Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Gala Premiilor Gopo 2016: „Aferim!”, marele câştigător

Publicat

pe

Filmul „Aferim!”, în regia lui Radu Jude, s-a impus luni seară la cea de a X-a ediţie a Galei Gopo câştigând 12 premii, printre acestea numărându-se trofeele pentru Cel mai bun film şi pentru Cea mai bună regie. Statuetele au fost primite de producătoarea Ada Solomon.

„Îmi doresc ca peste încă zece ani Premiile Gopo să fie găzduite de o sală reală, de premieră de film. Deşi mă simt foarte bine pe o scenă de teatru, îmi doresc foarte mult ca filmul să aibă locul lui, în sălile proprii şi în săli dedicate şi acestui gen de cinema”, a spus Ada Solomon, la Gala Gopo, desfăşurată la Teatrul Naţional.

Pe lângă trofeele pentru Cel mai bun film şi Cea mai bună regie, „Aferim!” a cucerit statuetele Gopo şi la alte zece categorii: Cel mai bun machiaj şi cea mai bună coafură (Petya Simeonova, Bianca Boieroiu şi Domnica Bodogan), Cel mai bun sunet (Momchil Bozhkov, Dana Lucreţia Bunescu şi Cristinel Şirli), Cel mai bun montaj (Cătălin Cristuţiu), Cele mai bune costume (Dana Păpăruz), Cele mai bune decoruri (Augustina Stanciu), Cea mai bună actriţă în rol secundar (Mihaela Sîrbu), Cel mai bun actor în rol secundar (Alexandru Dabija), Cel mai bun actor în rol principal (Teodor Corban), Cea mai bună imagine (Marius Panduru) şi Cel mai bun scenariu (Radu Jude şi Florin Lăzărescu).
Acestora li s-au adăugat şi Premiul publicului (pentru filmul românesc cu cel mai mare succes la box office în 2015) şi Premiul Asociaţiei Romanian Society of Cinematographers, oferit lui Marius Panduru pentru imaginea „Aferim!”.

Filmul „Aferim!” a câştigat în 2015 premiul pentru regie la Festivalul de la Berlin şi a avut cel mai mare succes de public dintre lungmetrajele româneşti de anul trecut.

La categoria Cea mai bună actriţă în rol principal Premiul Gopo a fost câştigat de Ioana Flora pentru rolul Paula din filmul „Acasă la tata”.

Premiul Gopo la categoria Cel mai bun scurtmetraj de ficţiune i-a revenit lui Andrei Creţulescu pentru filmul „Ramona”, iar premiul pentru Cel mai bun scurtmetraj documentar a fost câştigat de filmul „Chat with Alice” de Sandra Isabela Tent, regizoarea aflându-se la a doua nominalizare la Premiile Gopo şi prima statuetă câştigată.

Cea mai bună muzică originală a fost, potrivit juriului, cea realizată de Alexander Bălănescu pentru filmul „Muntele magic”, iar premiul pentru Cel mai bun film documentar a fost câştigat de Oana Giurgiu cu filmul consacrat emigraţiei evreieşti din România – „Aliyah DaDa”.

Pentru Cel mai bun film de debut, statueta Gopo a fost câştigată de Nicolae Constantin Tănase, cu „Lumea e a mea”, iar premiul „Tânăra speranţă” i-a revenit Anei Maria Guran pentru rolul „Larisa” din filmul „Lumea e a mea”.

La categoria Cel mai bun film european câştigătorul Premiului Gopo a fost desemnat „Leviatan” (Rusia) în regia lui Andrey Zvyagintsev, distribuit în România de Voodoo Films.

Mai multe filme nominalizate la numeroase categorii nu au obţinut niciun premiu, printre acestea „Bucureşti nonstop” în regia lui Dan Chişu, „De ce eu?” – regia Tudor Giurgiu şi „Comoara” – regia Corneliu Porumboiu.

La Gala Gopo de luni seară un Premiu pentru întreaga carieră i-a fost acordat actorului Florin Piersic, Premiul pentru întreaga activitate i-a revenit actorului Constantin Drăgănescu, iar cascadorul şi actorul Paul Fister a obţinut un Premiu special.

Gala Gopo a avut şi un moment ‘In memoriam’ pentru oamenii de cultură care au murit în 2015: actorii Eusebiu Ştefănescu, Mihaela Juvara, Mircea Anca, George Alexandru, Theodor Danetti, regizorii Malvina Urşianu, Dan Nasta.

Gala Premiilor Gopo 2016 este organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi Babel Communications.

AGERPRES

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite