Ne găsiți și pe:

Cultură

Concert de dansuri simfonice la Filarmonica Banatul

Publicat

pe

Concertul Filarmonicii Banatul Dansuri simfonice „De la Bach la Piazzolla „de vineri, 15 ianuarie va fi dirijat de maestrul David Filip (Australia) şi va incepe la ora 19.00.

Concertul  este structurat in doua parti distincte: 1. De la Bach la Piazzolla – dansuri simfonice; solist Doru Roman, invitat Mircea Ardeleanu şi 2. Simfonia nr 7 in La major, op. 92 de Ludwig van Beethoven.

Mai multe detalii privind programul acestui concert găsiti în avancronica de concert semnata de catre domnul Mircea Tătaru:

Vineri, 15 ianuarie, dirijorul concertului simfonic al Filarmonicii Banatul, David Filip, va conduce un program format din două părţi diferite — Dansuri simfonice „De la Bach la Piazzolla” şi Simfonia nr.7 în La major op.92 de Ludwig van Beethoven. Doru Roman-  la marimbă, vibrafon şi xilofon – va fi solistul primei părţi a serii de vineri, avându-l ca invitat pe Mircea Ardeleanu la țambal.

Doru, solist al filarmonicii, a avut amabilitatea să-mi dezvăluie cum a conceput această trecere — De la Bach la Piazzolla, prin dansuri simfonice celebre. Încerc să redau cât mai fidel informațiile primate de la el:
A dorit să prezinte publicului timişorean un vechi instrument de percuţie, xilofonul arhaic, la care azi profesioniştii din orchestre nu mai cântă.  Este de formă trapezoidală şi necesită o abilitate specială pentru a fi pus în valoare, abilitate dobândită printr-un studiu intens, pentru că are o claviatură extrem de sofisticată. Mircea, prin ţambalul său, va  da un plus de culoare, ca solist invitat, cu intervenţii solistice armonice, în special la final. Programul e un periplu muzical deosebit de interesant care ne poartă prin toate marile perioade ale istoriei muzicii — preclasicism, clasicism, romantism şi perioada contemporană. Să mai menţionăm că prin programul ales, Doru Roman doreşte să prezinte publicului şi doi compozitori români a căror muzică se aude mai rar pe scenele de concert: Petre Elinescu şi Constantin Dimitrescu.

Simfonia a VII-a a fost supranumită de Wagner — apoteoza dansului — datorită melodicităţii sale extraordinare şi plăcerii pe care o oferă auditorului. Cu toate că Beethoven era conştient că surditatea de care suferea era un proces evident, ireversibil şi progresiv, şi-a depăşit starea depresivă reuşind să îmbine excelent elementele clasice cu noile virtuţi romantice ce apăruseră în artă.

Mai precis, muzicologii consideră că această simfonie este ruptura definitivă cu orice elemente stilistice  rămase de la Haydn şi Mozart şi că este punctul de întâlnire şi de plecare împreună cu cei care făceau pasul spre epoca romantică. Această minunată compoziţie optimistă a obţinut de la început un imens succes la public, ba chiar i-a impresionat chiar şi pe unii dintre cei mai ostili critici ai săi.

Se spune, deşi avem oarecari dubii, că Richard Wagner ar fi dansat fericit pe muzica acestei simfonii, pe un aranjament făcut la pian de însuşi Franz Liszt. Oricare ar fi adevărul, această simfonie este o mare exclamaţie de bucurie. Doar în partea a doua a simfoniei, aducându ¬- şi parcă aminte de marşul funebru din simfonia a III-a „Eroica”, ne oferă o stare de spirit născută dintr-o procesiune funebră, mai mult nostalgică şi interiorizată decât tragică. Tonalitatea minoră are doar o funcţie expresivă, căci cele două triouri care urmează sunt în tonalităţi majore.

Partea a patra, care l-a entuziasmat pe Wagner, este într-adevăr un iureş de mare fericire, un dar neaşteptat de la ursuzul Beethoven. De ce muzica lui Beethoven păstrează un ascendent atât de puternic asupra tuturora? Pentru că limbajul său este mereu determinat de elemente de necesitate, de intervenţie dramatică de neînlăturat. El spunea „În simfonie mă simt cu adevărat în elementul meu. Întotdeauna aud în adâncul fiinţei mele sunetele unei mari orchestre”.

Mircea Tătaru
Sursa: primariatm.ro

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Schimb de experiență. CJ Timiș prezent la Novi Sad – capitală culturală europeană

Publicat

pe

Consiliul Județean Timiș a fost reprezentat la Novi Sad, Serbia, la deschiderea oficială a anului Capitalei Europene a Culturii 2022, de către administratorul public al județului, Marian Constantin Vasile. În cadrul delegației, acesta a fost însoțit de membri ai aparatului de specialitate implicați în activități de promovare a turismului.

Scopul deplasării a fost realizarea uni schimb de experiență și de bune practici cu vecinii noștri sârbi în ceea ce privește provocările pe care le presupune organizarea evenimentului de deschidere, dar și a întregului program cultural, în perspectiva anului 2023, când Timișoara va deține, la rândul ei, titlul de Capitală Europeană a Culturii.

Consiliul Județean este unul dintre cei trei parteneri finanțatori, cu un angajament de cel puțin 5 milioane euro, cât și un puternic susținător al proiectului, succesul acestuia însemnând un câștig pentru întregul județ.

În cadrul delegației, reprezentanții CJ au purtat discuții cu membri ai delegațiilor UE, Comisiei Europene, Ministerului Culturii și Guvernului Serbiei, cât și cu oficialități locale și ale provinciei.

„Experiența de la fața locului și discuțiile cu organizatorii, la cald, chiar după ce au pus la punct ultimele detalii, sunt importante pentru oricine dorește să evite greșelile și să preia exemple de bună practică. Am lansat autorităților provinciei o invitație, cu șanse foarte mari să se concretizeze, pentru intensificarea colaborării, în special pe cultură, care să culmineze cu un eveniment, în decembrie 2022, organizat de CJ Timiș. Este un moment unic și foarte important în istoria euroregiunii, pentru că avem două capitale europene ale culturii foarte apropiate din punct de vedere spațial și temporal, acest fapt conducând la amplificarea unității, prosperității și evoluției comune a comunităților noastre”, spune Marian Vasile.

Citeste mai mult

Cultură

Înscrieri la Școala de Arte din Timișoara. Ce cursuri sunt organizate

Publicat

pe

Școala de Arte din Timișoara, considerată „magnet de talent” și rampă de lansare în cariere artistice, face o nouă rundă de înscrieri în clasele sale, în perioada 10 -21 ianuarie 2022.

Profesori, instructori, corepetitori, săli de clase dotate cu cea mai performantă aparatură, o clădire istorică în care arta și-a găsit întotdeauna o sublimă formă de exprimare, o atmosferă creativă și prietenoasă: 18 specializări reprezintă oferta Școlii de Arte din Timișoara.

Cursurile de formare artistică sunt următoarele: canto muzică populară, canto muzică ușoară, canto muzică clasică, muzică religioasă, cantori bisericești, pictură, grafică, pictură pentru copii, sculptură (gips, piatră, lemn), pictură, artă decorativă, tehnici în icoană, design vestimentar și de interior, cine-foto, dans modern, balet pentru copii, instructor dans popular- dansuri populare, curs meșteșugari (cioplitori în lemn, olărit, ceramică, artă decorativă), vioară, pian, acordeon/armonică sârbească, safoxon sopran, taragot, saxofon alto, clarinet, orgă electronică, chitară.

Evaluările vor avea loc în perioada 25 – 26 ianuarie, între orele 12:00 – 17:00, iar rezultatele vor fi afișate în 31 ianuarie 2022. Cursurile încep din 01 februarie 2022.

Mai multe detalii găsiți aici: https://ccajt.ro/scoala-de-arte/ .

Citeste mai mult

Cultură

„Povestea celor două piane“, de Revelion, în Piața Libertății din Timișoara

Publicat

pe

Muzicienii Cari Tibor şi Teo Milea vor prezenta spectacolul „Povestea celor doua piane“, de Revelion, pe scena din Piaţa Libertăţii, aflată în centrul municipiului Timişoara.

Cei doi vor avea mai multi invitaţi în cadrul spectacolului, care este programat vineri, de la ora 20.30.

„Dacă de 1 decembrie am început cu un dialog incendiar între trupa de rock TM GROOVE şi Ansamblul Timişul, vă propunem să încheiem anul tot cu un spectacol inedit, de aducere împreună a doi muzicieni timişoreni preţuiţi şi iubiţi – Cari Tibor şi Teo Milea, într-o seară specială, de stat la poveşti, între două piane şi invitaţii lor: acordeonistul bulgar Ilko Gradev, violoncelistul clujean Attila Szabo, violonista Georgiana Marcela Rădulescu, bateristul Adrian Şchiopu, trompetistul Petre Ionuţescu şi flautistul Ionuţ Cădariu”, se menționează într-un comunicat de presă, transmis luni, de Casa de Cultură a municipiului Timişoara.
Evenimentul va începe vineri, 31 decembrie, la ora 20.30, în Piaţa Libertăţii.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite