Ne găsiți și pe:

Cultură

Romanian Chamber Orchestra, în concert la Timișoara

Publicat

pe

Romanian Chamber Orchestra va concerta la Timișoara în data de 18 august la Grădina de vară „Capitol”.

Concertul susținut de Romanian Chamber Orchestra la Timișoara ființează printr-un program ce transpune publicul într-un univers plin de emoție: concertul debutează într-o notă gravă cu lucrarea lui Franz Schubert („Fata și moartea”) care aduce în fața publicului o temă ce definește contextul actual: lupta pentru viață și constanta prezență a morții; se continuă cu o primă audiție absolută, lucrarea lui , „IOC”, compusă de Alin Constantin Chelărescu, care trezește spiritul ludic, reamintind de importanța jocului care este prezent în momente-cheie din viața noastră (botez, naștere, căsătorie). Ultimul opus propus, Serenada Op. 22 de Antonín Dvořák,  finalizează periplul emoțional în care a fost antrenat publicul cu o serenadă pentru coarde, o invitație muzicală ce încheie seara sub semnul emoțiilor exuberante: fericire, entuziasm și bucurie.  Lucrarea „IOC” a fost selectată în urma apelului pentru compoziții deschis tinerilor compozitori români, cu vârsta cuprinsă între 18-40 de ani.

Concertul Romanian Chamber Orchestra la Timișoara va avea loc în data de 18 august, începând cu ora 20.00, la Grădina de Vară „Capitol”, locurile disponibile fiind limitate. Accesul la concert este GRATUIT și se face pe bază de rezervare în prealabil a biletelor (aici).

Biletele cu titlu GRATUIT, rezervate în avans, se vor ridica cu 1 oră înainte de începerea concertului, de la intrarea Grădinii de vară „Capitol”. Evenimentul se va desfășura urmând toate măsurile impuse de oficialități, ținând cont de reglementările în vigoare: se vor respecta regulile de distanțare socială, iar purtarea măștii este, desigur, obligatorie.”, declară organizatorii, Asociația Tribul Artistic din Timișoara.

Romanian Chamber Orchestra este un proiect organizat de Asociația Tribul Artistic, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiect realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și a Casei de Cultură a Municipiului Timișoara.

Cultură

„Poveștile Sinagogilor” – o rută digitală a Sinagogilor din Banat și Crișana

Publicat

pe

Poveștile sinagogilor aduce mai aproape de publicul larg splendoarea sinagogilor din Reșița, Caransebeș, Lugoj, Timișoara și Arad, dar și povești de viață redate de membri comunităților evreiești.

Platforma urmează a fi lansată online în 6 octombrie și include o multitudine de resurse, precum tururi digitale în 8 sinagogi, articole, interviuri, mărturii, videouri ori fotografii inedite.

Proiectul realizat de Asociația Pantograf, susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de arhitectură și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, leagă printr-un traseu digital 8 sinagogi din Banat și Crișana, permițând explorarea acestora de oriunde din lume.

Fiecare sinagogă inclusă în proiect are o secțiune dedicată unde vizitatorii platformei pot afla povestea acesteia prin parcurgerea unui scurt istoric, o descriere a elementelor de valoare arhitectonică care o fac unică, tururi virtuale în incinta sinagogii, fotografii și materiale video. Toate acestea sunt însoțite de fragmente de mărturii ale unor membri din comunitățile evreiești din jurul acestor sinagogi, realizate de echipa de antropologi coordonată de Smaranda Vultur și Getta Neumann, precum și interviuri cu președinții comunităților evreiești din 5 orașe.

„Asemenea poveștilor împărtășite de bunicii noștri despre oameni, locuri și întâmplări, Poveștile Sinagogilor ne conduc într-o lume în care, prin frânturi de istorii personale și imagini care ne intrigă și ne fascinează, ni se dezvăluie o parte din istoria noastră comună, pe care dorim să o prezervăm pentru generațiile viitoare”, declară Raluca-Elena Doroftei, co-inițiatoare și coordonatoare a proiectului.

Scopul inițiativei este de a conștientiza comunitățile și autoritățile din localitățile din Banat și Arad, unde există sinagogi de valoarea arhitecturală a acestora, de memoria recentă a comunităților evreiești și de viața acestora în prezent în vederea salvgardării patrimoniului construit și a stimulării turismului cultural tematic.  Organizatorii și-au propus proiectarea unei rute digitale a sinagogilor din Banat și Crișana care să sistematizeze informația dispersată și să ofere o vedere de ansamblu a acestui patrimoniu, prezentarea conținutului fiind realizată într-o manieră accesibilă unui public cât mai larg. Platforma digitală bilingvă „Poveștile Sinagogilor” este un prim pas spre a racorda ruta sinagogilor din Banat și Crișana la rutele patrimoniului evreiesc europene recunoscute de Consiliul Europei și gestionate de Asociația Europeană pentru Conservarea și Promovarea Culturii și Patrimoniului Evreiești.

Foto: Sinagoga din Cetate, Timisoara

Autor: Sebastian Puraci

Citeste mai mult

Cultură

Conf.dr. Dorel Micle, manager interimar la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara

Publicat

pe

Muzeul Satului Bănățean din Timișoara are, începând de marți, manager interimar, în persoana conf. dr. Dorel Micle, cadru didactic universitar și cercetător la Universitatea de Vest din Timișoara, director al Centrului de cercetări interdisciplinare al patrimoniului arheologic mobil și imobil „ArheoTim” din cadrul aceleiași unități de învățământ superior.

Numirea sa pe poziția de manager interimar vine în urma demisiei domnului Dănuț Radosav. Dorel Micle va ocupa această funcție pe o perioadă de 120 de zile.

Consiliul Județean Timiș mulțumește domnului Radosav pentru activitatea sa la conducerea Muzeului, având încredere că noul manager va continua proiectele începute și va identifica cele mai potrivite soluții în realizarea obiectivelor instituției culturale.

Dorința administrației județene este ca Muzeul Satului Bănățean, loc încărcat de tradiție, cu un patrimoniu deosebit, să trezească un interes tot mai mare pentru publicul larg, prin deschiderea către comunitate, cu acțiuni culturale atractive și evenimente pentru orice vârstă.

Aproape un secol de la începuturile Muzeului

Ideea înființării unui muzeu etnografic în aer liber a fost formulată pentru prima oară de către Ioachim Miloia, director al Muzeului Bănăţean în perioada 1928-1940, cunoscută personalitate culturală a Banatului. În 1928, după ce a participat la deschiderea Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj, acesta a cerut municipalității acordul pentru a înființa în curtea castelului Huniade un mic muzeu sătesc cuprinzând biserici de lemn, cruci „de interes istoric si artistic”, case țărănești etc. După mai multe insistențe din partea celor care au urmat lui Ioachim Miloia la conducerea Muzeului Banatului – Marius Moga, Ioan Dihor, în anul 1967 muzeul a primit actuala suprafața de teren pe care s-a dezvoltat muzeul etnografic în aer liber al Banatului, deschis pentru public la 20 august 1971. Până în anul 2000 el a funcționat ca secție a Muzeului Banatului, după care a devenit instituție separată aflată în subordinea Consiliului Județean Timiş.

 

Citeste mai mult

Cultură

Ministerul Culturii finanțează mai multe investiții în cadrul Programului Național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii”

Publicat

pe

Programul Național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii” va fi sprijinit de către Ministerul Culturii, prin Consiliul Județean Timiș, cu suma de 32.000.000 lei pentru investiții, 18.679.000 lei pentru proiecte culturale și 7.379.000 lei pentru comunicare, monitorizare și evaluare.

Pentru obținerea banilor destinați dezvoltării infrastructurii culturale, Consiliul Județean Timiș a transmis către Ministerul Culturii lista investițiilor care vor fi realizate special pentru importantul titlu european. De asemenea, CJ Timiș a solicitat transferul primei tranșe de bani care ar asigura cheltuielile de pregătire a anului în care Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii.

Una dintre cele mai așteptate investiții este cea de la Muzeul Național de Artă, instituție din subordinea Consiliului Județean care se va bucura de cele mai performante sisteme de control acces, antiefracție, supraveghere video, climatizare și wi-fi. Totodată, vor fi îmbunătățite considerabil iluminatul muzeal și securitatea la incendiu. Odată adus la standardele de găzduire a unor exponate cu valoare de tezaur, Muzeul Național de Artă va aduce în atenția timișorenilor și a publicului internațional trei expoziții de excepție: Constantin Brâncuși, Victor Brauner și Paul Neagu.

Bastionul Theresia va avea un rol major în 2023 deoarece va include cel mai modern centru de informare pentru turiști, precum și o sală multifuncțională destinată în principal evenimentelor. Curtea de Onoare va fi pusă în siguranță și complet refuncționalizată, iar Muzeul Național al Banatului, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean, va dota, într-un spațiu generos de la mansarda Bastionului, un atelier de mediere culturală și pedagogie muzeală. Această ultimă inițiativă este unică în vestul României și vizează deschiderea actului cultural către întreaga comunitate. Tot la Bastion, pentru spațiul expozițional al Muzeului Național al Banatului, va fi achiziționat un sistem performant de climatizare și echipamente menite să păstreze exponatele într-un mediu controlat.

O sumă importantă va ajunge și la Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș (CCAJT), unde va fi realizat un nou spațiu expozițional, chiar în centrul Timișoarei.

O altă investiție majoră vizează Aerodromul Cioca, unde se dorește amplasarea unui sistem special destinat găzduirii evenimentelor culturale. Cunoscut sub numele de „HANGAir”, proiectul prevede achiziționarea și montarea unei construcții temporare de tip hangar, cu echipamente de sonorizare, sistem de lumini, scenă, ecran led, dar și sistem de ventilație și încălzire, o soluție extrem de practică pentru crearea unui spațiu cultural generos într-un timp scurt.

„Toate investițiile sunt destinate timișorenilor și vizitatorilor care vor alege municipiul Timișoara ca destinație turistică în 2023. Vom crea o infrastructură culturală de care comunitatea se va bucura mulți ani de acum încolo. Întreg județul va avea de câștigat în urma faptului că Timișoara va deține titlul de Capitală Europeană a Culturii, însă banii pentru investiții și proiecte culturale primiți de la Minister vor merge, în integralitate, către Timișoara”, spune președintele CJ, Alin Nica.

Pe lângă sumele alocate investițiilor, Consiliul Județean va primi de la Ministerul Culturii bani pentru proiecte culturale. Odată primiți, CCAJT – mecanism de implementare în cadrul Programului Național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii” va lansa apeluri de proiecte deschise operatorilor culturali din Timișoara.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite