Ne găsiți și pe:
pergole retractabile

Din țară

ALEGERI PARLAMENTARE 2020. Peste 18 milioane de români, așteptați la vot

Publicat

pe

Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi duminică la urne în cele peste 18.000 de secţii organizate în ţară pentru a-şi alege reprezentanţii în noul Legislativ.

Senatorii şi deputaţii sunt aleşi prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale.

Votarea în ţară se desfăşoară într-o singură zi – duminică, de la ora 7,00 până la 21,00.

Românii cu domiciliul în străinătate au la dispoziţie 2 zile pentru a-şi exercita votul – sâmbătă şi duminică.

Numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 2 decembrie este de 18.191.396. Numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 740.367. Un număr de 35.808 cetăţeni români din străinătate au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro, iar 3.078 au optat pentru votul la secţia de votare, anunţă AEP.

În ţară sunt organizate 18.802 secţii de votare, peste 1.200 în Bucureşti. În Sectorul 1 sunt 166 de secţii de votare, în Sectorul 2 – 202, în Sectorul 3 – 288, în Sectorul 4 – 184, în Sectorul 5 – 197, iar în Sectorul 6 – 239.

***

Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în ţară în baza unuia dintre următoarele acte de identitate: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar în cazul elevilor din şcolile militare.

Potrivit BEC, alegătorul care deţine un act de identitate al cărui termen de valabilitate a expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie 2020 îşi poate exercita dreptul de vot în baza acestuia.

Alegătorul care în ziua votării se află în unitatea administrativ-teritorială unde şi-a stabilit reşedinţa, alta decât domiciliul, votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de reşedinţă, indiferent de data stabilirii acesteia, chiar şi dacă dovada de reşedinţă a expirat în perioada l martie – 6 decembrie, a decis Biroul Electoral Central.

Conform BEC, alegătorul care în ziua votării se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit domiciliul votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă. Dacă acesta a fost omis din lista electorală permanentă, este înscris în lista electorală suplimentară.

Alegătorul care în ziua votării se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit reşedinţa, alta decât cea de domiciliu, votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii acesteia. Dacă alegătorul nu a formulat cerere privind înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă, acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară.

În cazul în care, în ziua votării, alegătorul se află într-o altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa poate vota la orice secţie de votare, sub condiţia ca aceasta să se afle în cadrul circumscripţiei electorale judeţene unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa. În acest caz, alegătorul este înscris în lista electorală suplimentară.

Alegătorul care are domiciliul şi reşedinţa în aceeaşi unitate administrativ-teritorială poate vota fie la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, în acest ultim caz fiind înscris în lista electorală suplimentară.

De asemenea, alegătorul cu domiciliul în municipiul Bucureşti care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă. Alegătorul cu reşedinţa în municipiul Bucureşti, fără a avea domiciliul în Capitală, îşi poate exercita dreptul de vot numai la secţia de votare la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii acesteia, iar cel care nu a formulat cerere privind înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă este înscris în lista electorală suplimentară.

Alegătorul care are atât domiciliul, cât şi reşedinţa în municipiul Bucureşti poate vota fie la secţia unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia de votare la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, în acest ultim caz, fiind înscris în lista electorală suplimentară. Acesta poate vota numai la secţia la care este arondată strada unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa, chiar dacă, în ziua votării, se află într-un alt sector decât acela unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa.

***

Duminică, secţiile de votare din ţară se deschid la ora 7,00.

* Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală permanentă, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a unui alt membru al biroului electoral.

Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de acesta pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei.

Este interzisă utilizarea în cabina de vot a aparatelor de fotografiere, înregistrare sau preluare de imagini.

* La ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21,00 se află în sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara acestui sediu pot să îşi exercite dreptul de vot la alegerile parlamentare din 6 decembrie până cel mult la ora 23,59, aceştia primind bonuri de ordine cu ştampila de control a secţiei de votare.

Astfel, în ziua votării, la ora 21,00, doi membri ai biroului electoral al secţiei de votare verifică dacă în sediul secţiei sau în afara acestuia se află alegători care stau la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot. În cazul în care la ora 21,00 în sediul secţiei de votare sau în afara acestuia nu se află alegători care stau la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot, cei doi membri ai biroului electoral încheie un proces-verbal constatator în acest sens, pe care îl predau preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare.

Dacă la ora 21,00 în sediul secţiei de votare şi/sau în afara acestuia se află alegători care stau la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot, cei doi membri ai biroului electoral numără alegătorii aflaţi la rând la ora 21,00, înmânează bonuri de ordine, pe care s-a aplicat ştampila de control a secţiei de votare sau echivalentul acesteia, consemnează numărul acestora într-un proces-verbal constatator şi rămân în afara localului de vot pentru a monitoriza ordinea de acces în cadrul acestuia.

Alegătorii care se prezintă la vot sunt obligaţi să respecte măsurile speciale de protecţie stabilite de autorităţi în contextul pandemiei de COVID-19.

Din țară

Mihai Leu, campion mondial la box și campion la raliuri, a murit la spital

Publicat

pe

Mihai Leu, campionul mondial la box şi campion la raliuri a murit, marţi seară, la Spitalul Fundeni, la vârsta de 56 de ani.

El era internat în stare gravă, la terapie intensivă, cu insuficiență pulmonară și metastaze.

„Cu profundă durere, anunțăm trecerea în neființă a lui Mihai, în această seară. Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât și pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepțional, a fost un simbol de voință, curaj și pasiune.

Pentru fani, Mihai a fost și va rămâne un model. Un om care a inspirat prin fiecare luptă, prin fiecare cursă și prin demnitatea cu care și-a trăit viața. Pentru noi, pentru familie, un prieten, un soț și un tată minunat.

Moștenirea lui merge mai departe prin toți cei care l-am iubit, l-am susținut și am fost martori la parcursul său unic.

Nu te vom uita niciodată!“ – este mesajul transmis de familia lui Mihai Leu, marți seara, pe rețelele de socializare.

În 2014, Mihai Leu a fost diagnosticat cu cancer la colon.

Mihai Leu este campion absolut la raliuri şi deţine trei titluri naţionale la Viteză în Coastă.

De asemenea, Mihai Leu a cucerit titlul de campion mondial la box, versiunea WBO, în 1997.

ACTUALIZARE

Familia anunță: „Trupul lui Mihai va ajunge în această seară (miercuri) la Hunedoara, orașul pe care l-a iubit nespus, și va fi depus în Sala Teatrului din Piața Ferdinand. Astăzi și mâine vom fi alături de el la priveghi, iar înmormântarea va avea loc vineri la ora 12:00. Vă mulțumim tuturor care ne sunteți alături în această grea încercare!”

Citeste mai mult

Din țară

Plafonarea prețurilor la energia electrică, eliminată de la 1 iulie

Publicat

pe

Plafonarea preţurilor la energiei electrică se oprește de la 1 iulie, ceea ce înseamnă că preţul plătit pentru energia electrică va fi cel stabilit de consumator împreună cu furnizorul.

„Odată cu încheierea schemei de sprijin, începând cu 1 iulie 2025, veţi plăti preţul stabilit în contractul dumneavoastră cu furnizorul. Preţul nu mai este plafonat prin reglementare – el este cel agreat între părţi, la semnare sau prin actualizări contractuale”, explică ANRE.

Instituţia recomandă ca, pentru a afla exact ce tarif li se va aplica, consumatorii să: analizeze contractul semnat, să contacteze furnizorul pentru clarificări.

„Informaţia corectă vă permite să evaluaţi dacă actuala ofertă este în continuare avantajoasă sau dacă este cazul să căutaţi alternative”, precizează ANRE.

În POSF – https://posf.ro, după înregistrrea locului de consum, poate fi vizualizat contractul activ şi poate fi iniţiat, eventual, procesul de schimbare a furnizorului.

Persoanele vulnerabile vor primi vouchere de ajutor.

Voucherele se vor acorda pentru persoanele singure cu un venit net lunar de maximum 1.940 de lei şi pentru familiile cu un venit net lunar/membru de familie de maximum 1.784 de lei. Tichetele se folosesc doar pentru plata facturilor la energia electrică.

Voucherele se vor acorda la cererea beneficiarului.

Solicitarea beneficiarului poate fi depusă:

– online, prin aplicaţia EPIDS, care va fi dezvoltată şi administrată tehnic de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS);

– prin intermediul reprezentanţilor oficiului poştal sau ai primăriilor corespunzătoare locului de consum declarat de beneficiar.

Mecanismul de sprijin se va aplică în perioada 1 iulie 2025 – 31 martie 2026.

Citeste mai mult

Din țară

Guvernul României a fost investit

Publicat

pe

Membrii Guvernului condus de Ilie Bolojan au depus, luni seară, jurământul de învestitură, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Nicușor Dan.

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţie a membrilor Guvernului României a început la ora 20.00.

Primul care a depus jurământul a fost premierul Ilie Bolojan, urmat de vicepremierii Marian Neacşu, Tanczos Barna, Dragoş Anastasiu, Cătălin Predoiu şi Ionuţ Moşteanu.

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat luni, 23 iunie 2025, decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componenţă:

Ilie-Gavril Bolojan – prim-ministru;

Marian Neacşu – viceprim-ministru;

Tánczos Barna – viceprim-ministru;

Michael-Dragoş Anastasiu – viceprim-ministru;

Marian-Cătălin Predoiu – viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne;

Liviu-Ionuţ Moşteanu – viceprim-ministru, ministrul apărării naţionale;

Ciprian-Constantin Şerban – ministrul transporturilor şi infrastructurii;

Alexandru Nazare – ministrul finanţelor;

Radu Marinescu – ministrul justiţiei;

Florin-Ionuţ Barbu – ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale;

Bogdan-Gruia Ivan – ministrul energiei;

Alexandru-Florin Rogobete – ministrul sănătăţii;

Dragoş-Nicolae Pîslaru – ministrul investiţiilor şi proiectelor europene;

Daniel-Ovidiu David – ministrul educaţiei şi cercetării;

Oana-Silvia Ţoiu – ministrul afacerilor externe;

Diana-Anda Buzoianu – ministrul mediului, apelor şi pădurilor;

Petre-Florin Manole – ministrul muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale;

Radu-Dinel Miruţă – ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului;

Cseke Attila-Zoltán – ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei;

Demeter András István – ministrul culturii.

Citeste mai mult

Articole recente

TIMIȘOARA Vremea

Cele mai citite