Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Festivalul internaţional “Timişoara Muzicală”

Publicat

pe

Nici măcar de 1 aprilie Filarmonica „Banatul” nu-i păcăleşte pe iubitorii muzicii din Timişoara. Mai mult, această dată marchează deschiderea festivalului internaţional anual Timişoara Muzicală.

Pentru sâmbătă, 2 aprilie, a doua zi, orchestra simfonică ne pregăteşte un alt program atractiv. Ambele concerte vor fi dirijate de maestrul Walter Hilgers, un statornic prieten al oraşului nostru.

Vineri, 1 aprilie, vom putea asculta Uvertura operei „Idomeneo” de Wolfgang Amadeus Mozart, Ultimele patru lieduri de Richard Strauss şi Simfonia VII-a de Antonin Dvořak.

Karl Theodor, Elector de Bavaria, cu ocazia organizării unui mare carnaval la München în anul 1780, i-a comandat lui Mozart compunerea unei opere. Acesta, împreună cu Giambattista Varesco, libretist, au ales un subiect inspirându-se dintr-un text francez al lui Antoine Danchet — Idomeneo, Regele Cretei. Este extraordinar cum acest minunat creator, care a murit cu 53 de zile înainte de a împlini 36 de ani, a reuşit în 25 de ani să compună atâtea opere pe lângă simfonii, muzică religioasă, concerte instrumentale, etc. La 11 ani a compus „Apollo şi Hyacinthus”, iar cu 12 săptămâni înainte de deces a scris La Clemenza di Tito. Un total de 22 de opere. Opera „Idomeneo” a avut premiera la 29 ianuarie 1781 la Teatrul Cuvilliés din München. Uvertura este scurtă, concisă, ba chiar pentru mai multă cursivitate Mozart elimină partea de dezvoltare, tipică la forma de sonată, înlocuind-o cu un simplu pasaj de tranziţie. Gândindu-se la tragedia care urmează, Mozart încheie uvertura în nuanţă de piano, renunţând la contribuţia suflătorilor.

Este cale lungă de la liedurile tinereţii lui Strauss, melodice şi strălucitoare, până la aceste extraordinare patru lieduri, cântecul de lebădă al unui înţelept, un artist rafinat, care îmbracă muzica poeziilor într-o orchestraţie de o rară măiestrie. Sunt trei lieduri după poezii ale lui Hermann Hesse: Primăvara, Septembrie şi La culcare, iar ultimul lied este după poezia lui Joseph von Eichendorff: În strălucirea purpurie a amurgului. Cel care are meritul de a le fi înmănunchiat într-o singură lucrare, care a pus şi titlul: Ultimele patru lieduri, era un foarte bun prieten al lui Strauss, Ernst Roth, şef editor la Boosey & Hawkes, o celebră editură de note muzicale. Cuvintele de prezentare ale fiecărui lied ar fi prea sărace faţă de ceea ce poate face audiţia unei astfel de îngemănări măiastre dintre muzică şi poezie. Se poate spune că sunt ultimele licăriri postromantice din muzica unui mare compozitor. A compus liedurile în 1948, un an înainte de a muri (septembrie 1949). Solistă va fi soprana Sorina Silvia Munteanu.

Concertul simfonic se va încheia cu simfonia a VII-a a lui Antonin Dvořak. Simfoniile VII, VIII şi IX sunt culmea creaţiei simfonice a maestrului ceh. Primele două stau în umbra simfoniei „Din lumea nouă” care este cea mai populară. Totuşi, fiecare dintre cele trei arată un alt aspect al personalităţii compozitorului. Vineri, în sala Capitol vom asculta o lucrare foarte ambiţioasă în structură, furtunoasă şi cu un mesaj care se desprinde de şcoala cehă, devenind unul internaţional. Ea a fost terminată la 17 martie 1885, fiind executată în primă audiţie în aprilie, acelaşi an, la St.James`s Hall din Londra. A purtat şi numărul 2, fiind a doua publicată dintre simfoniile sale. Dacă succesul a fost extraordinar, publicarea a fost un coşmar. 

Editorul german, Fritz Simrock a făcut totul pentru a-i creea dificultăţi şi a-l irita pe compozitor. Întâi a spus că nu poate publica lucrarea fără să aibă reducţia la două piane. Germanului nu-i convenea numele ceh de Antonin, ci dorea ca semnătura să fie Anton. La fel, titlul să fie în limba germană. Dorea ca dedicaţia pentru Societatea Filarmonică din Londra să fie omisă de pe partitură. În cadrul acestor cereri discriminatorii, pe care le poţi întâlni şi azi, Dvořak i-a cerut nişte bani în avans.  Simrock i-a oferit 3000 de mărci, care era un preţ derizoriu. La auzul ofertei, compozitorul i-a răspuns că alţi editori ar fi bucuroşi să-i ofere dublu. Simrock, nervos, i-a dat 6000.

Tot sub conducerea dirijorală a lui Walter Hilgers vom audia un concert primăvăratic  sâmbătă, 2 aprilie, protagonişti fiind orchestra simfonică şi doi dintre membrii ei, în postură de solişti. Radu Ţaga va interpreta Concertul pentru fagot şi orchestră în fa major op. 75 de Carl Maria von Weber, iar Corneliu Meici va fi solist în Concertul pentru trompetă şi orchestră în mi bemol major de Johann Nepomuk Hummel. La final – un cadou de primăvară, Simfonia a V-a în si bemol major de Franz Schubert.

Născut în noiembrie 1786, dintr-o familie de muzicieni, Carl Maria von Weber, care a moştenit titlul de baron de la tatăl său, a fost unul dintre reprezentanţii de seamă ai romantismului în Germania. A fost nu numai compozitor, ci şi dirijor, pianist şi critic muzical. Trebuie să amintim că romantismul timpuriu, al cărui reprezentant a fost, s-a oglindit şi în viaţa sa destul de aventuroasă. Cheltuia peste posibilităţi, savura viaţa din plin, fapte care-l determină pe rege să-l arunce în închisoarea datornicilor. Chiar şi articolele critice pe care le scria erau marcate de dominaţia sentimentelor şi de hiperbolizarea trăirilor sufleteşti.

Probabil că lui i se datorează obiceiul de a se scrie note explicative în programele de sală în legătură cu lucrările ce vor fi cântate. Maximilian I, Regele Bavariei, i-a comandat lui Weber două concerte pentru clarinet. Succesul lor i-a determinat pe unii membrii ai orchestrei de la curte să-l roage să scrie şi pentru ei concerte. Singurul care l-a convins a fost fagotistul Georg Friedrich Brandt, elev al marelui fagotist — Georg Wenzel Ritter. Brandt l-a interpretat în marile oraşe din Germania, dar Weber l-a ascultat abia în februarie 1813, la Praga, fiind mai tot timpul plecat în turnee de concerte. Mai există un concert pentru fagot compus de Weber, intitulat Andante e Rondo Ungarese. Muzicologii spun că ar fi fost iniţial compus pentru violă.

În continuare să aflăm câteva informaţii despre Hummel, un compozitor ale cărui lucrări sunt plasate în perioada de trecere de la clasicismul muzical la romantism. El s-a născut în anul 1778 la Pressburg, Bratislava de azi. La 8 ani a luat lecţii de la Mozart, care era impresionat de abilităţile sale muzicale. Mai apoi s-a întâlnit cu Haydn, care a compus pentru el o sonată pe care a interpretat-o la Hanovra. Haydn l-a felicitat şi i-a dat o guinee, o monedă de aur britanică pe vremea aceea. L-a cunoscut şi pe tânărul Beethoven şi cu toate că prietenia dintre ei a cunoscut suişuri şi coborâşuri, mai apoi amândoi s-au reconciliat manifestându-şi respect reciproc.

A legat multe prietenii cu marii artişti ai vremii, printre care şi cu Goethe, ceea ce i-a lărgit mult orizontul artistic. Dacă la maturitate era un muzician şi compozitor foarte apreciat, după ce a dispărut- în mod ciudat- nu i s-au mai cântat lucrările timp îndelungat. În anii din urmă i s-a redescoperit valoarea; ca urmare, apare tot mai des pe afişele de concert. A avut merite deosebite şi prin faptul că a contribuit cu iniţiative şi cu unele intervenţii pentru implemetarea legii de pensionare a artiştilor. A organizat concerte în beneficiul artişilor săraci şi a luptat împotriva furtului intelectual. Concertul pentru trompetă a fost compus pentru Anton Weidinger, celebru virtuoz şi inventator, în decembrie 1803. Prima audiţie a marcat intrarea lui Hummel la orchestra curţii Prinţului Esterházy,  loc părăsit de Haydn. Deşi a fost scris în mi major, concertul este mereu interpretat în mi bemol major, o tonalitate mai accesibilă pentru digitaţia la trompetele moderne.

În 1816, Schubert compune două simfonii, destul de diferite. Prima, în do minor, se mai numeşte şi tragica, în principal datorită influenţei compoziţiilor beethoveniene, cealaltă, în si bemol major, face câţiva paşi înapoi şi realizează o lucrare veselă, plină de elan, ce ne aduce aminte de ultimele simfonii mozartiene. Este simfonia V-a, o simfonie lirică, care, deşi ne aminteşte de Mozart, ne prezintă totuşi un compozitor cu o personalitate conturată şi originală. Practic, această lucrare este adevăratul punct de pornire spre libertatea de expresie în simfonism a lui Schubert. Absenţa percuţiei, a clarineţilor şi trompetelor, dezvăluie intenţia de a construi o lucrare fără accente dramatice. Este  o muzică amabilă şi strălucitoare. Ea ne poartă în plină primăvară.

Mircea Tătaru

Cultură

Ziua Internațională a Cărții. Recitaluri muzicale și literare la Filarmonica Banatul Timișoara

Publicat

pe

Filarmonica Banatul Timișoara, în parteneriat cu Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”, organizează, în premieră, două evenimente ce îmbină, într-un concept inedit, muzica și literatura, pentru a marca Ziua Internațională a Cărții, sărbătorită anual la data de 23 aprilie.

Primul eveniment va avea loc pe 16 aprilie, când publicul este așteptat de la ora 19:00 la Sala Capitol, ce va găzdui recitalul cameral susținut de Sebastian-Mihai Tegzeșiu la vioară, Ștefan Cazacu la violoncel și Ioan-Dragoș Dimitriu la pian. Tema evenimentului este „Prietenia”, iar melomanii vor avea ocazia să asculte Trioul cu pian Nr. 2 compus de Dmitri Șostakovici în 1943-1944 și dedicat prietenului său apropiat, criticul și muzicologul Ivan Sollertinsky, a cărui moarte l-a marcat profund.

Programul muzical al serii cuprinde și Trioul cu pian „Arhiducele” de Ludwig van Beethoven – lucrare compusă pentru Arhiducele Rudolf al Austriei, cel mai tânăr dintre cei doisprezece fii ai împăratului Leopold al II-lea, prieten al compozitorului. Amfitrionul serii de 16 aprilie va fi actorul Cătălin Ursu, care va interpreta poeme din volumul colectiv „Bleu Ciel. Timișoara celestă”, publicat de căre Biblioteca Județeană Timiș în 2022, și care reunește fragmente din operele unor poeți bănățeni trecuți în neființă: Ioan Crăciun, Adrian Derlea, Francisc Doda, Traian Dorgoșan, Valeriu Drumeș, Pavel Gătăianțu, Ion Monoran, Nicolae de Popa, Gheorghe Pruncuț, Dan Emilian Roșca, Marcel Turcu. Astfel, spectatorii vor (re)descoperi literatura în actualitatea, relevanța și muzicalitatea ei.

Bilete: https://shorturl.at/rvzC9

Evenimentele dedicate Zilei Internaționale a Cărții continuă pe 25 aprilie, de această dată cu un eveniment dedicat copiilor. Recitalul educativ „Comorile ascunse ale muzicii și ale literaturii” îl va avea la pupitrul dirijoral pe maestrul Lucian Onița. Plasat în cadrul Săptămânii Altfel, evenimentul, care are loc de la ora 15:00, la Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, este conceput și adaptat pentru micii melomani, cu vârsta cuprinsă între 7 și 12 ani. Pe scenă vor urca artiștii Ansamblului vocal Voces Timisienses al Filarmonicii Banatul Timișoara, alături de actorul Adrian Jivan. În programul muzical al serii sunt incluse compoziții de Bach, Vivaldi, Beethoven, dar și ale unor creatori celebri ai vremurilor noastre precum Brian May (We will rock you) sau M. Norman (tema din filmul James Bond). Programul literar include fragmente din Ion Creangă, Antoine de Saint-Exupéry și Rudyard Kipling.

Ziua Internațională a Cărții se sărbătorește anual pe 23 aprilie și este organizată de UNESCO pentru a promova lectura. Data a fost aleasă pentru că marchează trecerea în eternitate a doi titani ai literaturii universale: William Shakespeare și Miguel de Cervantes.

Biletele: https://shorturl.at/AJNT0

Organizator: Filarmonica Banatul Timișoara

Partener: Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel”

Program finanțat din bugetul local al Municipiului Timișoara.

Citeste mai mult

Cultură

„Proiecție 02“ – Expoziție personală Matei Bejenaru la Kunsthalle Bega

Publicat

pe

Proiecție 02

Matei Bejenaru

Curator: Cristian Nae

12 aprilie 2024 – 8 iunie 2024

Vernisaj: 12 aprilie, 19:00 – 21:00

Calea Circumvalațiunii 10, Timișoara

Noul sezon expozițional Kunsthalle Bega se deschide în această primăvară cu o expoziție personală a lui Matei Bejenaru, Proiecție 02, proiect curatoriat de Cristian Nae. Vernisajul va avea loc vineri, 12 aprilie, începând cu ora 19:00.

Proiecție 02 continuă formal cercetarea sa artistică îndelungată vizavi de materialitatea mediului fotografic, tehnicile sale, practicile și politicile documentare. Folosindu-se preponderent de tehnologiile analogice ale producerii de imagini, artistul evidențiază importanța procesului fotografic ca martor al schimbărilor societății și al angajamentului artistic într-o lume marcată de crize.

Proiectul este conceput sub forma unei instalații fotografice imersive, care analizează modurile de receptare a imaginii și materialitățile ei. Fotografia, prezentată prin proiecții multiple, nu doar în postura de obiect, ci mai mult ca un proces social, devine subiectul unei meditații conceptuale legate de reprezentare, istorie și relațiile noastre cu spațiul.

Elementul central al expoziției îl constituie proiecția unor diapozitive, cu imagini în aparență comune, dar care funcționează ca un vocabular de termeni vizuali specifici tehnicii fotografice. Proiecțiile acestor imagini, realizate simultan, recompun elementele unui montaj cinematografic în care se disting trăsăturile temporale și spațiale, elementele integrale ale limbajului cinematic. În centrul expunerii, detalii și componente ale tehnologiei fotografice tradiționale devin subiectele unor imagini de dimensiuni mari, tipărite negativ, având o prezență sculpturală puternică. Instalația invită la explorarea imersivă a unor procese generatoare de cunoaștere devenite acum vizibile, cadru cu cadru, devoalând modul în care sunt create și percepute imaginile fotografice.

Matei Bejenaru explorează astfel impactul tehnologiei digitale asupra imaginii contemporane, evidențiind tranziția către o vizualitate controlată de algoritmi în detrimentul subiectivității. Proiecție 02 aduce în prim-plan cunoașterea vizuală specifică modernității și recuperează esența fotografiei analogice, sugerând astfel o revenire la originile sale. Artistul invită publicul la un dialog cu tehnologia fotografică de secol XIX și propune o meditație asupra evoluției imaginii în context contemporan.

Expoziția se deschide vineri, 12 aprilie 2024, la 19:00, la Kunsthalle Bega și va putea fi  vizitată până în 8 iunie, de marți până sâmbătă, între 14:00 și 18:00.

Proiectul face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul „Power Station+ | Școli creative”, derulat de Centrul de Proiecte Timișoara al Primăriei Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Culturii.

***

Matei Bejenaru este artist vizual, fondator și director artistic al Bienalei de Artă Contemporană Periferic din Iași, între 1997 și 2008. În proiectele sale artistice din ultimii ani, prin fotografie și filme video, el investighează materialitatea mediului fotografic și politicile de reprezentare în formatul documentar. Folosind platforma tehnologică specifică imaginilor analogice, fie ele statice sau dinamice, el aduce în prim plan procesul fotografic ca martor al crizei singularității și al angajamentului artistic. În anul 2007 a participat în expoziția The Irresistible Force la Tate Modern Londra, Level 2 Gallery, în 2008 a participat în Bienala de la Taipei, iar în 2013 a fost artist invitat la Kettle’s Yard, Cambridge (Marea Britanie). Proiectul său fotografic Prut a fost expus în 2018 la Galeria Arts et essaye, Rennes (Franța), iar în 2022 proiectul Modele a fost prezentat la Galeria Anca Poterașu (București). Predă fotografie și artă video la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași.

Cristian Nae este curator, teoretician și istoric de artă care activează ca profesor la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași. Este interesat de istoria artei și a expozițiilor în Centrul și Estul Europei din perspectiva socialismului global și a studiului interferențelor culturale transnaționale și transregionale, precum și de studii vizuale. A fost cercetător asociat la Universitatea din California, Santa Barbara, ca bursier Fulbright (2023) și a beneficiat de burse și proiecte de cercetare finanțate de Fundația Erste, Fundația Getty și Colegiul Noua Europă din București. A publicat articole și studii în reviste academice precum Third Text, Artmargins, Studies in Eastern European Cinema, precum și în volume colective publicate la edituri precum Routledge, De Gruyter sau Wiley-Blackwell. A co-editat publicația Romanian Contemporary Art 2010-2020. Rethinking the Image of the World: Projects and Sketches (Hatje Cantz, 2020) și a curatoriat participarea României la Bienala de la Veneția (2019).

***

Kunsthalle Bega este un spațiu alternativ și experimental de artă, fondat în 2019 la Timișoara de Alina Cristescu, Liviana Dan și Bogdan Rața, împreună cu Andreea Drăghicescu și Ugron Lajos, prin Fundația Calina, organizație non-guvernamentală, cu o platformă non-profit, activă neîntrerupt de 17 ani pe scena de artă contemporană. Dedicată susținerii producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială, acordă premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial. Implicată în proiecte educaționale cu comunități diverse, promovează importanța majoră/vitală a publicațiilor de artă. Curatori premiați: Anca Verona Mihuleț (2019), Sandra Demetrescu (2020), Cosmin Costinaș (2021), Diana Marincu (2022), Horațiu Lipot, Cristina Stoenescu & Gia Țidorescu (2023).

Citeste mai mult

Cultură

Castelul Huniade, transformat în pol cultural regional

Publicat

pe

Castelul Huniade va fi consolidat și urmează să fie pus în valoare ca monument istoric reprezentativ pentru Timișoara datorită surselor de finanțare accesate cu succes de Consiliul Județean Timiș, în calitate de administrator al clădirii.

În completarea celor peste 32 milioane de lei obținute prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta C11, Consiliul Județean Timiș a atras alte 35 milioane de lei prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS). Ambele contracte sunt semnate, iar echipa de management al proiectelor din cadrul administrației județene lucrează la concretizarea unei a treia surse de finanțare prin Programul Intereg VI – A România Ungaria (Ro – HU).

„De 30 ani s-a încercat reabilitarea Castelului Huniade, însă fără succes. Iată că în acest mandat, din ținta de finanțare de peste un miliard de lei, am reușit deja să semnăm contracte de peste 67 milioane de lei. Este un record în istoria Consiliul Județean Timiș, dovada că mișcăm lucrurile pe direcția cea bună pentru județul Timiș”, a spus Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș.

Potrivit proiectului pentru obiectivul „Restaurare, consolidare și punere în valoare a monumentului istoric Castelul Huniade, azi Muzeul Banatului – componenta consolidare” finanțat prin PNCCRS se vor realiza următoarele categorii de lucrări:
pentru asigurarea stabilității terenului se vor executa injectări cu bentonită;
consolidarea fundațiilor prin realizarea unui radier;

consolidarea zidurilor și a bolților în pericol de prăbușire;

asigurarea unor cote de nivel care să permită o circulație facilă și să respecte P 118/99 și P180/2022;

eradicarea umidității și tratamente preventive;

restaurarea arhitecturală conform soluțiilor originare de la 1856, pentru pardoseală (paviment de marmură și parchet) și refacerea finisajelor arhitecturale;

realizarea finisajelor în muzee cu materiale tradiționale, care respectă avizele Ministerului Culturii;

restaurarea fațadelor în conformitate cu studiul istoric și documentele din arhive;
realizarea unui acces modern manual și automat prin montarea de echipamente moderne de eliberare bilete;

pentru asigurarea în caz de efracție se va implementa un sistem modern video și de efracție și control acces pentru protejarea patrimoniului expus;

vitrinele vor fi asigurate cu sisteme de climatizare unde este necesar, cu sisteme de iluminat și protecție la efracție;

pentru reeditarea imaginii originale se vor restaura elementele arhitecturale și componentele artistice conform studiilor și expertizelor deja întocmite.

Scopul final al tuturor acestor demersuri este transformarea Castelului Huniade într-un pol cultural regional, un muzeu contemporan polivalent și dinamic, dedicat atât conservării și prezentării colecțiilor, cât și educării și dezvoltării culturale a vizitatorilor de toate vârstele.

PROPUNERE. Castelul Huniade din Timișoara, reabilitat cu fonduri de la Ministerul Culturii

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite