Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Finanțări nerambursabile pentru operatorii din domeniul cultural, la Timișoara. Cine poate să aplice

Publicat

pe

Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara lansează primul său apel din 2021 și acordă finanțare nerambursabilă de la bugetul local al Municipiului Timișoara pentru programe, proiecte și acțiuni culturale care se vor derula în acest an în baza unui apel deschis tuturor operatorilor culturali interesați.

Apelul are un buget total de 3 milioane lei. Termenul limită pentru înscrierea online a ofertelor culturale este 24 iunie 2021.

Apelul acoperă cinci  arii tematice: 1. arte vizuale, artă digitală și noile media (800.000 lei); 2. artele spectacolului (675.000 lei); 3. promovarea culturii scrise (425.000 lei); 4. patrimoniu cultural (425.000 lei) și 5. educație în și prin cultură, intervenție culturală, rezidențe (425.000 lei). De asemenea, dispune de un fond de contestații de 250.000 lei.

Finanțarea se adresează asociațiilor, fundațiilor, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale sau familiale și societăților comerciale care activează în domeniul cultural și artistic, precum și instituțiilor publice de cultură, cu excepția celor din subordinea Primăriei Municipiului Timișoara.

Înscrierea ofertelor culturale se desfășoară online, pe website-ul Centrului de Proiecte (beta.primariatm.ro/centrul-de-proiecte), unde se găsesc și toate informațiile și documentele necesare.

Simultan, Centrul de Proiecte caută și evaluatori externi independenți, cu competențe profesionale specifice și experiență de minimum 3 ani în cel puțin una din cele 5 arii tematice ale Apelului 1/2021 Cultură, precum și o bună cunoaștere a mecanismelor finanțărilor publice în domeniul culturii, din postura de evaluatori și/sau solicitanți.

„Sectorul cultural independent are mare nevoie de sprijin, mai ales după un an în care întreaga activitate i-a fost blocată și mă bucur că astăzi putem lansa primul apel de proiecte. Ne dorim să finanțăm cele mai bune proiecte, programe și acțiuni, cei mai buni operatori culturali, să creștem calitatea actului artistic de care vor beneficia timișorenii, să simțim că revenim la viața noastră normală, de dinainte de pandemie și să privim cu optimism în viitor, în 2023, când vom fi Capitala Culturală a Europei”, a declarat Alexandra Rigler, directoarea Centrului de Proiecte.

„Centrul de Proiecte este o instituție esențială în strategia culturală a Timișoarei. Pe de o parte, asigură o finanțare predictibilă și transparentă pentru sectorul cultural independent, atât de afectat de pandemie. De asemenea, dă sprijinul cuvenit proiectelor prioritare în contextul anului 2023, anul în care Timișoara va deține titlul de Capitală Europeană a Culturii”, a completat Dominic Fritz, primarul Timișoarei.

Centrul de Proiecte va mai lansa două apeluri de proiecte în următoarea perioadă. Primul va fi destinat proiectelor strategice și evenimentelor de anvergură, iar al doilea va fi deschis pentru proiecte sportive și de tineret. De asemenea, Centrul de Proiecte va finanța programul cultural prioritar „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023”. În total, cele trei finanțări în pregătire dispun de un buget de 8 milioane de lei.

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite