele două triouri care urmează sunt în tonalităţi majore.

Partea a patra, care l-a entuziasmat pe Wagner, este într-adevăr un iureş de mare fericire, un dar neaşteptat de la ursuzul Beethoven. De ce muzica lui Beethoven păstrează un ascendent atât de puternic asupra tuturora? Pentru că limbajul său este mereu determinat de elemente de necesitate, de intervenţie dramatică de neînlăturat. El spunea „În simfonie mă simt cu adevărat în elementul meu. Întotdeauna aud în adâncul fiinţei mele sunetele unei mari orchestre”.

Mircea Tătaru
Sursa: primariatm.ro

Cultură

Festivalul Recoltei, la Giroc. Muzică și preparate culinare și colectare de fonduri pentru o cauză socială

Publicat

pe

Duminică, 26 octombrie 2025, de la ora 13:00, Grădina Căminului Cultural din Giroc va găzdui cea de-a treia ediție a Festivalului Recoltei, organizat de Asociația Filantropică Ortodoxă „Sfântul Dimitrie” din Giroc, în parteneriat cu Primăria Comunei Giroc.

Evenimentul va îmbina bucuria tradițiilor de toamnă cu implicarea socială, având ca scop colectarea de fonduri pentru construirea unui centru dedicat copiilor nevoiași – un spațiu unde aceștia să primească sprijin, educație și șansa la un viitor mai bun.

Evenimentul va fi prezentat de Dan Negru, iar momentul central al zilei va fi recitalul uneia dintre cele mai iubite trupe din România, Holograf, care va aduce pe scenă emoție, energie și un plus de bucurie pentru public.

Atmosfera va fi completată de prezența unor îndrăgiți artiști de muzică populară, precum Carmen Popovici-Dumbravă, Carmen Biruescu, Roberta Crintea, Marian Medregoniu, Vanesa Jarja și Doriana Talpeș, alături de ansambluri și grupuri locale care vor aduce autenticitatea tradițiilor românești în mijlocul comunității girocene.

Organizatorii pregătesc și o adevărată celebrare gastronomică, cu un uriaș ceaun de 1.000 de litri, 8.000 de sărmăluțe și numeroase alte preparate tradiționale pregătite special pentru această zi, într-o atmosferă caldă și prietenoasă.

Participanții se vor bucura, totodată, de decoruri tematice de toamnă, activități pentru copii și colțuri foto care vor surprinde spiritul evenimentului.

Toate fondurile strânse în cadrul festivalului vor fi direcționate către construcția centrului pentru copiii aflați în nevoie, iar cei care doresc să contribuie pot face donații în contul RO69BRDE360SV66342483600 (BRD Giroc).

Festivalul Recoltei 2025 este un eveniment al solidarității și grijii față de oamenii cu nevoi, o tradiție prin care comunitatea din Giroc se mobilizează an de an pentru a susține cauze sociale reale și pentru a aduce speranță acolo unde este cel mai mare nevoie.

Citeste mai mult

Cultură

Premieră pe scena Teatrului Național din Timișoara – Spectacolul „Vestul adevărat“

Publicat

pe

Repetițiile pentru noua premieră a Teatrului Național din Timișoara – „Vestul adevărat“ – au intrat în linie dreaptă. Astfel, prima ieșire la rampă spectacolului „Vestul adevărat“ de Sam Shepard, este programată duminică, 26 octombrie 2025, ora 19, la Sala Mare.

În traducerea lui Andrei Marinescu, povestea celor doi frați seduși de mirajul Hollywood-ului – Austin, un scenarist de succes și Lee, un vagabond cinic, dar șarmant – țese admirabil „modelul din covor” al complicatelor relații de familie, într-un exercițiu de hiperrealism atât de perfect încât evenimentele par să sară dincolo de natura lor plauzibilă.

Piesa, deopotrivă amuzantă și gravă, brutală și comică, este una dintre capodoperele celebrului actor de teatru și film, dramaturg, scenarist, regizor, romancier și poet american Sam Shepard. Câștigător al premiului Pulitzer și nominalizat la premiul Oscar pentru cel mai bun actor, de zece ori laureat al premiilor Obie pentru scenariu și regie, Sam Shepard este considerat unul dintre cei mai importanți dramaturgi ai secolului al XX-lea.

Bine-cunoscutul regizor de teatru Felix Alexa, premiat pentru multe dintre spectacolele sale, revine la Teatrul Național din Timișoara cu această tragi-comedie antrenantă – Vestul adevărat, trecând piesa lui Shepard prin filtrul inteligenței și al umorului său abraziv. Felix Alexa, prolific regizor și pedagog de teatru, a montat în teatre și a predat în universități din toată lumea (Paris, Zagreb, Seul, Beijing, Shanghai, New Delhi, Singapore sau Sidney). Experiența sa poartă amprenta marelui regizor Peter Brook, cu care a colaborat.

Regizorul Felix Alexa i-a distribuit în rolurile celor doi frați – protagoniști ai spectacolului, pe doi dintre cei mai tineri membri ai Naționalului timișorean, actori care, cu talent, profesionalism și tenacitate, își construiesc un profil artistic de excepție: Marin Lupanciuc, unul dintre cei mai tineri actori nominalizați vreodată la Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol principal (2023) și cel mai nou membru al trupei, Teodor Cauș, actor, muzician și dansator din noua generație. Cei doi sunt susținuți în partituri de compoziție de bine-cunoscuții actori ai Naționalului timișorean, Ion Rizea (premiul UNITER pentru cel mai bun actor secundar, 2021) și Paula Maria Frunzetti.

Decorul și costumele spectacolului sunt semnate de Maria Miu, reputat scenograf de teatru și film, recunoscută ca fiind unul dintre cei mai imaginativi, mai creativi și mai talentați artiști din generația sa.

Următoarele reprezentații ale spectacolului sunt programate joi, 30 noiembrie și duminică, 9 noiembrie 2025. Biletele la spectacolele Teatrului Național pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11 și 19, în fiecare zi a săptămânii, cu excepția zilei de luni. Mai multe informații pe https://www.tntm.ro/tarife/.

Citeste mai mult

Cultură

Cristian Sida aduce expoziția „Passepartouze” pe simezele Muzeului Național de Artă din Timișoara

Publicat

pe

Muzeul Național de Artă din Timișoara, 22 octombrie 2025 – 26 noiembrie 2025

Cristian Sida – Passepartouze

Vernisaj: miercuri, ora 18:00

Totul rămâne deschis și imprevizibil; singurul lucru stabil este structura grafică și picturală – o matrice originară din care prind contur haosul, întâmplările cotidiene și întrebările ce ne însoțesc tăcut. În acest proces, amprenta capătă un rol esențial, iar monotipul și textele generate aleatoriu devin instrumente prin care sensul se insinuează, fragmentar, în construcția vizuală a realității.

Publicul din Timișoara este invitat să îl (re)descopere pe Cristian Sida pe simezele Muzeului Național de Artă din Timișoara (MNArT), cu o colecție de lucrări reunite sub titlul „Passepartouze”.

„Titlul „Passepartouze” este un joc de cuvinte între *passepartout (paspartu) și *partouze (orgie – în sensul de delir, în cazul lucrărilor), unde nimic nu este prestabilit în afară de structura grafică și picturală, ca matrice din care iese și se construiesc haosul, întâmplările și interogațiile de zi cu zi. Amprenta joacă un rol esențial, la fel și monotipul, textele aleatorii”, explică prof. univ. dr. Cristian Sida.

Astfel, pe simezele MNArT se vor regăsi lucrări de mari dimensiuni din seriile Satyricon, Pour les Privés d’Amour et de Pinard, realizate între anii 2005 – 2025. Dimensiunile – 300×200 cm, 500×200 cm, 300×150 cm – impresionează prin impact vizual și complexitate tehnică: acrilic, grafisme, obiecte încorporate ce vizează antropomorfoze, ipostaze pseudo-anatomice, ludice, autoironice. Seria Satyricon evocă reminiscențe ale laboratorului cromatic anterior anului 2006, până la cea mai recentă lucrare, care relatează practic „povestea de dragoste cu Franța”, pe care Cristian Sida o trăiește de decenii.

„A existat – și continuă să existe – un mariaj complex, uneori tensionat, între abstract și figurativ. Spuneam și altădată: în copilărie nu pictam, ci desenam. Iar desenul, la acea vârstă, vine firesc cu nevoia de a reprezenta lumea, de a imita realitatea prin contururi: personaje, case, peisaje imaginare, basme. În 2006, odată cu lucrările din seria Satyricon, am făcut un compromis asumat: am început să injectez abstracția cu elemente grafice, forme ce păstrează o urmă de figurativ, chiar dacă filtrate de imaginar. Încă mă neliniștește întrebarea: formă sau culoare? Paradoxal, în clipa în care culoarea prinde formă, începe să povestească – dar cu fiecare poveste spusă, parcă își pierde din prezență, se estompează. Cu toate acestea, nu pot exista fără desen. E un partener de antrenament, o prezență constantă, aproape vitală. Desenez și în minte, și vizibil, ca într-un dialog interior rostit cu voce tare. Textele care însoțesc lucrările mele s-au născut inițial dintr-o selecție instinctivă – versuri întâmplătoare din melodiile pe care le ascultam în timp ce pictam. Pentru mine, aceste texte nu sunt doar însoțitoare, ci parte din limbajul vizual însuși – extensii ale ideii plastice, componente ale unei recuzite personale, uneori suprarealiste, care oferă noi piste de lectură”, declară artistul.

Cristian Sida este profesor doctor la Facultatea de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara (specializarea Pictură), membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și membru de onoare al Association „Atelier International d’Artistes Plasticiens” (Franța). De mai mulți ani, trăiește pe jumătate în Franța, unde participă constant la proiecte de anvergură.

A expus la Paris, New York, Viena, Biarritz, Budapesta, Izmir, Karlsruhe, Salzburg ș.a., și a fost distins cu numeroase premii, printre care: Premiul „Eugen Todoran” pentru excelență în cultură, Premiul pentru pictură la Bienala Internațională de la Izmir, Turcia, Premiul de Excelență în Pictură oferit de UAP România. A beneficiat de Bursa Națională pentru Pictură (UAP România) și a fost invitat ca lector la Université Paris 8 și la École Supérieure d’Art de Lorraine.

Este considerat unul dintre artiștii consacrați ai Europei Centrale. De asemenea, a semnat lucrări de artă monumentală în Corsica și pentru municipalitatea orașului Méricourt (Franța), unde revine în această toamnă cu un nou proiect desfășurat într-un sit UNESCO.

Parteneri: Cramele Recaș, Rețele Electrice

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite