Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

Orașul paralel. Piese de teatru interactiv, pe stradă, în carterul Iosefin din Timișoara

Publicat

pe

Săptămâna aceasta Iosefinul poate fi descoperit prin 3 trasee de teatru imersiv, care dezvăluie povești și lumi nebănuite, ce scapă ochiului în graba cotidiană.

Spectacolul Orașul Paralel se joacă în 7, 8 și 12 septembrie 2021, de la orele 16:30, respectiv 18:30, pe toate cele trei rute: Vicki (traseul roz), Martin (traseul albastru) și The Game (traseul galben).

Orașul Paralel este o rupere de cotidian care ajută spectatorul să se conecteze la realitățile profunde ale cartierului, călăuzit fiind de personaje ficționale. Experiența inedită creată de Ana Mărgineanu și Peca Ștefan este inspirată de poveștile documentate în cartierul Iosefin, este construită în jurul locurilor misterioase pe care le-au descoperit și dăruită orașului prin intermediul actorilor Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely”, în colaborare cu tineri actori din Timișoara. Orașul Paralel este o piesă de teatru în plimbare, bazată pe un concept original dezvoltat de PopUP Theatrics (Ana Mărgineanu, Tamilla Woodard, Peca Ștefan) la New York.

Este un spectacol umblător, unde omul renunță la fotoliul roșu și o ia la picior după personaje, pe străzi, se bagă în cotloane, se urcă pe scări, coboară în beciuri, ajunge la etaj, pe acoperiș, într-un carusel ficțional, precizează Ana Mărgineanu, regizorul piesei.

Spectacolele jucate în premieră în 20, 21 și 22 august au reușit să emoționeze prin valențele și perspectivele noi arătate asupra cartierului chiar și timișorenii care locuiesc sau au locuit mulți ani în Iosefin, generând reacții de apreciere și susținere atâtt online cât și offline.

Este o experiență extrem de intimă, în sensul în care ești tu cu actorii. E ca și când se turnează un film și tu ești camera de filmat care urmărește personajele, doar că totul e în timp real. Pentru ceilalți oameni de pe stradă nu e vizibil spectacolul, dar pentru tine totul e foarte intens, explică Peca Ștefan, autorul textului piesei.

Orașul Paralel accentuează și specificul multicultural al cartierului, pe care fiecare spectator îl va resimți acceptând provocarea scenelor bilingve și participând activ la decodarea lumilor paralele, cu ajutorul călăuzelor care ghidează „spectactorii” pe tot parcursul piesei. Totodată spectacolul aduce și o noutate absolută, și anume traseul galben THE GAME, care reprezintă un jod urban în participanții își asumă rolul de iepure sau câine, fiecare cu filtrele, poveștile și obiectivele proprii.

Orașul Paralel are și un rol de atenționare, de evidențiere a paradoxurilor care ne înconjoară. Și-i invităm pe cei în măsură să influențeze dezvoltarea cartierului să vină la spectacol și să vadă lumile paralele ale Iosefinului, menționează Balázs Attila, directorul Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara.

Spectatorii sunt ghidați cu multă pricepere pe străzile Iosefinului de actorii deosebit de talentați care au intrat în rolurile personajelor inspirate din acest cartier al Timișoarei: Balázs Attila, Bandi András Zsolt, Czüvek Loránd, Éder Enikő, Erdős Bálint, Hegyi Kincső, Jancsó Előd, Kiss Attila, Lajter Márkó Ernesztó, Lőrincz Rita, Magyari Etelka, Mátyás Zsolt Imre, Molnos András Csaba, Tar Mónika, Tokai Andrea, Vajda Boróka, Oana Elena Antonovici, Ioana Octavia Balint, Otniel Curaciuc-Floruț, Patricia Gavril, Marin Lupanciuc, Raoul Horn, Jasmina Mitrici, Elena Nistor, Răzvan Oroian, Mirela Puia, Rareș-Cătălin Rusan.

Regia este semnată de Ana Mărgineanu, textul de Peca Ștefan, iar traducerea în maghiară de Timea Laslavic. Din echipa de creație mai fac parte:  Cári Tibor (muzica originală), Baczó Tünde (coregrafie), Albert Alpár (scenografie și costume), Anca Berlogea-Boariu, Patricia Sas (video) și Maa Nu (foto).

Proiectul dorește să se extindă în 2022 și 2023 în cartierele Elisabetin și Fabric, creând o rețea de trasee imersive care descoperă viața ascunsă a Timișoarei. Toate aceste rute urmează să fie deschise publicului, în 2023, într-o explorare extinsă în timpul Capitalei Culturale Europene.

DILEME URBANE. ORAȘUL PARALEL este un proiect dezvoltat în cadrul Programului Cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii de Asociația Culturală Diogene în coproducție cu Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”, în colaborare cu Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea de Vest – Facultatea de Muzică și Teatru, Teatrul Thespis, Pop Up Theatrics, LOGS, Nokia, STPT. Proiectul este cofinanțat prin programul Erasmus+ COME:ON! (Culture, Occupation, Mobility, Europe: Operational Network!) și de Centrul de Proiecte Timișoara ca parte a programului cultural prioritar TM2023 RESTART.

Biletele pot fi achiziționate de la casieria Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara și de pe pagina web a proiectului orasulparalel.ro .

Locurile sunt limitate la 5 spectatori pentru traseul Vicki, respectiv 10 spectatori pentru traseele Martin și The Game.

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite