Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

”Jocul Regilor”, o bizară comedie neagră cu Maia Morgenstern pe scena Operei

Publicat

pe

Maia Morgenstern revine la Timișoara cu o piesă de colecție, scrisă de unul dintre purtătorii de cuvânt ai Primăverii de la Praga, pe care o joacă împreună cu doi actori de calibru mare, profesioniști autentici și vedete pline de farmec: Mircea Rusu și Andrei Finti. Regizat de Felix Alexa la Teatrul Evreiesc din București, în limba română, cu o scenografie de Ruxandra Ion, spectacolul  cu piesa ”Jocul Regilor”, de Pavel Kohout, va avea unica reprezentație la Timișoara în această stagiune luni, 18 aprilie 2016, de la ora 19, pe scena Operei Naționale.

Ce ar trebui să facă o femeie când este asaltată de doi nebuni? Primul îi salvează trupul, cel de-al doilea îi deschide sufletul. Primul este generos, bogat, mărinimos, iar al doilea este spiritual și plin de farmec. Primul este isteric; în schimb, cel de-al doilea este coleric. Primul te amenință că se va sinucide, cel de-al doilea că se va lăsa ucis de naziști. Ce poate face o femeie care ține, în egală masură, la amândoi? Piesa lui Kohout este scrisă cu ironie, subtilitate și umor negru. Există o anumită nebunie tragi-comică în reacţiile tuturor personajelor din acest spectacol. Dramele reale se amestecă cu ridicolul situațiilor, minciunile cu adevărul, şi numai astfel jocul vieții devine complet, se dezvăluie în sinopsis.

O bizară comedie neagră cu un subiect delicat, relaţiile dintre un evreu şi cuplul care îl ascunde în timpul persecuţiilor naziste, dar și mult după aceea,  tustrei personaje enigmatice, un triunghi pasional, tensionat, o piesă captivantă cu uluitoare derulare a intrigii, unde firul poveştii e în permanenţă înnodat,. Scrisă în 1978, piesa a fost excepțional tradusă de Alexandru Al. Şahighian.

Născut la Praga în 1928, Pavel Kohout a fost, în prima parte a vieţii sale, un susţinător fervent al comunismului (inclusiv în chip de aparatcik), pentru a deveni, după mijlocul anilor 1950, un la fel de aprig militant împotriva lui, redactând, împreună cu Václav Havel, celebra Charta 77, un moment cheie în mişcarea de rezistenţă faţă de regimul comunist totalitar. În 1979, după ce i s-a decernat Premiul Austriac de Stat pentru Literatură Europeană şi după ce a devenit consilier literar al faimosului Burgtheater din Viena, autorităţile cehoslovace l-au ostracizat. Autor de piese şi de scenarii de film, dar şi de romane şi eseuri, Kohout a ales exilul în Austria,  de unde întoarcerea în patrie nu i-a mai fost permisă decât după 1990.

Biletele pentru ”Jocul Regilor” la Timișoara costă, în funcție de loc, 60 sau 80 de lei și s-au pus în vânzare la Agenția Operei.

Citeste mai mult
Click pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

Spectacolul „Colind și bucurie“, La Centrul de Cultură și Artă Timiș

Publicat

pe

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Timiș, organizează spectacolul „Colind și bucurie”, care va avea loc marți, 16 decembrie, de la ora 18:00, în sala festivă a Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș.

Publicul se va bucura de recitalurile susținute de Liliana Laichici, Carmen Popovici Dumbravă, Adrian Stanca, Carmen Biruescu, Georgiana Necșa și Raluca Stanca, artiști îndrăgiți ai scenei muzicale tradiționale.

Atmosfera va fi îmbogățită de acompaniamentul orchestrei Școlii de Arte Timișoara, coordonată de profesorul Silviu Drăgan.

Evenimentul va fi prezentat de Maria Borțun Popescu și este finanțat de Consiliul Județean Timiș.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Spectacolul va fi prefațat de un alt captivant eveniment muzical, în același spirit.

În 11 decembrie, la ora 18:00, în Galeria Pod a Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș se desfășoară „Noapte de vis”, un eveniment care reunește lansarea albumului „Noian”, realizat de Serena Voaideș & Cristian Chiodan și un recital de colinde susținut de Georgiana Necșa.

Intrarea este liberă!

Citeste mai mult

Cultură

Festivalul European al Spectacolului Timișoara – Festival al dramaturgiei românești. PROGRAMUL complet

Publicat

pe

Teatrul Național din Timișoara anunță organizarea unei noi ediții a Festivalului European al Spectacolului Timișoara – Festival al Dramaturgiei Românești, programată în perioada 2 decembrie și 19 – 21 decembrie 2025.

FEST-FDR 2025 propune o ediție de buzunar, organizatorul său, Teatrul Național, alături de selecționerul FEST-FDR, teatrologul Oana Borș, păstrează caracterul conceptual al festivalului. Așadar, titlul ediției 2025 a FEST-FDR este DRAMATURGIA FEMININĂ ÎN SPECTACOLUL DE TEATRU. GENERAȚII.

„Și în 2025 ne-am dorit să păstrăm tradiția de a pune în valoare dramaturgia românească contemporană printr-o ediție de festival. Astfel, am ales să oferim publicului „o pastilă” de FEST-FDR, centrată însă pe un gând. Acela de a face o panoramare (non-exhaustivă) a dramaturgiei feminine actuale. Prin urmare, sub titlul DRAMATURGIA FEMININĂ ÎN SPECTACOLUL DE TEATRU. GENERAȚII, programul FEST-FDR cuprinde spectacole sau lecturi performative după texte scrise de Leta Popescu,  Elise Wilk, Anamaria Feraru, Ruxandra Simion Anca Munteanu, Petro Ionescu. Totodată, în FEST-FDR  a fost invitată una dintrel mai recente premiere ale toamnei, OGLINDA SPARTĂ, în regia lui Timofei Kuliabin, regizor rus auto-exilat în Germania, unul dintre cei mai importanți directori de scenă de teatru și operă ai generației sale”, precizează selecționerul FEST-FDR, Oana Borș.

Titlurile reținute pentru această ediție a FEST-FDR sunt următoarele: REGINA NOPȚII, textul și regia artistică Leta Popescu (Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați), ACEST LOC BLESTEMAT de Anamaria Feraru și Ruxandra Simion, regia Larisa Popa (Centrul de Teatru Educațional „Replika” București), ARĂDEANCA de Elise Wilk, regia artistică Cristian Ban (Teatrul „Ion Slavici” Arad) și, nu în ultimul rând, spectacolul OGLINDA SPARTĂ, un scenariu de Roman Doljanski după Arthur Miller, regia Timofei Kuliabin (Teatrul Regina Maria Oradea).

Biletele vor putea fi achiziționate on-line, pe site-ul www.tntm.ro, precum și fizic, de la Agenția de bilete „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, tel. 0256 201117, orar marți – duminică, între orele 11 și 19.

FEST-FDR 2025 –  Programul spectacolelor –

Marți, 2.12., ora 19:00, Sala Mare      

REGINA NOPȚII Text și regie artistică Leta Popescu, Teatrul „Fani Tardini”, Galați

Vineri, 19.12, ora 19:00, Studio UȚU

ACEST LOC BLESTEMAT de Anamaria Feraru & Ruxandra Simion, regia artistică Larisa Popa, Centrul de Teatru Educațional Replika

Sâmbătă, 20.12, ora 17:00, Studio UȚU

Lectură performativă

CÂND ERAM MICĂ VOIAM SĂ FIU SFÂNTĂ de Anca Munteanu, regia artistică Elena Tudorache

Sâmbătă, 20.12, ora 19:00, Sala Mare

OGLINDA SPARTĂ, un scenariu de Roman Doljanski după Arthur Miller, regia Timofei Kuliabin, Teatrul Regina Maria, Oradea

Duminică, 21.12, ora 17:00, Studio UȚU

Lectură performativă

CĂPȘUNI DE ZĂPADĂ de Petro Ionescu, regia artistică Petro Ionescu

Duminică, 21.12, ora 19:00, Sala Mare

ARĂDEANCA de Elise Wilk, regia artistică Cristian Ban , Teatrul Clasic „Ioan Slavici” Arad

Citeste mai mult

Cultură

Ziua Națională a României, la Timișoara. Zdob și Zdub și spectacol de muzică populară

Publicat

pe

De Ziua Națională a României, Primăria Municipiului Timișoara vă invită să sărbătorim împreună în Piața Victoriei!

Luni, 1 decembrie 2025, de la ora 18:00, scena va prinde viață cu un spectacol plin de energie, tradiție și emoție.

Evenimentul îi aduce în prim-plan pe Zdob și Zdub, trupa cunoscută pentru combinația inedită de rock, punk și influențe folclorice, care promite un show memorabil.

Seara va continua într-un spirit autentic românesc alături de Ansamblul „Timișul” Oficial, sub bagheta dirijorului Deian Galetin, cu momente coregrafice semnate de Maria Topciov și Ciprian David.

Spectacolul va fi completat de prezența unor îndrăgiți artiști ai folclorului românesc și de artiști locali: Andreea Voica, Marius Ciprian Pop ș.a.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite