Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

O nouă galerie de artă, într-un spațiu istoric din Timișoara

Publicat

pe

Timișoara se confruntă cu o lipsă de spații culturale, iar faptul că în 2023 va fi Capitală Europeană a Culturii și s-a angajat să dezvolte infrastructura culturală, accelerează noile investiții în acest domeniu.

Proiectul de hotărâre care cuprinde Documentația de avizare a lucrărilor de intervenții aferente obiectivului de investiție “DALI+Proiect Tehnic Reabilitare Galeria de Artă” și indicatorii tehnico-economici -faza D.A.L.I. va fi supus aprobării consiliului local.

„Investim în infrastructura de cultură din Timișoara și adăugăm și acest proiect la lista de obiective de investiții la care lucrăm. Chiar dacă finalizarea reabilitării nu va prinde Timișoara Capitală Culturală Europeană 2023, galeria va rămâne moștenire acestui demers de a revigora cultura noastră locală. Orașul are nevoie și va avea din ce în ce mai multe spații pentru artiști, pentru ca aceștia să-și poată expune munca – fie că este o piesă de teatru, un film sau un obiect de artă într-o galerie” transmite primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

Viitoarea galerie de artă va fi amenajată pe Calea Alexandru Ioan Cuza nr. 2, într-un fragment din fosta cetate, într-un imobil care face parte din ansamblul mai larg, ansamblu înscris în Lista monumentelor istorice. În prezent, galleria este închisă, fiind în stare de degradare. Investiția va consta în reabilitarea spațiului și redarea lui în circuitul galeriilor de artă din oraș. După reabilitare, se preconizează 4 evenimente lunare cu circa 50 de participanți și un număr aproximativ de 2400 de utilizatori pe an.

Categoriile principale de lucrări:

-reparații și consolidare pentru punerea în siguranță a imobilului, pereții de cărămidă se vor lăsa aparenți, se vor curăță și se va injecta mortar acolo unde este necesar;

-pereții propuși spre demolare/ edificare sunt nestructurali și vor fi ancorați de placă de

beton existentă și de arcele de cărămidă cu ancore metalice;

-reabilitarea construcției se face în scopul protejării clădirii de intemperii, respectiv pentru

îmbunătățirea aspectului exterior și a confortului interior. Atât la interior, cât și la exterior se va realiza un sistem de drenaj a apelor de suprafață;

-pentru reabilitare vor fi folosite materiale compatibile (lemn, piatră, cărămidă etc.);

-amenajări/dotări exterioare prin iluminatul ambiental și artistic al imobilului (elemente de mobilier urban, iluminatul fațadelor, etc);

-dotări interioare pentru funcțiunea muzeală, spații de expoziții, workshop-uri etc;

-se va avea în vedere asigurarea accesului autovehiculelor pentru situaţiile de urgenţă;

-realizarea unui sistem de supraveghere video;

-se urmărește facilitarea accesibilității pentru toate categoriile de vârstă, indiferent de

gradul de handicap (rampe, finisaje la pardoseli interioare/exterioare antiderapante), precum și amenajarea unui grup sanitar în acest sens.

La final, aleile vor însuma 6,20mp, spațiile verzi 177mp, trotuarul refăcut se va întinde pe  35,80mp, suprafața învelitorii propusă spre înierbare este de 213mp, va crește numărul de copaci de la 3 la 5.

Valoarea totală estimată a reabilitării și punerii în valoare a galeriei este de 1,6 milioane de lei, cu TVA inclus.

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite