Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

„Răsucirea. 5 niveluri pentru edificarea Banatului Etern“. Expoziție despre cultura Banatului, la Timișoara

Publicat

pe

Kunsthalle Bega, Timișoara, 13 octombrie 2023 — 11 februarie 2024

Concept: Călin Dan

Curatori: Călin Dan & Celia Ghyka

Fundația Calina, prin Kunsthalle Bega, prezintă: „Răsucirea. 5 niveluri pentru edificarea Banatului Etern”, autori Călin Dan și Celia Ghyka, un proiect de cercetare al cărui rezultat vizual s-a concretizat într-o expoziție care își propune explorarea palierelor simbolice pe care cultura Banatului le-a acumulat în timp.

„Inspirați de indiciile pe care le oferă geologia, topografia sau morfologia provinciei triunghiulare numită Banatul istoric, am identificat câteva trăsături de continuitate care păreau să se desprindă din traiectoria temporală a acestui construct cultural: răsucirea, conversia, revenirea. Trei teme ce pot fi legate de conceptul platonician de „răsucire a sufletului” (așa cum este descris în faimoasa alegorie a peșterii din Republica), și care pot fi retrasate istoric în limbajul simbolic și/sau profesional al religiei, retoricii, filosofiei, psihologiei sau științei. „Răsucirea. 5 niveluri pentru edificarea Banatului etern“ explorează amploarea vizuală pe care o poate căpăta această temă, uitându-se la felul în care variațiunile motivului „răsucirii” sunt reflectate în cultura istorică a Banatului, într-o expoziție al cărei format transdisciplinar, sincronic și trans-media alătură genuri, tehnici și perioade diferite într-o instalație cu multiple straturi și înțelesuri.

Pornind de la cercetarea unor surse istorice, bibliografice, vizuale și literare, precum și a patrimoniului unor colecții publice și private din regiune, RĂSUCIREA se uită la un interval lung de timp, de la antichitate până după al Doilea Război Mondial și — fără a avea pretenția abordării exhaustive — aduce împreună, într-un discurs fragmentar, piese arheologice, etnografice, ale inventarului domestic sau produs industrial, împreună cu lucrări artistice din secolele XIX sau XXI.

Expoziția reunește într-o scenografie arhitecturală originală un mare număr de obiecte (în jur de o sută), care au fost descoperite și selectate după criterii diferite, de la cel iconografic (spirala, răsucirea, cercul, intersecția de volume), funcțional (cilindru, sferă, coloană, boltă, portal, roată, compas) la acțiuni care pot fi utilitare (cosit, țesut, cernut, pescuit, tors etc.), rituale (dans, incantație, rugăciune), sportive sau intelectuale (scrisul, cititul), ontologice (conversia, învierea, transfigurarea, reîntoarcerea, mântuirea, revenirea, repetiția) sau politice (exodul, emigrația, imigrația, penitența, răzbunarea).

Straturile narative ale acestei călătorii poetice și vizuale țes între ele prin legături mai mult sau mai puțin imediate cinci niveluri diferite: protoistoria (piese de arheologie sau geologie), premodernitatea (obiecte etnografice sau vernaculare), modernitatea locală (obiecte domestice, mobilier, modă), un strat pe care l-am numit pe deasupra istoriei (și care se referă la patrimoniul imaterial, precum dansurile, muzica sau poezia) și în fine stratul artei contemporane, acela al prezentului nostru: acum.

Răsucirea — simbolică dar și morfologică — este de altfel surprinzător de prezentă în opera unui număr important de artiști români contemporani. Lucrări de Horia Bernea, Ștefan Bertalan, Ion Condiescu, Roman Cotoșman, Cristian Dițoiu, Constantin Flondor, Dani Ghercă, Ion Grigorescu, Ana Maria Micu, Ciprian Mureșan, Paul Neagu, Sorin Neamțu, Mihai Olos, Șerban Savu, Liviu Stoicoviciu, Napoleon Tiron sunt completarea și contrapunctul acestui itinerariu cultural, desfășurat în insitalația site-specific pe care o propunem în spațiile Kunsthalle Bega.”

(Călin Dan, Celia Ghyka)

Expoziția se deschide vineri, 13 octombrie 2023, la 19:00, la Kunsthalle Bega, ca parte a programului Timișoara – Capitală Europeană a Culturii și va dura până în 11 februarie, de miercuri până duminică, între 12:00 și 18:00.

****

Kunsthalle Bega este un spațiu alternativ și experimental de artă, cofondat în 2019 la Timisoara de Alina Cristescu, Liviana Dan și Bogdan Rața, Fundația Calina. Dedicată susținerii producției artistice și înțelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectivă curatorială, acordă premiul Bega Art Prize unui curator român care reușește sa schimbe regulile percepției actului curatorial.

****

Călin Dan

Artist vizual cu studii de istoria și teoria artei, Călin Dan a ajuns la recunoaștere internațională ca membru al grupului subREAL și ca autor al proiectelor pe termen lung Arhitectura Emoțională (2002-prezent), Anturaju’ și alte întâmplări (2006-2010) și Autorul colectiv (2012-prezent). După 1989 a fost consultant al fundațiilor Mondriaan și Pro Helvetia și a condus revista “Arta” și Centrul Soros pentru Arta Contemporană București. Actualmente director al Muzeului Național de Artă Contemporană – MNAC București. Opera sa a fost prezentă în bienalele de la Veneția, Istanbul, Sao Paolo, Sydney, precum și în festivalele Ars Electronica, Linz; Dutch Electronic Arts Festival, Rotterdam; Media, film and video Osnabruck; Kurzfilmtages, Oberhausen; OSTranenie. Video Forum an der Stiftung Bauhaus Dessau; ZKM Karlsruhe, etc. A primit premiul special al Festivalului de film Experimental Split (2000) și premiul Videonale Bonn (2001).

În activitatea sa, Călin Dan se concentrează asupra funcției artelor vizuale în secolul 21. La MNAC, el a elaborat strategii de recuperare a artiștilor locali activi în anii ’70 și ’80, lucrând la contextualizarea lor regională, cu scopul de a crea un pol de interes pentru cultura vizuală din fostele țări comuniste. Proiectele sale cele mai recente includ expoziții și publicații dedicate unor nume precum  Horia Bernea, Ion Bitzan, Alexandru Chira, Ion Grigorescu, Jiři Kovanda, Iulian Mereuță, Ciprian Mureșan, Deimantas Narkevičius, Mihai Olos, Șerban Savu, Liviu Stoicoviciu.

Celia Ghyka este curator independent, editor, cercetător și profesor de teoria arhitecturii. Temele sale de cercetare și reflecție gravitează în jurul memoriei, spațiului public, monumentului de for public, sculpturii, istoriei artei și arhitecturii. Membru în Comisia Națională pentru Monumente de for public și în alte comisii și jurii culturale și academice. Alumna Getty Research Institute (2019), Colegiul Noua Europă (2002, 2012-2013), Fondazione Bogliasco (2021). Interesată de expozițiile tip eseu, cu o importantă componentă de cercetare, care combină și traversează diferite medii și perioade, cu o atenție deosebită pentru dimensiunea spațială a poeticii vizuale. Actualmente este director al Departamentului de Istoria și Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din București.

****

Parteneri instituționali: Muzeul Național al Banatului, Muzeul Regiunii Porților de Fier – Drobeta Turnu-Severin, Muzeul Banatului Montan-Reșița, Muzeul de Istorie, Etnografie și Arte Vizuale Lugoj, Muzeul Național Prof. ing. Dimitrie Leonida București, Muzeul Național de Artă Contemporană, Complexul Muzeal Arad,  colecționari privați.

Parteneri Media: Radio România Cultural, Revista ARTA, Zeppelin, Observator cultural, Modernism.ro, Propagarta, IQads/SMARK, Renașterea Bănățeană, Agenția de Carte.ro

Parteneri: BRD – Groupe Société Générale, Kerber Verlag

Sponsori: Bega, PINTeam, Egeria, Flexik, VendTeam

Cultură

Festivalul Internațional „Timișoara Muzicală”, ediția 2025. PROGRAMUL complet

Publicat

pe

Timișoara devine, în luna mai, capitala muzicii clasice! Festivalul Internațional „Timișoara Muzicală”, ajuns la impresionanta ediție a XLIX-a, promite o lună de concerte și spectacole memorabile, reunind creații de referință din repertoriul simfonic și al teatrului liric, artiști de renume și invitați speciali din țară și din străinătate. Între 2 și 30 mai 2025, iubitorii muzicii sunt invitați să trăiască emoția unor capodopere semnate de Berlioz, Mendelssohn, Brahms, Șostakovici, Verdi, Puccini, Leoncavallo, Minkus și Kálmán, într-o atmosferă de rafinament artistic.

Principalele instituții muzicale ale regiunii, Opera Națională Română Timișoara și Filarmonica Banatul Timișoara, propun un afiș printre ale cărui elemente de atracție se numără:

operele „Pagliacci” de Ruggero Leoncavallo, „Rigoletto” și „Aida” de Giuseppe Verdi, „Turandot” de Giacomo Puccini, baletul „La Bayadère” de Ludwig Minkus,  savuroasa operetă „Contesa Maritza” de Emmerich Kálmán;

concertul simfonic de deschidere, concertul vocal-simfonic extraordinar „Damnațiunea lui Faust”, concertul „Bruch & Brahms”, concertul „Kabalevski & Șostakovici” și concertul de închidere a Festivalului.

Spectacolul cu opera „Rigoletto” de vineri, 9 mai 2025, ora 19, îi are ca invitați pe baritonul  Dragutin Matić de la Opera din Belgrad și pe dirijorul austro-italian Guido Mancusi, iar opera „Aida” de vineri, 30 mai 2025, ora 19, beneficiază de participarea tenorului Adorján Pataki de la Opera Maghiară din Cluj-Napoca. Creația pucciniană este reprezentată în festival de opera „Turandot”, având-o ca invitată pe soprana Edith Adetu vineri, 16 mai 2025, ora 19. În rolul titular din fermecătoarea operetă  „Contesa Maritza” va evolua soprana Renata Vari de la Opera Română Craiova vineri, 23 mai 2025, ora 19, în vreme ce baletul „La Bayadère” îi aduce pentru întâia dată la Timișoara pe Ada Gonzales și Robert Enache, prim-soliști ai baletului Operei Naționale din București, precum și pe dirijorul Ciprian Teodorașcu, duminică, 18 mai 2025, ora 18.

Punctul central al programului artistic propus de Filarmonica Banatul Timișoara este concertul vocal-simfonic de vineri, 16 mai 2025. De la ora 19, sub conducerea dirijorală a maestrului Sascha Goetzel (Dirijor în Rezidență în Stagiunea 2024/25), Orchestra și Corul Filarmonicii Banatul Timișoara împreună cu Orchestra și Corul Filarmonicii Arad prezintă publicului timișorean „Damnațiunea lui Faust” de Hector Berlioz. Soliști vor fi Svetlina Stoyanova – mezzosoprană, Yaroslav Abaimov – tenor, Petri Lindroos – bas, Lucian Onița – bas, Virginia Maria Onița – soprană.

Concertul inaugural de vineri, 2 mai 2025, este, de asemenea, unul deosebit. Evenimentul aduce în plus față de programul artistic atractiv (ce include, printre altele, „Visul unei nopți de vară” de F. Mendelssohn), o premieră națională. Filarmonica Banatul este prima instituție muzicală de cultură din țară care va prezenta publicului proiecțiile tablourilor realizate în timpul concertului, în nisip, de către Ana Munteanu.

Concertul va fi dirijat de maestrul Radu Popa. Soliștii serii vor fi violoncelistul Valentin Răduțiu și sopranele Rut Iovescu și Virginia Maria Onița.

Concertul de vineri, 9 mai 2025, de la ora 19, le propune melomanilor lucrări de Bruch și Brahms, sub conducerea dirijorală a lui Alekdandar Markovic. Talentatul violonist Florin Iliescu (Artist în rezidență în Stagiunea 2024/25) va fi solistul concertului.

În 23 mai 2025, de la ora 19, la Sala Capitol, Azis Sadikovic se va afla la pupitrul dirijoral pentru concertul ce propune publicului lucrări de Kabalevski și Șostakovici. Solist va fi excepționalul violoncelist Bryan Cheng (Solist în rezidență în Stagiunea 2024/25).

Festivalul se încheie la Sala Capitol cu un concert deosebit ce îl va avea la conducerea dirijorală pe maestrul Mykola Diadiura. Vineri, 30 mai, de la ora 19, audiem lucrări de S. Vasks, C. Saint-Saëns și O. Respighi. Solistul serii va fi renumitul violonist Vadim Gluzman.

Biletele pentru evenimentele Filarmonicii Banatul Timișoara se găsesc la casierie, pe site-ul instituției și pe myticket.ro: https://shorturl.at/6xiWM

Biletele pentru evenimentele Operei Naționale Române Timișoara vor fi disponibile online începând cu data de 14 aprilie 2025.

Programul integral îl găsiți pe paginile: https://www.ort.ro/ro/Spectacole.html și https://filarmonicabanatul.ro/evenimente/.

Festivalul „Timișoara Muzicală” este una dintre cele mai importante manifestări artistice din România, cu o tradiție începută în stagiunea 1968/1969, datorită viziunii marilor muzicieni Nicolae Boboc și Ion Românu. De atunci, evenimentul reunește, an de an, nume sonore ale scenei muzicale internaționale.

Festivalul este finanțat de Ministerului Culturii și Primăria Municipiului Timișoara.

Foto: Arhiva

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolul „De Bergerac. Fantasmele lui Cyrano“, de Ziua Mondială a Teatrului, la Timișoara

Publicat

pe

Teatrele lumii celebrează în fiecare an, în data de 27 martie, Ziua Mondială a Teatrului. Este un moment în care toți cei ce gravitează în jurul acestei arte – creatori și spectatori, se opresc un moment pentru a sublinia rolul său dinamizant în comunitate și, în plan general, în societate.

În 27 martie 2025, Teatrul Național din Timișoara se alătură din nou teatrelor lumii, oferind publicului, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, două dintre spectacolele sale cele mai noi, dar deja foarte apreciate – De Bergerac. Fantasmele lui Cyrano de Michele Santeramo, spectacol semnat de reputatul regizor italian Roberto Bacci și Underground FM, scenariu de Claudiu Dogaru după Eric Bogosian, un one-man show susținut de tânărul și foarte talentatul actor Darie Doklean, câștigător al Premiului pentru cel mai bun actor al Galei Tânărului Actor – HOP 2024.

La fel ca în toate teatrele din lume, de Ziua Mondială a Teatrului, spectacolul va fi precedat de mesajul internațional pe care, la invitația Institului Internaţional de Teatru, o figură marcantă a teatrului universal îl adresează artiştilor scenei de pe toate continentele. Anul acesta, mesajul internațional pentru Europa vine din Grecia, fiind transmis de Theodoros Terzopoulos – regizor, pedagog, scriitor, fondator și director artistic al companiei de teatru Attis, inițiator al Olimpiadei de Teatru și președinte al Comitetului internațional al Olimpiadei de Teatru. În mesajul său, Theodoros Terzopoulos își pune sieși și lumii întrebările pe care le ridică noua realitate în acest punct de inflexiune al umanității și, încercând să concluzioneze, înțelege că Teatrul este parte a acestui răspuns, transmițând că „avem nevoie de noi căi narative, menite să cultive memoria și să modeleze o nouă responsabilitate morală și politică, pentru a ieși din dictatura multiformă a actualului ev mediu”.

Spectacolul De Bergerac. Fantasmele lui Cyrano este programat joi, 27 martie, de la ora 19, la Sala Mare a Teatrului Național, iar spectacolul Underground FM are loc tot joi, 27 martie, de la ora 19, la Studio UȚU.

Biletele la spectacolele Teatrului Național pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11 și 19, în fiecare zi a săptămânii, cu excepția zilei de luni. Copiii, elevii, studenții, pensionarii, veteranii, precum și grupurile mai mari de 15 persoane beneficiază de reduceri de preț la bilete, iar persoanele cu dizabilități beneficiază de acces gratuit.

Mai multe informații pe https://www.tntm.ro/tarife/.

 

Citeste mai mult

Cultură

Deschiderea sezonului expozițional 2025 la Galeria Jecza. Dublă vernisare semnată Mihaela Hudrea și Liviu Stoicoviciu

Publicat

pe

Vernisaj: joi, 27 martie, 19:00

Locație: Galeria Jecza,  Calea Martirilor 1989, 51/52, Timișoara

Expoziţia este deschisă în perioada  27 martie  – 11 mai, iar programul de vizitare este de joi până vineri, între orele 11:00 și 19:00, iar sâmbăta între orele 11:00 și 18:00.

Galeria Jecza are plăcerea de a anunța deschiderea sezonului expozițional din această primăvară, printr-un eveniment ce reunește două perspective artistice: Liviu Stocoviciu, alături de Mihaela Hudrea. În aparență diferite, practicile celor doi artiști converg într-un punct esențial, anume preocuparea constantă pentru formă și utilizarea sa ca mijloc principal de expresie.

Curatoriată de Călin Dan, expoziția lui Liviu Stoicoviciu Lucru | Work e, la o explorare atentă, mărturia mișcătoare a unei vieți dedicate obsesiv activității creatoare, oferind imaginea unui caracter unic, a unui ascet lucrând obsesiv la dezvoltarea limbajului magic al numerelor și formelor.

Parcursul mai multor imagini, repetitive, dar subtil diferite, chiar dacă se face în grabă, permite o atingere cu spiritul care bântuie în lucrările lui Stoicoviciu. Discursul lui este spiritual, în sensul în care orice activitate repetitivă şi desprinsă de comandamentele imediatului se duce către spirit. Această preocupare maniacală pentru verificarea palpabilă a viziunii a generat un discurs justificator şi o metodologie creativă care, fără să aducă un plus de înţelegere a operei, contribuie la complexitatea ei.

Pentru expoziția Endless. Placeless. Traceless., curatoriată de Andrei Jecza, Mihaela Hudrea propune o nouă serie de picturi care au legătură cu fascinația sa profundă pentru Univers, chestionând într-un mod ludic spațiul si timpul. Lucrările sale transcend înțelegerea obiectivă a realității și creează ecou unui mod imaginar de a percepe viața prin emoții și poetica Universului. Tensiunea dintre ceea ce cunoaștem și ceea ce încă nu am descoperit este unul dintre principalele impulsuri care îi inspiră picturile, în timp ce își menține o perspectivă idealistă.

Perceperea clipei devine o căutare continuă prin care ea se confruntă adesea cu ideea că momentul prezent pare imposibil de cuprins, în timp ce picturile sale par a fi realizate fără atingere. Prin cuvintele ei, prezentul este „doar un vis, ca și cum aș visa despre viață”. Ea contemplă relația dintre timp și realitate, modul prin care trecerea timpului ne permite să avem o mai bună înțelegere a lumii înconjurătoare. În acest fel, noțiuni precum existența, realitatea și spațiul se intrepătrund cu conceptul timpului în lucrările sale.

Evenimentul este susținut de partenerii noștri, Banca Transilvania și Cramele Recaș.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite