Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Începe Festivalul European de Teatru. Care sunt primele spectacole pe care le pot vedea timișorenii

Publicat

pe

La Timișoara începe duminică, 14 mai, o nouă ediție a Festivalului European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești, FEST-FDR2017.  Organizat de Teatrul Național și susținut de Primăria și Consiliul Local Timișoara, FEST-FDR este unicul festival din România care evidențiază spectacolul de teatru pe text românesc și pune accent  pe identitatea acestuia în fluxul dramaturgiei europene, punând în prim plan, în același timp, teatralitatea tuturor artelor spectacolului. Ediția 2017 a FEST-FDR este plasată în contextul unui concept extrem de prezent în societatea contemporană: IDENTITATE.

Spectacolul cu care se deschide FEST-FDR2017 duminică, 14 mai, de la ora 18,00, la Sala 2, celebrează din perspectivă artistică 25 de ani de înfrățire între Timișoara și Karlsruhe, un moment deosebit de important pentru ambele orașe.

Spectacolul de teatru documentar Stolpersteine Staatstheater  de Hans-Werner Kroesinger și Regine Dura, o producție a Badisches Staatstheater din Karlsruhe investighează îndeaproape atmosfera din teatru, pe atunci având titulatura de Teatru Regional, în lunile ascensiunii la putere a lui Adolf Hitler în Germania. Titlul Stolpersteine (Pietre  comemorative)  se referă la un proiect al artistului German Gunter Demnig, care „comemorează victimele național-socialismului, păstrând vie memoria evreilor, romilor, homosexualilor, Martorilor lui Iehova sau a dizidenților deportați sau exterminați”. Așa numitele “Stolpersteine” sunt pietre comemorative de forma pietrelor de caldarâm, gravate cu numele și câteva date biografice ale acestora. Spectacolul se concentrează asupra destinelor a patru angajați ai teatrului din perioada cea mai puțin liberală a unui oraș întemeiat pe principii precum libertatea religiei, a profesiilor și a comerțului. Publicul devine părtaș la poveștile lor, care sunt un exemplu pentru soarta a sute de artiști îndepărtați brutal din tot ceea ce a însemnat viața culturală a Germaniei în prima jumătate a anului 1933. Montarea anulează granița clasică dintre actori și public, iar la final, spectatorii sunt invitați să analizeze individual documentele, în spațiul de joc transformat în sală de lectură.

Luni, 15 mai, publicul FEST-FDR2017 e invitat de la ora 19,00 în sala Teatrului Maghiar de Stat ”Csiky Gergely” din Timișoara, pentru a urmări spectacolul Frați de cruce  de Liviu Lucaci.

O poveste cu fantome și multă iubire, desfășurată în mansarda unei case vechi: Vera și Luca, un cuplu de îndrăgostiți, revizitează, înainte de a se căsători, trecutul familiilor lor, un trecut care se dovedește a fi plin cu fantomele și păcatele strămoșilor, aparent cele mai mari obstacole în calea unui viitor fericit. Spectacolul se joacă în limba maghiară, cu supratitrare în limba română.

De la ora 21,00, în spațiul Sălii 2, compania franceză Zahrbat și National Choreographic Center Roubaix Nord-Pas de Calais (Franța) prezintă Traks, o fabuloasă întâlnire între jazz, hip-hop și dansul contemporan. Patru personaje, fiecare cu speranțele și cu deziluziile lui, inventează ritmuri și pași cu care își măsoară poveștile de viață – momente comice, grave, caraghioase, duioase, în viziunea unui apreciat coregraf din spațiul coregrafiei contemporane franceze, Brahim Bouchelaghem.

Încheiem ziua de teatru în Piața Victoriei, cu un spectacol prezentat de la ora 22,00 de celebrul Teatru ”Masca”: Arca lui Lenin de Mihai Mălaimare, despre care autorul afirmă că este „…o lume recreată din imaginile unor statui celebre care au făcut gloria proletcultismului. Am pus în acest spectacol cam tot ce am crezut că este necesar: ticăloșia ascunsă abil sub masca omenească a liderilor absoluți, Lenin și Stalin (…) Am pus și incredibila naivitate a unor muncitori și țărani care au crezut doar în munca lor și în nevoia de rezultate care îi făceau mândri, am pus momente de duioșie, de umor, am strecurat ici și colo lucruri care te fac să te înfiori. Cu Lenin la timonă, Arca se va transforma într-o corabie fantomă care va naviga continuu, în derivă, în marele ocean al istoriei omenirii”.

 

Accesul la acest spectacol este gratuit.

Biletele pentru spectacolele care se joacă în sălile de teatru se găsesc la Agențiile Teatrului Național: Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2 și Agenția „Sala 2”, în Parcul Civic. Orar: zilnic, orele 11 – 19. Locurile pot fi achiziționate și online, pe www.tntimisoara.com.

 

 

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite