Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Festivalul internaţional “Timişoara Muzicală”

Publicat

pe

Nici măcar de 1 aprilie Filarmonica „Banatul” nu-i păcăleşte pe iubitorii muzicii din Timişoara. Mai mult, această dată marchează deschiderea festivalului internaţional anual Timişoara Muzicală.

Pentru sâmbătă, 2 aprilie, a doua zi, orchestra simfonică ne pregăteşte un alt program atractiv. Ambele concerte vor fi dirijate de maestrul Walter Hilgers, un statornic prieten al oraşului nostru.

Vineri, 1 aprilie, vom putea asculta Uvertura operei „Idomeneo” de Wolfgang Amadeus Mozart, Ultimele patru lieduri de Richard Strauss şi Simfonia VII-a de Antonin Dvořak.

Karl Theodor, Elector de Bavaria, cu ocazia organizării unui mare carnaval la München în anul 1780, i-a comandat lui Mozart compunerea unei opere. Acesta, împreună cu Giambattista Varesco, libretist, au ales un subiect inspirându-se dintr-un text francez al lui Antoine Danchet — Idomeneo, Regele Cretei. Este extraordinar cum acest minunat creator, care a murit cu 53 de zile înainte de a împlini 36 de ani, a reuşit în 25 de ani să compună atâtea opere pe lângă simfonii, muzică religioasă, concerte instrumentale, etc. La 11 ani a compus „Apollo şi Hyacinthus”, iar cu 12 săptămâni înainte de deces a scris La Clemenza di Tito. Un total de 22 de opere. Opera „Idomeneo” a avut premiera la 29 ianuarie 1781 la Teatrul Cuvilliés din München. Uvertura este scurtă, concisă, ba chiar pentru mai multă cursivitate Mozart elimină partea de dezvoltare, tipică la forma de sonată, înlocuind-o cu un simplu pasaj de tranziţie. Gândindu-se la tragedia care urmează, Mozart încheie uvertura în nuanţă de piano, renunţând la contribuţia suflătorilor.

Este cale lungă de la liedurile tinereţii lui Strauss, melodice şi strălucitoare, până la aceste extraordinare patru lieduri, cântecul de lebădă al unui înţelept, un artist rafinat, care îmbracă muzica poeziilor într-o orchestraţie de o rară măiestrie. Sunt trei lieduri după poezii ale lui Hermann Hesse: Primăvara, Septembrie şi La culcare, iar ultimul lied este după poezia lui Joseph von Eichendorff: În strălucirea purpurie a amurgului. Cel care are meritul de a le fi înmănunchiat într-o singură lucrare, care a pus şi titlul: Ultimele patru lieduri, era un foarte bun prieten al lui Strauss, Ernst Roth, şef editor la Boosey & Hawkes, o celebră editură de note muzicale. Cuvintele de prezentare ale fiecărui lied ar fi prea sărace faţă de ceea ce poate face audiţia unei astfel de îngemănări măiastre dintre muzică şi poezie. Se poate spune că sunt ultimele licăriri postromantice din muzica unui mare compozitor. A compus liedurile în 1948, un an înainte de a muri (septembrie 1949). Solistă va fi soprana Sorina Silvia Munteanu.

Concertul simfonic se va încheia cu simfonia a VII-a a lui Antonin Dvořak. Simfoniile VII, VIII şi IX sunt culmea creaţiei simfonice a maestrului ceh. Primele două stau în umbra simfoniei „Din lumea nouă” care este cea mai populară. Totuşi, fiecare dintre cele trei arată un alt aspect al personalităţii compozitorului. Vineri, în sala Capitol vom asculta o lucrare foarte ambiţioasă în structură, furtunoasă şi cu un mesaj care se desprinde de şcoala cehă, devenind unul internaţional. Ea a fost terminată la 17 martie 1885, fiind executată în primă audiţie în aprilie, acelaşi an, la St.James`s Hall din Londra. A purtat şi numărul 2, fiind a doua publicată dintre simfoniile sale. Dacă succesul a fost extraordinar, publicarea a fost un coşmar. 

Editorul german, Fritz Simrock a făcut totul pentru a-i creea dificultăţi şi a-l irita pe compozitor. Întâi a spus că nu poate publica lucrarea fără să aibă reducţia la două piane. Germanului nu-i convenea numele ceh de Antonin, ci dorea ca semnătura să fie Anton. La fel, titlul să fie în limba germană. Dorea ca dedicaţia pentru Societatea Filarmonică din Londra să fie omisă de pe partitură. În cadrul acestor cereri discriminatorii, pe care le poţi întâlni şi azi, Dvořak i-a cerut nişte bani în avans.  Simrock i-a oferit 3000 de mărci, care era un preţ derizoriu. La auzul ofertei, compozitorul i-a răspuns că alţi editori ar fi bucuroşi să-i ofere dublu. Simrock, nervos, i-a dat 6000.

Tot sub conducerea dirijorală a lui Walter Hilgers vom audia un concert primăvăratic  sâmbătă, 2 aprilie, protagonişti fiind orchestra simfonică şi doi dintre membrii ei, în postură de solişti. Radu Ţaga va interpreta Concertul pentru fagot şi orchestră în fa major op. 75 de Carl Maria von Weber, iar Corneliu Meici va fi solist în Concertul pentru trompetă şi orchestră în mi bemol major de Johann Nepomuk Hummel. La final – un cadou de primăvară, Simfonia a V-a în si bemol major de Franz Schubert.

Născut în noiembrie 1786, dintr-o familie de muzicieni, Carl Maria von Weber, care a moştenit titlul de baron de la tatăl său, a fost unul dintre reprezentanţii de seamă ai romantismului în Germania. A fost nu numai compozitor, ci şi dirijor, pianist şi critic muzical. Trebuie să amintim că romantismul timpuriu, al cărui reprezentant a fost, s-a oglindit şi în viaţa sa destul de aventuroasă. Cheltuia peste posibilităţi, savura viaţa din plin, fapte care-l determină pe rege să-l arunce în închisoarea datornicilor. Chiar şi articolele critice pe care le scria erau marcate de dominaţia sentimentelor şi de hiperbolizarea trăirilor sufleteşti.

Probabil că lui i se datorează obiceiul de a se scrie note explicative în programele de sală în legătură cu lucrările ce vor fi cântate. Maximilian I, Regele Bavariei, i-a comandat lui Weber două concerte pentru clarinet. Succesul lor i-a determinat pe unii membrii ai orchestrei de la curte să-l roage să scrie şi pentru ei concerte. Singurul care l-a convins a fost fagotistul Georg Friedrich Brandt, elev al marelui fagotist — Georg Wenzel Ritter. Brandt l-a interpretat în marile oraşe din Germania, dar Weber l-a ascultat abia în februarie 1813, la Praga, fiind mai tot timpul plecat în turnee de concerte. Mai există un concert pentru fagot compus de Weber, intitulat Andante e Rondo Ungarese. Muzicologii spun că ar fi fost iniţial compus pentru violă.

În continuare să aflăm câteva informaţii despre Hummel, un compozitor ale cărui lucrări sunt plasate în perioada de trecere de la clasicismul muzical la romantism. El s-a născut în anul 1778 la Pressburg, Bratislava de azi. La 8 ani a luat lecţii de la Mozart, care era impresionat de abilităţile sale muzicale. Mai apoi s-a întâlnit cu Haydn, care a compus pentru el o sonată pe care a interpretat-o la Hanovra. Haydn l-a felicitat şi i-a dat o guinee, o monedă de aur britanică pe vremea aceea. L-a cunoscut şi pe tânărul Beethoven şi cu toate că prietenia dintre ei a cunoscut suişuri şi coborâşuri, mai apoi amândoi s-au reconciliat manifestându-şi respect reciproc.

A legat multe prietenii cu marii artişti ai vremii, printre care şi cu Goethe, ceea ce i-a lărgit mult orizontul artistic. Dacă la maturitate era un muzician şi compozitor foarte apreciat, după ce a dispărut- în mod ciudat- nu i s-au mai cântat lucrările timp îndelungat. În anii din urmă i s-a redescoperit valoarea; ca urmare, apare tot mai des pe afişele de concert. A avut merite deosebite şi prin faptul că a contribuit cu iniţiative şi cu unele intervenţii pentru implemetarea legii de pensionare a artiştilor. A organizat concerte în beneficiul artişilor săraci şi a luptat împotriva furtului intelectual. Concertul pentru trompetă a fost compus pentru Anton Weidinger, celebru virtuoz şi inventator, în decembrie 1803. Prima audiţie a marcat intrarea lui Hummel la orchestra curţii Prinţului Esterházy,  loc părăsit de Haydn. Deşi a fost scris în mi major, concertul este mereu interpretat în mi bemol major, o tonalitate mai accesibilă pentru digitaţia la trompetele moderne.

În 1816, Schubert compune două simfonii, destul de diferite. Prima, în do minor, se mai numeşte şi tragica, în principal datorită influenţei compoziţiilor beethoveniene, cealaltă, în si bemol major, face câţiva paşi înapoi şi realizează o lucrare veselă, plină de elan, ce ne aduce aminte de ultimele simfonii mozartiene. Este simfonia V-a, o simfonie lirică, care, deşi ne aminteşte de Mozart, ne prezintă totuşi un compozitor cu o personalitate conturată şi originală. Practic, această lucrare este adevăratul punct de pornire spre libertatea de expresie în simfonism a lui Schubert. Absenţa percuţiei, a clarineţilor şi trompetelor, dezvăluie intenţia de a construi o lucrare fără accente dramatice. Este  o muzică amabilă şi strălucitoare. Ea ne poartă în plină primăvară.

Mircea Tătaru

Cultură

Festivalul European al Spectacolului Timișoara –Festival al Dramaturgiei Românești. PROGRAMUL complet

Publicat

pe

Teatrul Național din Timișoara organizează în perioada 4-10, respectiv 19-20 decembrie 2024, o nouă ediție a Festivalului European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești.

Dacă anul trecut, în formula dedicată Anului Capitalei Europene a Culturii, FEST–FDR s-a concentrat cu precădere asupra spectacolului internațional, respectiv modulul FEST, anul acesta Teatrul Național echilibrează balanța, prioritizând spectacolul pe text românesc de teatru, în interiorul FDR,  modulul de tradiție al festivalului. Așadar, programul FDR al acestei ediții reprezintă nu atât o selecție de spectacole montate în parametrii de timp tradiționali impuși de sistemul de selecție – spectacole realizate pe parcursul anului scurs de la ediția anterioară, cât un punct de vedere care pornește de la ideea că viitorul este modelat de felul în care societatea zilei de astăzi își înțelege trecutul. De aceea, Naționalul timișorean, prin coordonatorul artistic al FEST–FDR, teatrologul Oana Borș, plasează spectacolele invitate în această ediție în spațiul conceptual al festivalului, intitulat MEMORIE. RECUPERĂRI.

Întrucât principiul de bază al FEST–FDR este întâlnirea și dialogul dintre spectacologia românească și cea mondială și, totodată, în siajul aceluiași spațiu conceptual, publicul festivalului se va reîntâlni în secțiunea FEST cu celebrul regizor și actor italian Pippo Delbono care, alături de compania lui, va prezenta pe scena Teatrului Național spectacolul TREZIRE / IL RISVEGLIO, ale cărui repetiții generale le-a găzduit în vara acestui an, precum și cu spectacolele  HARTA LUI ELIAN de Angela Ioan și Nicoleta Lefter și IERBAR de Radu Afrim.

Nu în cele din urmă, Teatrul Național va închide această ediție a FEST–FDR cu ultima sa premieră  din acest an – spectacolul ABSURDINIA, alăturând lumile lui I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec, într-o explorare a teatrului absurdului, pe un scenariu semnat de regizorul spectacolului, Gavriil Pinte.

Programul de spectacole al FEST–FDR 2024 este următorul:

TREZIRE / IL RISVEGLIO de Pippo Delbono – miercuri, 4 decembrie și joi, 5 decembrie, ora 19.00, Sala Mare

OCHII MAMEI după Tatiana Țîbuleac, regia Tania Drăghici, producție a Centrului de Teatru Educațional „Replika” București – vineri, 6 decembrie, ora 17.00, Studio UȚU

10 LUCRURI PE CARE LE-AM PIERDUT LA FESTIVALUL DE LA MAMAIA de Gabriel Sandu, regia Elena Morar și Gabriel Sandu, producție a Teatrului de Stat Constanța – vineri, 6 decembrie, ora 19.00, Sala Mare

PĂRINȚI după Diana Bădica, regia Cristian Ban, o producție a Teatrului „Metropolis” București – sâmbătă, 7 decembrie, ora 19.00, Sala Mare

DECALOGUL DUPĂ HESS de Alina Nelega, regia Gabi Cadariu, producție a Teatrului de Artă București – București – duminică, 8 decembrie, ora 17.00, Studio UȚU

RECONSTITUIREA de Catinca Drăgănescu și Ciprian Făcăeru, regia Catinca Drăgănescu, producție a Teatrului Național Craiova – duminică, 8 decembrie, ora 19.00, Sala Mare

HARTA LUI ELIAN de Angela Ioan și Nicoleta Lefter, regia Nicoleta Lefter, producție a Teatrului Gong Sibiu – marți, 10 decembrie, ora 19.00, Sala Mare

IERBAR de Radu Afrim, după Simona Popescu, regia artistică Radu Afrim, producție a Teatrului Național Târgu Mureș – Compania „Liviu Rebreanu” – joi, 19 decembrie, ora 19.00, Sala Mare

ABSURDINIA după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec, regia artistică Gavriil Pinte – vineri, 20 decembrie, ora 17.00, la Studio UȚU –  producție a Teatrului Național din Timișoara; premieră

Citeste mai mult

Cultură

DiverCity. 77 de activități și evenimente culturale, în județul Timiș

Publicat

pe

Asociația Sfera Timișoarei anunță încheierea proiectului DiverCity, implementat în perioada septembrie – noiembrie 2024 în județul Timiș, cu scopul de a promova multiculturalitatea și diversitatea prin activități artistice, educaționale și interculturale.

Proiectul a fost implementat în parteneriat cu peste 25 de organizații culturale și educaționale locale și internaționale și a adus laolaltă comunități din Timișoara și județul Timiș, implicând un public de peste 2000 de persoane.

DiverCity, orașul diversității, a adus în prim-plan dimensiunea istorică unică a Timișoarei, evidențiind moștenirea culturală bogată și diversitatea etnică ce definesc regiunea Banatului. Proiectul a subliniat importanța educației pentru diversitate și a contribuit la dezvoltarea competențelor interculturale în comunitate, inspirând comunitatea să aprecieze și să valorifice pluralitatea culturală locală.

Proiectul DiverCity  a urmărit trei direcții europene principale: diversitatea artistică, diversitata etnică și diversitatea demografică.

Diversitatea artistică a fost explorată prin 1 expoziție de fotografie, 1 expoziție de sculptură 3D,  1 spectacol de dans interetnic, 3 spectacole de teatru și 40 de activități de educație pentru diversitate, incluzând ateliere de promovare a culturii scrise, exprimare artistică prin teatru, creație artistică și educație prin cultură.

Diversitatea etnică a fost surprinsă prin integrarea minorităților locale în activitățile proiectului. În cadrul Săptămânii interetnice au fost organizate ateliere culturale și literare în limbile maghiară, germană, sârbă, ucraineană și bulgară și au fost înregistrate 5 povești reprezentative încărcate pe contul de Youtube al asociației ca resurse deschise. Diversitatea etnică a mai fost promovată prin evenimentele DiverCity Talks și prin parteneriatele cu Uniunea Sârbilor din Timișoara, Uniunea Bulgarilor din județul Timiș, Fundația „Cotărița cu mirazuri” din Serbia și Centrul Cultural German.

Diversitatea demografică a fost reprezentată prin categoriile diferite de participanți. Au participat la activități peste 2.000 de persoane dintre care: 1750 de elevi, 80 de cadre, didactice și 200 de adulți din mediul rural și urban.

Proiectul a cuprins activități săptămânale în perioada septembrie – noiembrie 2024 și a însumat 77 de activități care s-au desfășurat în Timișoara, Biled, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Gătaia, Cenad, Cerneteaz, Crai Nou, Fibiș, Pesac, Moșnița Veche, Recaș.

Activitățile au inclus 1 conferință DiverCity Talks, 2 expoziții și tururi de mediere culturală, 40 de activități de educație pentru diversitate, 5 tururi ghidate ale cartierelor din Timișoara, 2 evenimente dedicate artistelor locale, 1 quiz cultural, 2 activități de formare pentru cadrele didactice, 1 spectacol de dans interetnic, 3 spectacole de teatru și au implicat aproximativ 53 de artiști, 20 de oameni din organizație și 15 voluntari.

Prin intermediul acestor activități, proiectul a contribuit la completarea și amplificarea rezultatului Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” prin crearea de contexte interdisciplinare și colaborative cu conținut cultural și educațional pentru activarea, dezvoltarea și implicarea comunității locale, valorificarea patrimoniului cultural local și european și întărirea relațiilor culturale europene.

Cofinanțatori: Primăria Comunei Biled, Uniunea Sârbilor din România și Uniunea Bulgarilor, Timișoara.

Parteneri: In-tuition.ro, Fundația „Cotărița cu mirazuri” din Serbia, Asociația „Inițiativă în Educație”, Asociația „De-a arhitectura”, Institutul Intercultural Timișoara, Librăria Cărturești Timișoara, Asociația Culturală Pusta, Asociația „Casa Buna Mica” , Asociația „Colț de Banat”, Asociația „Piticii Monei”, Asociația Action for People, Asociația Lapsus.

Instituții de învățământ partenere: Liceul Tehnologic „Petre Mitroi” Biled, Liceul Teoretic Babel, Colegiul Național Bănățean, Şcoala Gimnazială „Maria Brindea” din Pesac, Școala Gimnazială Giarmata, Școala Gimnazială Cenad, Școala Gimnazială Fibiș.

Parteneri media: Radio Timișoara.

Proiectul DiverCity a făcut parte din Programul cultural național Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023 și a fost finanțat prin programul Timișoara.Next, derulat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii.

Mai multe detalii puteţi găsi pe site-ul https://www.sferatm.org/  și pe pagina de Facebook a asociației https://www.facebook.com/sferatimisoarei.asociatia

Despre Sfera Timișoarei:

Asociația Sfera Timișoarei își propune să dezvolte spiritul civic al cetățenilor de toate vârstele prin implicarea lor în cadrul programelor și evenimentelor sociale, culturale și educaționale. De asemenea, Asociația Sfera Timișoarei urmărește conștientizarea și participarea activă a cetățenilor în viața comunității prin voluntariat, schimb de experiență la nivel național și internațional.

Mirela Olariu, Președinte Asociația Sfera Timișoarei, Oana Grimacovschi și Andrada Mazilu, coordonatori proiect.

Citeste mai mult

Cultură

Festivalul European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești

Publicat

pe

Teatrul Național din Timișoara anunță organizarea unei noi ediții a Festivalului European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești.

Anul acesta, FEST–FDR îmbracă haine groase, de iarnă, fiind programat în perioada 4 – 10 decembrie și 19 – 20 decembrie 2024.

Dacă anul trecut, în formula dedicată Anului Capitalei Europene a Culturii, FEST–FDR s-a concentrat cu precădere asupra spectacolului internațional, respectiv modulul FEST, anul acesta Teatrul Național echilibrează balanța, prioritizând spectacolul pe text românesc de teatru, în interiorul FDR,  modulul de tradiție al festivalului.

Așadar, programul FDR al acestei ediții reprezintă nu atât o selecție de spectacole montate în parametrii de timp tradiționali impuși de sistemul de selecție – spectacole realizate pe parcursul anului scurs de la ediția anterioară, cât un punct de vedere care are pornește de la ideea că viitorul este modelat de felul în care societatea zilei de astăzi își înțelege trecutul.

De aceea, Naționalul timișorean, prin coordonatorul artistic al FEST–FDR, teatrologul Oana Borș, plasează spectacolele invitate în această ediție în spațiul conceptual al festivalului, intitulat „Memorie. Recuperări“.

Titlurile reținute pentru această ediție a modulului FDR sunt următoarele:

„10 lucruri pe care le-am pierdut la Festivalul Mamaia“ de Gabi Sandu, regia Gabi Sandu și Elena Morar (Teatrul de Stat Constanța);

„Părinți“, după Diana Bădică, regia Cristian Ban (Teatrul „Metropolis” București), Reconstituirea, concept de Catinca Drăgănescu și Ciprian Făcăeru (Teatrul Național Craiova),

„Harta lui Elian“, concept de Angela Ioan și Nicoleta Lefter, regia: Nicoleta Lefter (Teatrul „Gong” Sibiu),

„Ierbar“ de Radu Afrim după volumul de poezie „Cartea plantelor şi animalelor“ de Simona Popescu, regia Radu Afrim (Teatrul Național Târgu Mureș – Compania „Liviu Rebreanu”),

„Ochii mamei“, după Tatiana Țîbuleac (Centrul de Teatru Educațional Replika) și Decalogul după Hess de Alina Nelega, regia Gabi Cadariu (Teatrul de Artă București).

Întrucât principiul de bază al FEST–FDR este întâlnirea și dialogul dintre spectacologia românească și cea mondială și, totodată, în siajul aceluiași spațiu conceptual, publicul festivalului se va reîntâlni în secțiunea FEST cu celebrul regizor și actor italian Pippo Delbono care, alături de compania lui, va prezenta pe scena Teatrului Național spectacolul Trezire / Il Risveglio, ale cărui repetiții generale le-a găzduit în vara acestui an. Spectacolul Trezire / Il Risveglio de Pippo Delbono este o coproducție internațională, o colaborare care a reunit teatre din Italia, Franța, România și Belgia, respectiv Emilia Romagna Teatro ERT / Teatro Nazionale, în calitate de producător executiv și Teatro Stabile din Bolzano, Teatro Metastasio din Prato, Théâtre de Liège, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, Institutul Italian de Cultură din București, Sibiu International Theatre Festival / Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, Teatro Piemonte Europa / Festival delle Colline Torinesi și Théâtre Gymnase-Bernardines din Marsilia, în colaborare cu Centro Servizi Culturali Santa Chiara, Trento și Le Manège Maubeuge – Scène Nationale, în calitate de coproducători.

În sfârșit, Teatrul Național va închide această ediție a FEST–FDR cu premiera festivalului, spectacolul Absurdinia, pe un scenariu și în regia lui Gavriil Pinte, într-o explorare a teatrului absurdului, alăturând vocile lui I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Programul pe zile al FEST–FDR 2024 va fi anunțat în curând.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite