Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Cultură

„Sunetul Sinagogilor“. Filme de promovare a Sinagogii din cartierul „Fabric“ din Timișoara

Publicat

pe

Timp de mai bine de 30 de ani, povestea Sinagogii a rămas nespusă, ascunsă între ziduri și ținută sub lacăt. Proiectul „Sunetul Sinagogilor” imaginează o nouă viață pentru Sinagoga din Fabric, odinioară „inima comunității evreiești” din Timișoara.

Proiectul realizat de Asociația Pantograf, susținut de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara și Administrația Fondului Cultural Național, propune timișorenilor o serie de 4 videouri prin  care organizatorii atrag atenția asupra potențialului edificiului care poate deveni un spațiu cultural plin de culoare, un spațiu care poate aduce împreună comunități. Prin interpretarea unor tradiționale evreiești și nu numai, violonista Clara Cernat transformă edificiul, acum aflat în ruină, într-un tărâm atemporal unde orice formă de artă își poate găsi locul.

Primul video ce redă parte din istoricul Sinagogii Fabric, acum aflată într-o stare avansată de degradare, se poate vizualiza aici. Până în data de 3 octombrie, videourile sunt publicate zilnic pe pagina de Facebook a proiectului Sunetul Sinagogilor.

„La inaugurare, în 1899, Sinagoga din Fabric era cel mai impresionant edificiu al Timișoarei. Timp de nouă decenii, aceasta a fost inima comunității evreiești din Fabric.”, declară Ovidiu Miron, Președintele Asociației Pantograf.

Prima ediție s-a desfășurat în luna august și a urmărit crearea unei legături prin muzică între patrimoniul construit și cel imaterial al comunităților evreiești din Banat și Crișana. Ediția a constat într-un turneu susținut în cinci orașe de către Orchestra de Cameră din Toulouse, Clara Cernat (solistă vioară) și Thierry Huillet (compozitor și dirijor) și a inclus concerte educaționale pentru copii, pentru seniori și pentru publicul larg. Evenimentele din Arad, Oradea, Lugoj și Caransebeș au fost susținute în Sinagogi, excepție făcând cel din Timișoara care s-a desfășurat în sala Aula Magna a Universității de Vest Timișoara.

În mod deosebit, concertul de la Timișoara a fost dedicat Sinagogii Noi din Fabric, aflată într-o stare avansată de degradare, închisă publicului în ultimele trei decenii. Scopul a fost aducerea în prim plan a acestui edificiu inclus pe Lista Monumentelor Istorice pentru ca timișorenii să-i redescopere frumusețea și, în timp, comunitatea locală să se implice în renovarea ei.

Videoul care deschide seria „Trecutul este parte din viitor” se încheie cu un îndemn emoționant oferit de Tilla Rudel, directoare delegată a Institutului Francez din România la Timișoara: „Avem datoria de a face în așa fel încât această sinagogă să poată fi vizitată într-o bună zi, nu numai de stolurile de porumbei pe care îi auzim azi aici.”

Violonistă şi violistă, Clara Cernat este extrem de apreciată în muzica de cameră şi o interpretă recunoscută a pieselor enesciene. A debutat la vârsta de 15 ani ca solistă a Orchestrei Simfonice din Arad şi a avut o evoluţie muzicală excepţională, care a culminat cu obţinerea a cinci premii internaţionale, o activitate concertistică prolifică şi numeroase înregistrări. Cariera sa a evoluat pe importante scene ale lumii, printre care: Opera din Beijing NCPA, Seoul Arts Center, Centrul Cultural Kirschner din Buenos-Aires, Filarmonica din Roma, Teatrul Liceo, Palatul muzicii şi Auditoriul din Barcelona, Salle Gaveau din Paris.

Cultură

Sărbători pe rit vechi. Bilja Krstić & Bistrik Orchestra, pe scena Târgului de Crăciun de la Timișoara

Publicat

pe

Sâmbătă, 4 ianuarie, la ora 18:00, vor urca pe scena din Piața Victoriei Bilja Krstić și orchestra sa, Bistrik, într-un concert ce promite să cucerească inimile tuturor celor prezenți, anunță Casa de Cultură a municipiului Timișoara.

Bilja Krstić este o artistă emblematică a muzicii tradiționale sârbești și balcanice, cu o carieră de peste 40 de ani, în care a reinterpretat folclorul, printr-o fuziune originală de armonii vocale, elemente etno și influențe contemporane.

Cu un repertoriu impresionant, ce include cântece din Serbia, Macedonia, România, Bulgaria și alte țări din Balcani, Bilja & Bistrik aduc în prim-plan esența tradițiilor din regiune. De-a lungul carierei, Bilja a lansat șapte albume, dintre care cel mai recent, „Biljur” (2023), reflectă pasiunea sa pentru păstrarea moștenirii muzicale.

Vor răsuna pe scenă, așadar, pe 4 ianuarie, melodii premiate și recunoscute internațional, cum ar fi „Niska Banja”.

Experiența lor live este caracterizată de o atmosferă caldă, sinceră și plină de emoție, care conectează publicul la rădăcinile muzicii tradiționale.

Partener: Radio Banat Link 93,3 FM Timisoara

Citeste mai mult

Cultură

Spectacolele „Ierbar“ și „Absurdinia“ încheie FEST-FDR 2024

Publicat

pe

Joi, 19 decembrie, de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara are loc  așteptatul spectacol „Ierbar“ de Simona Popescu și Radu Afrim, un spectacol al Teatrului Național din Târgu-Mureș, Compania „Liviu Rebreanu”.

O meditație poetică despre viață, având ca sursă de inspirație poezia însăși, dar și natura, spectacolul „Ierbar“ prezintă o perspectivă inedită – filtrată prin sensibilitatea artistică inconfundabilă a lui Radu Afrim – asupra trecerii timpului. După cum precizează producătorii spectacolului, Ierbar este o experiență teatrală multisenzorială, dar şi una interioară, o călătorie în care magicul însoțește concretul așa cum, atunci când respirăm în ger, nu putem opri șuvoaiele de aburi să ne încadreze volatil chipurile.

Nu întâmplător, ultimul spectacol al FEST-FDR 2024 este o premieră.

Vineri, 20 decembrie, de la ora 19, în Studio UȚU, Teatrul Național din Timișoara prezintă cel mai nou spectacol al său, „Absurdinia“, pe un scenariu de Gavriil Pinte după I.L. Caragiale, Urmuz, Tudor Arghezi și Matei Vișniec.

Aducând laolaltă rânduri uimitor de contemporane ale unor autori care acoperă mai bine de un secol de literatură, scenariul lui Gavriil Pinte construiește un real parcurs al teatrului românesc al absurdului prin patru marcanți exponenți ai săi. Gavriil Pinte inventează o lume năstrușnică și neprevăzută care funcționează ca un fel de scut, amendând absurdul unui prezent năucitor printr-o „privire burlescă asupra unei lumi în care legea o face principiul aberației, al nonsensului, iar logica este ieșită din făgașul rațiunii”, după cum declară el însuși. Cu umor și cu enorm de multă imaginație, „Absurdinia“ își transformă spectatorii în exploratori care întorc spatele, pe deplin conștient, unei lumi guvernate cu intransigența nesiguranței de sine, descoperind că dincolo de lipsa de comunicare, de privarea limbajului de bogăția sensurilor multiple, de însingurare, mai există rost și sens, mai există râs, bucurie și speranță, pentru că, în cuvintele regizorului Gavriil Pinte, „lumea se vindecă, lumea rezistă, și rezistă fiindcă ea, lumea, e o alcătuire uluitoare”.

Echipa de creație a spectacolului este completată de scenografa Roxana Ionescu și de talentații actori ai Teatrului Național din Timișoara – Laura Avarvari, Oana Iovița, Andrei Chifu, Bogdan Spiridon, Cristian Szekeres și Darius Zet.

A doua reprezentație a spectacolului este programată sâmbătă, 21 decembrie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro sau fizic, la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, deschisă între orele 11.00 și 19.00.

Citeste mai mult

Cultură

Actorul Mircea Diaconu a murit din cauza unui cancer de colon

Publicat

pe

Actorul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, la vârsta de 74 de ani, după ce în ultima perioadă a suferit de cancer de colon.

Anunțul a fost făcut de soția sa, actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al lui Mircea Diaconu va fi depus luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara, acolo unde apropiații vor putea veni să-și aducă un ultim omagiu. Înmormântarea va avea loc marți, la cimitirul din Săftica.

Mircea Diaconu ar fi împlinit 75 de ani în ajunul Crăciunului.

Actorul Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949 în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” din Bucureşti în anul 1971, notează Agerpres.

În 1972, a fost angajat la Teatrul Bulandra, de Liviu Ciulei, unde a rămas până în 1982, după care a fost angajat la Teatrul Nottara. S-a implicat şi în activitatea didactică: în perioada 1977 – 1978, a fost asistent la Actorie, IATC Bucureşti (clasa Olga Tudorache), iar între 1991-1998 a predat cursuri de actorie de film, la Academia de Teatru şi Film Bucureşti, în sistem atelier. În 1995, a devenit profesor la UNATC.

A debutat pe scena Teatrului Bulandra, în 1970, cu piesa „Harfa de iarbă” după Truman Capote. Pe scena acestui teatru a mai jucat în „Revizorul” de Gogol (r. Lucian Pintilie, 1972), „A 12-a noapte” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1973), „Răceala” de Marin Sorescu (r. Dan Micu, 1977), „Furtuna” de Shakespeare (r. Liviu Ciulei, 1978) ş.a. La Teatrul Nottara şi-a reconfirmat calităţile de actor complex, atât în comedie, cât şi în dramă: „Cum vă place” de Shakespeare (r. Lucian Pintilie, 1982), „Pădurea” de Ostrovski (r. Constantin Marinescu, 1983), „Ultimul bal” după Liviu Rebreanu (r. Dan Micu, 1984), „Burghezul gentilom” după Moliere (r. Dan Micu, 1988) ş.a. A colaborat şi cu alte teatre: Theatrum Mundi („Teatrul descompus” de Matei Vişniec), Teatrul Naţional Bucureşti („Ghetou” de Joshua Sobol, regia Victor Ioan Frunză) etc.

A fost primul actor din România care şi-a dat demisia, devenind liber profesionist, în anul 1990.

Ca actor de film se impune, ca şi în teatru, atât în registrul dramatic, cât şi în cel comic.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite