Ne găsiți și pe:

Cultură

Festivalul internaţional “Timişoara Muzicală”

Publicat

pe

Nici măcar de 1 aprilie Filarmonica „Banatul” nu-i păcăleşte pe iubitorii muzicii din Timişoara. Mai mult, această dată marchează deschiderea festivalului internaţional anual Timişoara Muzicală.

Pentru sâmbătă, 2 aprilie, a doua zi, orchestra simfonică ne pregăteşte un alt program atractiv. Ambele concerte vor fi dirijate de maestrul Walter Hilgers, un statornic prieten al oraşului nostru.

Vineri, 1 aprilie, vom putea asculta Uvertura operei „Idomeneo” de Wolfgang Amadeus Mozart, Ultimele patru lieduri de Richard Strauss şi Simfonia VII-a de Antonin Dvořak.

Karl Theodor, Elector de Bavaria, cu ocazia organizării unui mare carnaval la München în anul 1780, i-a comandat lui Mozart compunerea unei opere. Acesta, împreună cu Giambattista Varesco, libretist, au ales un subiect inspirându-se dintr-un text francez al lui Antoine Danchet — Idomeneo, Regele Cretei. Este extraordinar cum acest minunat creator, care a murit cu 53 de zile înainte de a împlini 36 de ani, a reuşit în 25 de ani să compună atâtea opere pe lângă simfonii, muzică religioasă, concerte instrumentale, etc. La 11 ani a compus „Apollo şi Hyacinthus”, iar cu 12 săptămâni înainte de deces a scris La Clemenza di Tito. Un total de 22 de opere. Opera „Idomeneo” a avut premiera la 29 ianuarie 1781 la Teatrul Cuvilliés din München. Uvertura este scurtă, concisă, ba chiar pentru mai multă cursivitate Mozart elimină partea de dezvoltare, tipică la forma de sonată, înlocuind-o cu un simplu pasaj de tranziţie. Gândindu-se la tragedia care urmează, Mozart încheie uvertura în nuanţă de piano, renunţând la contribuţia suflătorilor.

Este cale lungă de la liedurile tinereţii lui Strauss, melodice şi strălucitoare, până la aceste extraordinare patru lieduri, cântecul de lebădă al unui înţelept, un artist rafinat, care îmbracă muzica poeziilor într-o orchestraţie de o rară măiestrie. Sunt trei lieduri după poezii ale lui Hermann Hesse: Primăvara, Septembrie şi La culcare, iar ultimul lied este după poezia lui Joseph von Eichendorff: În strălucirea purpurie a amurgului. Cel care are meritul de a le fi înmănunchiat într-o singură lucrare, care a pus şi titlul: Ultimele patru lieduri, era un foarte bun prieten al lui Strauss, Ernst Roth, şef editor la Boosey & Hawkes, o celebră editură de note muzicale. Cuvintele de prezentare ale fiecărui lied ar fi prea sărace faţă de ceea ce poate face audiţia unei astfel de îngemănări măiastre dintre muzică şi poezie. Se poate spune că sunt ultimele licăriri postromantice din muzica unui mare compozitor. A compus liedurile în 1948, un an înainte de a muri (septembrie 1949). Solistă va fi soprana Sorina Silvia Munteanu.

Concertul simfonic se va încheia cu simfonia a VII-a a lui Antonin Dvořak. Simfoniile VII, VIII şi IX sunt culmea creaţiei simfonice a maestrului ceh. Primele două stau în umbra simfoniei „Din lumea nouă” care este cea mai populară. Totuşi, fiecare dintre cele trei arată un alt aspect al personalităţii compozitorului. Vineri, în sala Capitol vom asculta o lucrare foarte ambiţioasă în structură, furtunoasă şi cu un mesaj care se desprinde de şcoala cehă, devenind unul internaţional. Ea a fost terminată la 17 martie 1885, fiind executată în primă audiţie în aprilie, acelaşi an, la St.James`s Hall din Londra. A purtat şi numărul 2, fiind a doua publicată dintre simfoniile sale. Dacă succesul a fost extraordinar, publicarea a fost un coşmar. 

Editorul german, Fritz Simrock a făcut totul pentru a-i creea dificultăţi şi a-l irita pe compozitor. Întâi a spus că nu poate publica lucrarea fără să aibă reducţia la două piane. Germanului nu-i convenea numele ceh de Antonin, ci dorea ca semnătura să fie Anton. La fel, titlul să fie în limba germană. Dorea ca dedicaţia pentru Societatea Filarmonică din Londra să fie omisă de pe partitură. În cadrul acestor cereri discriminatorii, pe care le poţi întâlni şi azi, Dvořak i-a cerut nişte bani în avans.  Simrock i-a oferit 3000 de mărci, care era un preţ derizoriu. La auzul ofertei, compozitorul i-a răspuns că alţi editori ar fi bucuroşi să-i ofere dublu. Simrock, nervos, i-a dat 6000.

Tot sub conducerea dirijorală a lui Walter Hilgers vom audia un concert primăvăratic  sâmbătă, 2 aprilie, protagonişti fiind orchestra simfonică şi doi dintre membrii ei, în postură de solişti. Radu Ţaga va interpreta Concertul pentru fagot şi orchestră în fa major op. 75 de Carl Maria von Weber, iar Corneliu Meici va fi solist în Concertul pentru trompetă şi orchestră în mi bemol major de Johann Nepomuk Hummel. La final – un cadou de primăvară, Simfonia a V-a în si bemol major de Franz Schubert.

Născut în noiembrie 1786, dintr-o familie de muzicieni, Carl Maria von Weber, care a moştenit titlul de baron de la tatăl său, a fost unul dintre reprezentanţii de seamă ai romantismului în Germania. A fost nu numai compozitor, ci şi dirijor, pianist şi critic muzical. Trebuie să amintim că romantismul timpuriu, al cărui reprezentant a fost, s-a oglindit şi în viaţa sa destul de aventuroasă. Cheltuia peste posibilităţi, savura viaţa din plin, fapte care-l determină pe rege să-l arunce în închisoarea datornicilor. Chiar şi articolele critice pe care le scria erau marcate de dominaţia sentimentelor şi de hiperbolizarea trăirilor sufleteşti.

Probabil că lui i se datorează obiceiul de a se scrie note explicative în programele de sală în legătură cu lucrările ce vor fi cântate. Maximilian I, Regele Bavariei, i-a comandat lui Weber două concerte pentru clarinet. Succesul lor i-a determinat pe unii membrii ai orchestrei de la curte să-l roage să scrie şi pentru ei concerte. Singurul care l-a convins a fost fagotistul Georg Friedrich Brandt, elev al marelui fagotist — Georg Wenzel Ritter. Brandt l-a interpretat în marile oraşe din Germania, dar Weber l-a ascultat abia în februarie 1813, la Praga, fiind mai tot timpul plecat în turnee de concerte. Mai există un concert pentru fagot compus de Weber, intitulat Andante e Rondo Ungarese. Muzicologii spun că ar fi fost iniţial compus pentru violă.

În continuare să aflăm câteva informaţii despre Hummel, un compozitor ale cărui lucrări sunt plasate în perioada de trecere de la clasicismul muzical la romantism. El s-a născut în anul 1778 la Pressburg, Bratislava de azi. La 8 ani a luat lecţii de la Mozart, care era impresionat de abilităţile sale muzicale. Mai apoi s-a întâlnit cu Haydn, care a compus pentru el o sonată pe care a interpretat-o la Hanovra. Haydn l-a felicitat şi i-a dat o guinee, o monedă de aur britanică pe vremea aceea. L-a cunoscut şi pe tânărul Beethoven şi cu toate că prietenia dintre ei a cunoscut suişuri şi coborâşuri, mai apoi amândoi s-au reconciliat manifestându-şi respect reciproc.

A legat multe prietenii cu marii artişti ai vremii, printre care şi cu Goethe, ceea ce i-a lărgit mult orizontul artistic. Dacă la maturitate era un muzician şi compozitor foarte apreciat, după ce a dispărut- în mod ciudat- nu i s-au mai cântat lucrările timp îndelungat. În anii din urmă i s-a redescoperit valoarea; ca urmare, apare tot mai des pe afişele de concert. A avut merite deosebite şi prin faptul că a contribuit cu iniţiative şi cu unele intervenţii pentru implemetarea legii de pensionare a artiştilor. A organizat concerte în beneficiul artişilor săraci şi a luptat împotriva furtului intelectual. Concertul pentru trompetă a fost compus pentru Anton Weidinger, celebru virtuoz şi inventator, în decembrie 1803. Prima audiţie a marcat intrarea lui Hummel la orchestra curţii Prinţului Esterházy,  loc părăsit de Haydn. Deşi a fost scris în mi major, concertul este mereu interpretat în mi bemol major, o tonalitate mai accesibilă pentru digitaţia la trompetele moderne.

În 1816, Schubert compune două simfonii, destul de diferite. Prima, în do minor, se mai numeşte şi tragica, în principal datorită influenţei compoziţiilor beethoveniene, cealaltă, în si bemol major, face câţiva paşi înapoi şi realizează o lucrare veselă, plină de elan, ce ne aduce aminte de ultimele simfonii mozartiene. Este simfonia V-a, o simfonie lirică, care, deşi ne aminteşte de Mozart, ne prezintă totuşi un compozitor cu o personalitate conturată şi originală. Practic, această lucrare este adevăratul punct de pornire spre libertatea de expresie în simfonism a lui Schubert. Absenţa percuţiei, a clarineţilor şi trompetelor, dezvăluie intenţia de a construi o lucrare fără accente dramatice. Este  o muzică amabilă şi strălucitoare. Ea ne poartă în plină primăvară.

Mircea Tătaru

Cultură

Elena Ivanca, „mama“ din filmulețele lui Mircea Bravo, vine cu un spectacol de teatru la Lugoj. Vor fi organizate și ateliere de teatru pentru elevi

Publicat

pe

Un spectacol de teatru și două ateliere de educație artistică prin teatru vor fi organizate la Lugoj, în perioada 17-19 noiembrie, în cadrul proiectului  „Teatru și drumul până la spectacol“, finanțat din bugetul Municipiului Lugoj.

Astfel, în 17 noiembrie 2022, de la ora 19.30, în sala mare de la Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu“ din Lugoj, va putea fi vizionat spectacolul „O altfel de lebădă“, adaptare după un text de Radu Țuculescu, regia și interpretarea Elena Ivanca.

Atelierele pe care le va susține Elena Ivanca la Lugoj sunt dedicate elevilor și vor avea loc la Casa Bredicenilor, la Clubul Elevilor și la teatru.

Elena Ivanca este actriță la Teatrul Național de Cluj și cadru universitar la Academia de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj secţia canto, unde predă cursuri de arta actorului. Absolventă a secţiei de Arta Actorului, Departamentul de Teatru din cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai“ Cluj, promoţia 1999, clasa prof. Cristina Pardanschi şi Cornel Răileanu, Elena Ivanca mai are un doctorat în actorie obținut cu lucrarea Gestul ca mediator și creator de sens. De la text la întruparea personajului cu calificativul Summa cum laudae, Universitatea de Arte din Târgu-Mureş, 2011 și un Master la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică din Tîrgu-Mureş secţia actorie, vorbire şi expresivitate în artele spectacolului, finalizat cu susţinerea lucrării de masterat avînd titlul Dicţia, dincolo de aparenţe sau vorbirea de performanţă;

Elena Ivanca estecunoscută publicului pentru rolul mamei din filmulețele celebrului Mircea Bravo.

Asociația Pro Fortuna îşi propune prin proiectul „Teatru și drumul până la spectacol“ desfăşurarea de workshop-uri cu caracter artistic-educativ în spații exterioare și/sau interioare din municipiul Lugoj, pentru promovarea educației artistice în rândul copiilor și tinerilor.

De ce dorim să promovăm edicația artistic în rândul copiilor? Pentru că jocul este cea mai eficientă metodă de învățare în studiul actoriei.

În cadrul workshop-ului de actorie, participanții își vor dezvolta mobilitatea musculară și expresivitatea corporală (mișcare scenică), limbajul trupului (semne și decodari ale poziției corpului și cum ne modifică acestea în raportul nostru cu ceilalți: partener, parteneri, public.

Citeste mai mult

Cultură

Festivalul Național de Folclor „Tradiții la Români”, ediția a IX-a, la Timișoara

Publicat

pe

Folclor românesc autentic, tradiții atent recuperate, cei mai îndrăgiți interpreți de muzică populară, ansambluri de renume din Timișoara, Baia Mare și Iași, sute de dansatori și instrumentiști toate acestea reprezintă oferta Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș pentru Festivalul Național de Folclor „Tradiții la Români” care va avea loc în 9 și 10 noiembrie 2022 la ora 18.30 la Timișoara, la sala Timișoara Convention Center.

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, instituție de cultură finanțată de Consiliul Județean Timiș invită iubitorii de folclor la două zile de folclor autentic în care tadițiile sunt recuperate și transmise mai departe.

Festivalul Național de Folclor „Tradiții la Români,” aflat la cea de-a IX-a ediție, începe miercuri, 9 noiembrie 2022, la ora 18, 30, la Timișoara Convention Center cu un recital susținut de îndrăgiți interpreți ai cântecului românesc: Liliana Laichici, Ramona Vița, Stana Stepanescu, Georgiana Vița, Adrian Stanca, Dumitru Teleagă, Ciprian Roman, Ciprian Pop, Bogdan Toma și Alin Didraga. Acompaniază Orchestra Ansamblului Profesionist Banatul, dirijor Sebastian Roșca. Coregrafia poartă semnătura maeștrilor Brândușa și Nicolae Stănescu. ”Sorocul,” ”Jocul salbelor de la Ciuchici”, ”Ardeleana lui Ioane de la Cornereva, ” brâuri și jocuri de doi de pe Valea Bistrei, jocuri de pe Valea Șieului reprezintă câteva din momentele coregrafice prezentate de dansatorii Ansamblului Profesionist Banatul. În premieră veți putea urmări Jocuri din Valea Hârtibaciului, coregrafie care poartă semnătura maeștrilor Brândușa și Nicolae Stănescu.

„Fecioreasca rară din satul Retiș”, „Purtata de Învârtită”, „Purtata la Învârtită”, „Hațegana sau Învârtita Deasă” sunt jocuri din zona etnografică a Sibiului pun în evidență calitățile dansatorilor în piruete și sărituri în care se regăsesc nealterate tradițiile.

Formația de Tineret a Ansamblului Profesionist Banatul prezintă Jocuri de pe Valea Almăjului, în regia maeștilor coregrafi Brândușa și Nicolae Stănescu. Din repertoriu fac parte brâul în contratimp, jocuri de doi, ardeleana pe cerc, sărita, Brâul lui Boldea.

Joi, 10 noiembrie 2022 la ora 18, 30 la Timișoara Convention Center Festivalul Național de Folclor „Tradiții la Români” continuă cu trei ansambluri foarte îndrăgite de publicul timișorean: Ansamblul „Timișul”și invitații săi: Andreea Voica, Petrică Miulescu Irimică și Dana Gruescu, dirijor Deian Galetin, coregrafia Toma Frențescu; instructori coregrafi: Maria Topciov și Ciprian David, director Camelia Mingasson; Ansamblul Artistic Profesionist „Constantin Arvinte” al Consiliului Județean Iași și invitații: Balan Andrei, Simona Vasilica Mazăre, Constantin Bahrin, Martinică Claudia și Liță Andrei, manager și coregraf Petre Șușu; și Ansamblul Folcloric Național „Transilvania” și invitații: Maria Casandra Hauși, Cristi Fodor, Gabriela Ardusătan, regia artistică Iuliana Maria Dragoș, dirijor Eduard Albina, asistenți coregrafi: Lavinia Pașca și Daniel Bota.

Prezintă Iuliana Tudor.

Spectacolele celor două zile de festival vor putea fi urmărite on-line pe pagina de Facebook

https://www.facebook.com/ansamblul.banatul
Invitațiile gratuite sunt disponibile pe platforma Eventim

https://www.eventim.ro/ro/
Evenimentul este finanțat de Consiliul Județean Timiș.

Citeste mai mult

Cultură

The Miraculous Song/Retracing Bartok 2022, în sala multifuncțională a CJ Timiș

Publicat

pe

Luând numele de la faimosul balet a lui Bartók, renumitul duo format din pianistul newyorkez de origine română Lucian Ban și violistul american nominalizat la Grammy Mat Maneri se întorc la Timișoara pentru The Miraculous Song / Retracing Bartók 2022, în 29 octombrie, de la ora 19:00, în Sala Multifuncțională a Consiliul Județean Timiș.

Conceptul muzical propus pentru această ediție a Retracing Bartók abordează o serie de cântece de recoltă, colinde, piese instrumentale și vocale colectate de Bartók în Transilvania și Banat la începutul secolului XX, pentru a scoate la iveală miracolul și forța vitală a acestor cântece populare prin limbajul improvizației și jazz-ului contemporan.

Proiectul Retracing Bartók este un proiect multidisciplinar de arheologie culturală, conceput ca o celebrare a extraordinarei diversități și bogății a muzicii românești tradiționale, fiind în același timp o reflecție artistică asupra transformării cântului popular în cultura contemporană și o reconstituire a poveștii lui Béla Bartók în România și a dragostei lui pentru muzica din această parte a lumii.

Dezvoltat de-a lungul mai multor ani începând cu 2018, Retracing Bartók își propune să identifice și să aducă alături muzicieni, etnografi, muzeografi, antropologi, artiști vizuali, operatori culturali și instituții într-un proces participativ deschis exploatării patrimoniului cultural prin forme contemporane multidisciplinare de cunoaștere, facilitare și consolidare a mecanismelor de producție culturală în vederea pregătirii scenei locale pentru anul 2023.

Proiectul Retracing Bartók face parte din programul Timișoara 2023 Capitala Europeană a Culturii si este finanţat de Consiliul Județean Timiș, prin programul TimCultura 2022.

Parteneri: Muzeului Etnografic din Budapesta, Arhivele Bartok din Budapesta, Muzeul de Artă din Timișoara, Direcția Județeană pentru Cultură Timiș.

Event Facebook: https://www.facebook.com/events/5626562497367796

Biletele se gasesc in format electronic pe www.iabilet.ro si international prin www.kooltix.com si in format fizic in magazinele Flanco, Diverta, Metrou Unirii 1, magazinele Muzica, IQ BOX, Uman,  Libmag si pe terminalele Selfpay. Online, puteti plati cu cardul, Paypal, carduri de tichete culturale Sodexo, pe factura la Vodafone sau Orange sau ramburs prin Fan Courier oriunde in tara.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite